Tremor, Rigiditate musculară, Amplitudine redusă a mișcărilor, Postură instabilă (T.R.A.P), cele 4 semne ale bolii Parkinson

Tremor, Rigiditate musculară, Amplitudine redusă a mișcărilor, Postură instabilă (T.R.A.P). Sunt cele patru semne care, pentru zeci de mii de români, descriu tabloul vieții cu boala Parkinson.

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București (UMFCD) și Societatea de Neurologie din România au organizat Conferința-dezbatere ”4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P | Consultă un NEUROLOG!”, un demers de informare și conștientizare cu privire la această afecțiune.

”Un tremor ușor în mâna dreaptă…sau în stânga, abia sesizabil. „Probabil e din cauza oboselii”, ar gândi majoritatea dintre noi. În cele mai multe situații, chiar așa poate fi. Dar când tremorul este prezent doar la mâna dreaptă, de pildă, în moment de repaus, iar în activitate acesta devine estompat sau dispare, este posibil să fie unul din primele semne care indică prezența bolii Parkinson”, arată sursa citată.

Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă, cu cel mai rapid ritm de creștere al numărului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afectează creierul1. În prezent este a doua cea mai întâlnită tulburare neurodegenerativă legată de vârstă (după boala Alzheimer). Afecțiunea este diagnosticată de regulă după 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bărbaților, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare să dezvolte boala, față de populația feminină2. Totuși, Parkinson nu discriminează, astfel că afecțiunea se poate instala și mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri.

La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se apreciază că suferă de boala Parkinson4 potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în timp ce în România, cele mai recente date estimează că peste 70.000 de români sunt diagnosticați cu această afecțiune.

4 semne ale Bolii Parkinson: T.R.A.P.

Manifestările asociate bolii Parkinson pot fi foarte variate de la persoană la persoană, însă există patru simptome care reprezintă manifestările comune ce definesc această boală:

Tremor: acesta este cel mai cunoscut simptom al bolii Parkinson și este caracterizat de niște mișcări involuntare ale unor degete sau ale uneia dintre mâini, atunci când membrul respectiv este în repaus. Inițial, tremorul este prezent doar la o parte a corpului, iar odată cu progresia bolii poate afecta și alte zone, pe ambele părți ale corpului, cum ar fi picioare, buze, bărbie. De regulă, tremorul este diminuat în timpul mișcărilor voluntare sau al somnului.

Rigiditate musculară: un alt simptom comun al Parkinson, rigiditatea musculară se manifestă la nivelul picioarelor sau mâinilor și brațelor, pe una sau pe ambele părți ale corpului și conduce la o reducere a flexibilității în mișcare și a capacității motorii. Rigiditatea se accentuează odată cu progresia afecțiunii și poate limita capacitatea de îndeplinire a activităților obișnuite.

Amplitudine redusă a mișcărilor: cunoscut și sub numele de „bradikinezie”, acest simptom se referă la încetinirea ritmului mișcărilor voluntare ale corpului, mai precis, realizarea unor mișcări naturale, precum clipitul sau mersul, devin greoaie și mult mai lente pentru persoana care le experimentează. La fel ca în cazul celorlalte simptome, progresia bolii determină treptat o lentoare mai pronunțată, care poate afecta considerabil mobilitatea și independența în mișcare, per total.

Postură instabilă: tot un simptom din sfera motorie, acesta din urmă se referă la dificultatea de menținere a echilibrului, asociată cu un risc ridicat de a cădea în timpul mersului. Astfel, este poate cel mai periculos simptom al Parkinson, având în vedere implicațiile pe care le are, mai ales în relație cu progresia bolii, și anume un risc major de a suferi accidentări serioase în urma căzăturilor.

„Aceste patru simptome, prescurtate T.R.A.P: tremor, rigiditate musculară, amplitudine redusă a mișcărilor, postură instabilă, sunt cele mai frecvente manifestări motorii ale bolii Parkinson. Este important de reținut că tabloul clinic al afecțiunii este mult mai vast și presupune, pe lângă simptomele asociate mișcării și mobilității corpului, și o serie de simptome non-motorii, precum: modificări cognitive, dificultăți în vorbire, tulburări de dispoziție. Totuși, având în vedere complexitatea simptomatologiei și faptul că o parte din manifestările clinice întâlnite la persoanele cu Parkinson pot fi asociate și cu alte boli, prezența simptomelor descrise nu înseamnă automat prezența bolii Parkinson. De aceea, este recomandat ca în cazul în care sunt observate simptomele
descrise, să ne adresăm cât mai repede unui medic neurolog, care poate oferi o evaluare complexă în vederea stabilirii diagnosticului.”, a explicat Prof. Univ. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, fost președinte al Societății de Neurologie din România, prorector UMF „Carol Davila”.

Parkinson este o boală cu multiple consecințe, nu doar la nivelul individului și al mobilității, care determină un puternic impact pe plan emoțional, psihic, atât pentru persoanele suferinde, cât și pentru aparținători.

„Acest impact se poate reflecta și la nivel social și economic, dacă ne gândim doar la modul în care afectează capacitatea de mișcare și de realizare a unor activități și care, implicit, se răsfrânge și pe plan profesional. Identificarea simptomelor în etapele inițiale ale instalării bolii și diagnosticarea afecțiunii înainte ca manifestările să devină foarte vizibile sunt esențiale pentru un management eficient. Deși este o boală incurabilă, intervențiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajută să se limiteze pe cât posibil impactul asupra calității vieții pentru persoanele cu Boala Parkinson”, mai arată sursa citată.

Manifestarea a fost organizată la inițiativa prof. univ. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Bolii Parkinson 2024, marcată anual în întreaga lume pe 11 aprilie.

Conceptul și managementul evenimentului au fost asigurate de Sănătatea Press Group.