Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată, anual, la 7 aprilie.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în întreaga lume, dreptul la sănătate a milioane de oameni este din ce în ce mai ameninţat. Bolile şi dezastrele sunt principalele cauze de deces şi invaliditate. Conflictele devastează vieţi, provocând moarte, durere, foame şi suferinţă psihologică. Arderea combustibililor fosili provoacă simultan criza climatică şi ne ia dreptul de a respira aer curat, poluarea aerului din interior şi exterior costând o viaţă la fiecare 5 secunde.
Tema zilei, în 2024, este „My health, my right” („Sănătatea mea, dreptul meu”) şi a fost aleasă pentru a susţine dreptul tuturor, de pretutindeni, de a avea acces la servicii de sănătate, educaţie şi informaţii de calitate, precum şi apă potabilă sigură, aer curat, alimentaţie bună, locuinţe de calitate, condiţii decente de muncă şi de mediu, libertate fără discriminare.
Consiliul OMS pentru Economia Sănătăţii pentru Toţi (WHO Council on the Economics of Health for All) a constatat că cel puţin 140 de ţări recunosc sănătatea ca un drept al omului în constituţia lor. Cu toate acestea, sunt ţări care nu adoptă şi nu pun în practică legi ce pot asigura dreptul de a accesa servicii de sănătate pentru populaţie. Acest lucru susţine faptul că cel puţin 4,5 miliarde de oameni – mai mult de jumătate din populaţia lumii – nu au fost acoperiţi în totalitate de serviciile de sănătate esenţiale în 2021.
„Sănătatea pentru toţi trebuie să fie în centrul deciziilor guvernamentale în materie de investiţii şi inovare – şi trebuie să fie guvernată având în vedere binele comun. Consiliul va depune eforturi pentru a aborda aceste numeroase provocări şi va oferi lumii o cale de urmat”, declara profesorul Mariana Mazzucato de la University College London, preşedinte al Consiliului OMS pentru Economia Sănătăţii pentru Toţi, potrivit https://www.who.int/groups/who-council-on-the-economics-of-health-for-all.
Prilejuit de aniversarea, în 2023, a 75 de ani de la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi constituirea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la 8 aprilie 2024, va avea loc dialogul la nivel înalt „Realizing the right to health in a world in turmoil”, în cadrul căruia directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi Înaltul Comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, precum şi apărătorii drepturilor omului, factorii de decizie politică, lucrătorii din domeniul sănătăţii şi alte părţi interesate, vor discuta despre modul de protejare a dreptului la sănătate şi alte drepturi ale omului legate de sănătate într-o lume frământată. Evenimentul va explora modul în care factorii de decizie pot susţine angajamentele internaţionale şi pot discuta acţiunile ce ar trebui întreprinse la nivel global, naţional şi local pentru a realiza dreptul la sănătate pentru toată lumea.
Mesaje cheie ale Zilei Mondiale a Sănătății:
-Printre mesajele cheie ale Zilei Mondiale a Sănătății 2024, pentru publicul larg ți pentru autorități, se numără:
-Cunoaște-ți drepturile în domeniul sănătății. Ai dreptul la:
• îngrijire sigură și de calitate, fără nicio formă de discriminare.
• confidențialitate și intimitatea informațiilor tale medicale.
• informații despre tratamentul tău și la consimțământ informat.
• autonomie și integritate corporală.
-Ia decizii privind propria sănătate.
-Protejează-ți dreptul la sănătate ca un drept uman de bază. Toți oamenii ar trebui să aibă acces la serviciile de sănătate de care au nevoie, când și unde au nevoie de ele, fără a întâmpina dificultăți financiare.
-Promovează sănătatea ca o prioritate.
-Fiecare lege contează; fiecare minister poate și ar trebui să elaboreze legi pentru a realiza dreptul la sănătate în întregul spectru de sectoare.-
-Respectați dreptul la sănătate: Asigurați ca serviciile de sănătate să fie disponibile, accesibile, acceptabile și de bună calitate pentru toată lumea, peste tot.
-Fiți strategici și construiți de la elementele de bază: Reorientați sistemele de sănătate în jurul asistenței medicale primare.
-Cunoașteți nevoile de sănătate ale populațiilor și acționați în consecință: Colectați, analizați, utilizați și monitorizați datele, dezagregate pe baza vârstei, sexului, statutului economic, nivelului de educație, locului de reședință, rasei și etniei, și alte caracteristici și acționați pentru a corecta inechitățile în domeniul sănătății.
-Protejați dreptul la sănătate în timpul războiului și conflictului: Protejați infrastructura de sănătate și lucrătorii din domeniul sănătății și asigurați accesul neîntrerupt la serviciile de sănătate, în conformitate cu dreptul internațional umanitar și al drepturilor omului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o instituţie specializată a Naţiunilor Unite care a fost creată la 22 iulie 1946, cu sediul la Geneva. În 1948, cu prilejul primei întruniri globale dedicată sănătăţii, s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei mondiale a sănătăţii, care a fost marcată pentru prima dată în 1950. În ultimele şapte decenii şi jumătate, s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor în faţa bolilor şi a distrugerilor, prin eradicarea variolei, reducerea incidenţei poliomielitei cu 99%, imunizarea copiilor, scăderea mortalităţii materne şi îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării pentru alte milioane.
Sănătatea este un drept fundamental al oricărei fiinţe umane. Sănătatea ca drept al omului este recunoscută în Constituţia OMS (1948), Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (1948) şi în multe tratate internaţionale şi regionale privind drepturile omului. Toate statele membre ale OMS au ratificat cel puţin un tratat care recunoaşte dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică şi mintală. Aceasta înseamnă că ţările au obligaţii legale, recunoscând totodată că sunt necesare timp şi resurse pentru a le îndeplini pe deplin. Unele obligaţii imediate pentru ţări includ garanţiile de nediscriminare şi tratament egal în domeniul sănătăţii. Dreptul la sănătate include drepturi, cum ar fi dreptul de a-şi controla sănătatea, consimţământul informat, integritatea corporală şi participarea la luarea deciziilor legate de sănătate. Include, de asemenea, libertăţi, cum ar fi libertatea fără tortură, rele tratamente şi practici dăunătoare. Dreptul la sănătate este strâns legat şi depinde de realizarea altor drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viaţă, hrană, locuinţă, muncă, educaţie, intimitate, acces la informaţii, libertatea de tortură şi libertăţile de asociere, întrunire şi circulaţie. Include atât accesul nediscriminatoriu la sisteme şi servicii de sănătate de calitate, în timp util şi adecvate, cât şi la factorii determinanţi ai sănătăţii, conform OMS.
