Un studiu francez indică un risc de tulburări menstruale în cele trei luni de la administrarea unui vaccin ARN mesager anti-COVID
Riscul de tulburări menstruale este „uşor crescut” în cele trei luni de la administrarea unui vaccin ARN mesager anti-COVID, sugerează un studiu publicat de autorităţile sanitare franceze, în timp ce o astfel de legătură rămâne dezbătută în comunitatea oamenilor de ştiinţă.
Studiul „arată o creştere cu 20% a riscului de sângerare menstruală abundentă care necesită tratament spitalicesc în decurs de 1 până la 3 luni”, după administrarea primei doze dintr-un vaccin produs de Pfizer sau Moderna, rezumă într-un comunicat organizaţia Epi-Phare, care reuneşte autoritatea pentru medicamente şi securitate socială, însărcinată în special cu protecţia persoanelor în materie de sănătate, menţionează AFP, citată de Agerpres.
De la începutul campaniilor de vaccinare anti-COVID, în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, multe femei au raportat tulburări ale ciclului menstrual.
Pe baza acestor informaţii, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a inclus prezenţa sângerărilor menstruale abundente ca posibil efect secundar al vaccinurilor cu ARN mesager produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna.
Studiile pe acest subiect rămân însă contradictorii, susţine AFP. Studiul realizat de Epi-Phare le oferă argumente celor care susţin existenţa unei astfel de legături.
Cercetătorii au identificat statutul vaccinal al câtorva mii de femei spitalizate pentru sângerare menstruală abundentă în 2021 şi 2022. Situaţia lor a fost comparată cu cea a unui grup de control format din femei care nu au fost tratate din acest motiv.
Concluzia studiului este că riscul unei astfel de tulburări menstruale este „puţin mai mare” prima dată când o femeie primeşte un vaccin Moderna sau Pfizer, fiecare administrat în câte două doze succesive. Riscul durează trei luni şi apoi, chiar şi după o doză de rapel ulterioară, dispare.
Aceste rezultate contrastează cu cele ale unui studiu la scară largă realizat în Suedia şi publicat în primăvara anului 2023 în BMJ. Aceasta a estimat că nu există dovezi solide ale unei legături între vaccinarea anti-COVID şi tulburările menstruale.
Cercetătorii Epi-Phare au invocat diferenţe de metodologie între cele două studii. Ei au menţionat în special că studiul suedez a luat în considerare o perioadă de risc care a început la mai bine de o săptămână după vaccinarea pacienţilor.
O astfel de strategie „ar fi putut duce la mascarea unei eventuale creşteri a riscului care se produce puţin mai târziu”, a explicat epidemiologul Rosemary Dray-Spira, care a supravegheat studiul francez, în cadrul căruia s-a optat să se aştepte o lună după prima doză de vaccin.
UMF ”Carol Davila” a inaugurat Centrul de Cercetare Dezvoltare de Structuri Terapeutice Inovative (InnoTher)
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din București deschide o nouă etapă a cercetării științifice medicale, prin inaugurarea Centrului de Cercetare Dezvoltare de Structuri Terapeutice Inovative (InnoTher).
Prin intermediul acestei structuri de cercetare avansată, Universitatea va derula o serie largă de programe și proiecte axate pe cercetare fundamentală, aplicativă, dezvoltare și inovare în domeniul biomedical, cu accent pe dezvoltarea unor sisteme terapeutice noi, personalizate.
Totodată, InnoTher va oferi acces la tehnologie și resurse pentru cadre didactice universitare, cercetători, studenți, masteranzi, doctoranzi, post-doctoranzi și rezidenți din cadrul Universității și va putea găzdui cercetători și studenți de la alte instituții din țară sau din străinătate, care au parteneriate sau proiecte de cercetare comune cu UMFCD.

”Misiunea acestui centru de cercetare este de a dezvolta excelența sustenabilă în cercetare și educație pentru că, pe lângă rolul de a derula activități de cercetare fundamentală și aplicativă, de a implementa proiecte specifice de cercetare, de a promova utilizarea tehnologiei avansate, activitatea echipei InnoTher va contribui și la creșterea calității educației și formării profesionale pentru dezvoltarea capitalului uman”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” (UMFCD).
Rectorul UMFCD a adăugat că „ InnoTher este mai mult decât o investiție strategică, este o garanție a eforturilor noastre de susținere a excelenței CDI în domeniul Sănătate, precum și a creșterii competitivității la nivel instituțional pentru atingerea statutului de lider regional european”.

Prof. univ. dr. Cristina-Elena Dinu-Pîrvu, directorul InnoTher, a subliniat că în centrul activității se află tehnologii cheie din domenii precum știința biomaterialelor, nanotehnologia, chimia-fizică a medicamentului, biofarmacia, farmacocinetica, biologia moleculară și spectrometria de masă, precizând că acestea ”nu sunt doar instrumente, ci și punți către viitor, facilitând nașterea unor noi orizonturi în medicina de precizie”.
”Inaugurarea centrului InnoTher este un angajament ferm către comunitatea noastră academică și către societate, promițând că UMFCD va continua să folosească resursele sale pentru a contribui la progresul în domeniul biomedical și pentru a aduce medicina de precizie mai aproape de comunitate. Centrul va funcționa ca un catalizator pentru dezvoltarea instituțională și va contribui la creșterea vizibilității globale a Universității noastre”, a declarat prof. univ. dr. Cristina-Elena Dinu-Pîrvu.

Valoarea investiției în infrastructura de cercetare a InnoTher se ridică la peste 2,5 milioane de euro, incluzând tehnologie de vârf pentru sinteza de sisteme farmaceutice nanoparticulate, pentru evaluarea profilului biofarmaceutic al sistemelor terapeutice convenționale și moderne, precum și o platformă integrativă bazată pe spectrometrie de masă de înaltă rezoluție, unică in sud-estul Europei.
Despre Centrul de Cercetare pentru Structuri Terapeutice Inovative
Prin cei trei piloni ai săi: (i) nucleul de biomateriale și nanotehnologii; (ii) nucleul de științe omice și (iii) nucleul caracterizare fizico-chimică, biofarmaceutică și farmacologică, Centrul de Cercetare Dezvoltare de Structuri Terapeutice Inovative (InnoTher) permite integrarea activităților CDI în fluxul necesar dezvoltării și evaluării performanțelor in silico, in vitro și in vivo ale unor sisteme farmaceutice noi încărcate cu compuși bioactivi, dispozitive medicale sau suplimente alimentare.
Nucleul de Biomateriale și Nanotehnologii, dotat cu tehnologie de vârf pentru sinteza de sisteme farmaceutice nanoparticulate (lipozomi, nanoparticule, nanofibre, nanotuburi, quantum dots), dispozitive medicale (patch-uri transdermice, aerogeluri, implanturi), materiale biomimetice, hidrogeluri inteligente etc, permițând obținerea de sisteme farmaceutice moderne, funcționalizate specific, controlul calității acestora, precum și optimizarea lor prin instrumente bioinformatice asistate de algoritmi de integrare și corelare bazați pe utilizarea AI.
Echipamentele Nucleului de Caracterizare Fizico-chimică, Biofarmaceutică și Farmacologică permit elucidarea profilului biofarmaceutic al oricărui tip de sistem terapeutic (convențional, vectorizat, monolit sau multiparticulat, sistemic sau local), modelarea și înțelegerea mecanistică a interacției medicament-individ. Pe baza acestui know-how sistemele dezvoltate pot fi optimizate și particularizate nevoilor individuale ale pacientului, dezideratul medicinei personalizate.
Echipamentele reprezentative din acest nucleu sunt cele trei sisteme compendiale pentru studiul cineticii de eliberare a medicamentelor, care acoperă toate tipurile de sisteme terapeutice convenționale sau moderne. Dintre acestea, cel mai versatil este sistemul USP IV, cu celule în flux, care pe lângă studiul formelor convenționale permite și pe cel al implanturilor, nanoparticulelor, pulberilor, granulelor, sistemelor semisolide sau cu vâscozitate înaltă. De asemenea, microscopul confocal Ramann, care furnizează informații complementare microscopiei electronice, informații detaliate despre structura moleculară a eșantioanelor cu aplicații în identificarea și cuantificarea compușilor din formulările farmaceutice, furnizarea de imagini de înaltă rezoluție ale distribuirii medicamentelor în țesuturi sau celule, înțelegerea modului în care medicamentele interacționează cu țintele biologice la nivel molecular, analiza modificărilor în compoziția moleculară a țesuturilor tumorale comparativ cu cele sănătoase.
Nucleul de Științe Omice: aplică și dezvoltă abordări integrative bazate pe spectrometrie de masă de înaltă rezoluție pentru descoperirea de noi markeri diagnostici, de progresie și prognostici, screening complex de eșantioane biologice sau de mediu, precum și monitorizarea terapeutică a medicamentelor. În combinație cu biologia moleculară microarray și RT-PCR, nucleul de cercetare vizează o înțelegere mai bună a proceselor moleculare care guvernează procesele normale și patologice. Ca și element central, nucleul de Științe Omice al InnoTher dispune de un sistem hibrid de spectrometrie de masă de înaltă rezoluție unic în Sud Estul Europei. Aplicațiile HRMS în domeniul medicinei de precizie, proteomicii, lipidomicii și metabolomicii vor aduce contribuții semnificative în diagnosticarea precoce a bolilor, înțelegerea mecanismelor bolilor la nivel molecular, facilitând astfel dezvoltarea unor abordări terapeutice țintite, determinarea modului în care medicamentele sunt absorbite, distribuite, metabolizate și eliminate din organism, informații critice pentru dozarea precisă și personalizată a medicamentelor.

Dr. Florin Roșu: Suntem una dintre puținele țări în care pacienții prezintă infecții multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice
Un tratament cu antibiotice se desfășoară cel puțin cinci zile, afirmă dr. Florin Roșu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Sfânta Parascheva” din Iași, atrăgând atenția că farmaciștii nu au competența de a elibera antibiotice fără rețeta prescrisă de un medic. ”Suntem una dintre puținele țări în care pacienții prezintă infecții multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice”, subliniază medicul.
”Una dintre cele mai mari erori în ceea ce se cheamă în lume medicina bazată pe dovezi este antimicrobial stewardship-ul (contracararea efectelor și faptul cel mai ingrijorator, multi-drog rezistența cu rezultatul septicemiei, așa cum era cunoscută pana acum, în momentul de față: sepsis) este eliberarea de antibiotice către populație fără consult de specialitate (și doar pentru 3 zile)”, afirmă dr. Florin Roșu.
”Voi detalia: farmaciștii nu au competența de a elibera antibiotice fără rețeta prescrisă de un medic. Un tratament cu antibiotice se desfașoară cel putin 5 zile (dacă laboratorul de analize medicale nu îți eliberează o antibiogramă, astfel încât să poți să realizezi dacă germenul – factorul etiologic – îți permite dezescaladarea”: administrarea unui antibiotic cu spectru mai restrâns decât cel inițial)”, adaugă managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Antibioticele nu se administreaza la intamplare
Managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Iași atrage atenția că „antibioticele nu se administreaza la întâmplare”.
”Au permeabilitatea lor: unele ajung în zone ale organismului unde nu există oxigen sau pătrund bariera feto-placentară, afectând ireversibil fătul, bariera hemato-encefalică, ajutând la vindecare”, explică medicul.
De asemenea, antibioticele nu se administrează în cazul unei viroze, deoarece ele combat doar bacteriile, transmite medicul.
”Sigur, există frecvent suprainfecția bacteriană în cazul unei viroze și se administrează și antibiotic. Dar asta doar când examenul clinic, analizele de laborator și radiologice o impun și sunt recomandate de medic”, afirmă managerul.
”Suntem una dintre puținele țări în care pacienții prezintă infecțoi multidrog rezistente din cauza abuzului de antibiotice”, mai transmite medicul.







