FSSR cere corectarea proiectului legii salarizării pentru protejarea veniturilor din sănătate

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) transmite că propune revizuirea proiectului legii salarizării, considerând că varianta inițială a acestuia nu reflecta așteptările angajaților din sectorul sanitar și risca să amplifice discrepanțele salariale dintre diferitele categorii de personal.

Potrivit acestora, pentru corectarea proiectului de lege au fost transmise trei seturi de propuneri de modificare, iar FSSR a participat la toate negocierile oficiale organizate pe această temă atât la Ministerul Muncii, cât și la Ministerul Sănătății, fără a părăsi niciuna dintre acestea, precum și la toate discuțiile privind proiectul legislativ.

Federația arată că rezultatul acestor intervenții ar trebui să fie vizibil în noua versiune a proiectului de lege, care urma să fie făcută publică.

Totodată, susține că negocierile au evidențiat faptul că intenția de a produce schimbări nu este suficientă, fiind necesară înțelegerea mecanismelor legale și respectarea principiilor etice.

Federația explică faptul că forma inițială a proiectului de lege ar fi determinat o creștere medie a salariilor de bază cu aproximativ 19%, dar și o scădere a altor drepturi salariale, amplificând efectele OUG nr. 19/2024.

Potrivit FSSR, efectele diferă în funcție de structura veniturilor fiecărui angajat. Un angajat care beneficiază doar de salariul de bază, fără sporuri pentru condiții de muncă și fără ture, ar avea o creștere salarială de 19%.

În schimb, un angajat ale cărui drepturi salariale actuale sunt formate din 50% salariu de bază, 35% spor pentru condiții de muncă și 15% sporuri aferente continuității (ATI/UPU/Ambulanță/Bloc operator/ATI cardiologie) ar putea înregistra o evoluție diferită.

Federația explică situația astfel:

„Creșterea salarială ar fi:

• De cca. -2% dacă nu sunt corectate reducerile pentru sporurile/drepturile aferente continuității (care nu pot fi compensate prin sume tranzitorii). (Cu precizarea că în discuțiile tehnice am convenit corectarea lor, varianta proiectului de lege ce va fi publicată astăzi sperăm că va include cele convenite, pentru a putea duce mai departe, prin negociere, corectarea acestor drepturi).
• 0% la modul ideal (dacă operează sumele tranzitorii).”

FSSR oferă și un exemplu concret, precizând că un chirurg cardiovascular de la Iași, care a realizat primul transplant cardiac din regiune, ar avea o creștere a veniturilor salariale de 0%, în timp ce colegii care lucrează doar în policlinică sau ambulatoriul de specialitate ar avea o creștere a veniturilor salariale de aproximativ 16%.

Federația afirmă că această situație reprezintă o versiune amplificată a efectelor OUG nr. 19/2024 și continuă o serie de intervenții desfășurate de peste un deceniu de către actori sociali care au urmărit reducerea diferențelor salariale dintre locurile de muncă.

Aceștia precizează că, în această perioadă, se concentrează pe următoarele direcții de intervenție asupra proiectului legii salarizării:

“(1) Corectarea prevederilor proiectului de legea privind drepturile aferente continuității, Ele reprezintă o referință clară pentru existența sau absența riscului de pierderi salariale, deoarece acestea sunt drepturi care nu ar fi acoperite de sumele tranzitorii (sumele compensatorii; spre deosebire de sporurile pentru condiții de muncă, care ar fi acoperite). Sperăm ca proiectul de lege să arate astăzi corecțiile convenite pe sporul de tură, sporul de gărzi și pe tarifele orare suplimentare (care vor fi însă, și în varianta corectată, încă insuficiente).

(2) Utilizarea intervalului de negociere a salariului de bază de 20 puncte procentuale (pe care sperăm să-l creștem cu cel puțin 5 puncte procentuale), prevăzut în proiectul de lege, pentru a:
a) Construi (reconstrui) cele 4 grile de salarizare existente în legea actuală.
b) Includerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază.
Ambele acțiuni se concentrează pe diferențierea salariilor de bază pe categorii de locuri de muncă, utilizând mecanismele prevăzute în varianta legii salarizării propusă de FSSR și negociată în anul 2023 la Ministerul Sănătății.
Pentru fiecare dintre ele încercăm să facem acest lucru direct în lege sau, dacă nu reușim să facem asta în lege, atunci printr-o Hotărâre de Guvern adoptată imediat după legea salarizării (înainte de sfârșitul lunii august).

(3) Păstrarea indicării în lege a categoriilor de locuri de muncă pentru care se introduc sporurile pentru condiții de muncă (există intenția autorităților de a elimina această indicare) și introducerea limitelor minime ale sporurilor pentru condițiile de muncă.

(4) Negocierea Hotărârii de Guvern privind Regulamentul de sporuri și adoptarea ei înainte de sfârșitul lunii august.
Obiectivul final nu se limitează doar la evitarea pierderea salariale, ci se concentrează pe creșteri salariale semnificative, peste nivelul inflației, acordate în mod simetric pentru salariile de bază și alte drepturi salariale”.

Federația precizează că obiectivul final nu se limitează la evitarea pierderilor salariale, ci urmărește obținerea unor creșteri salariale semnificative, peste nivelul inflației, acordate în mod simetric pentru salariile de bază și celelalte drepturi salariale.

FSSR anunță că fiecare etapă a negocierilor va avea rezultate urmărite prin actualizarea Comparatorului salariilor, astfel încât angajații din sectorul public de sănătate să poată vedea impactul formei actualizate a proiectului de lege și al actelor normative subsecvente.

Totodată avertizează că, în cazul în care așteptarea legitimă privind creșteri salariale semnificative nu va fi atinsă prin negociere, se va ajunge la acțiuni de protest.

În același timp, FSSR transmite că protestele anunțate de alte organizații sindicale pot sprijini negocierile dacă au la bază revendicări transparente și orientate în aceeași direcție.

Federația amintește că protestele organizate în 2023 și 2024 au generat creșterea sumelor alocate sănătății, acestea fiind utilizate ulterior în negocierile desfășurate în acea perioadă.