OMS Europa: 25,2% din nasteri sunt realizate prin operatii de cezariana

0

Operatiile de cezariana au devenit mai sigure, numarul unor astfel de interventii obstreticale a crescut dramatic, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), pentru regiunea europeana.

in Turcia, de exemplu, peste 40% din toate nasterile sunt prin operatia de cezariana, depasind media Uniunii Europene de 25,2%.

Cezariana este considerata atat de sigura incat femeile aleg aceasta metoda de a da nastere in locul nasterii vaginale, care reprezinta un mod normal de nastere.

Anterior acestor date, OMS a precizat ca un procent de siguranta pentru astfel de interventii obstreticale este de 15%.

Exista multe motive pentru o asa crestere uimitoare a nasterilor prin operatia de cezariana, inclusiv cresterea obezitatii materne; prezentarea pelviana; conceptul de operatie prin cezariana in loc de nasterea carefoloseste forcepsul; inducerea travaliului – durata scurta; preferinta materna (liniste sau din contra, teama) si preferinta obstetricianului (programarea, generarea de venituri, complicatiile mamei din timpul sarcinii).

Desi incidenta mortalitatii si morbiditatii materne este de aproximativ cinci ori mai mare in operatia de cezariana decat incidenta mortalitatii si morbiditatii datorate nasterii vaginale, exista unele beneficii, cum ar fi ca nu exista travaliu prelungit pentru mama sau ca, prin cezariana, se permite mamei sa programeze nasterea pentru liniste sau siguranta. De asemenea, un alt beneficiu este reducerea la 5% a incontinentei urinara de stress post-operatiei de cezariana, fata de aproximativ 10% din femei care au o incontinenta urinara moderata sau severa de stress ca urmare a nasterii vaginale. in plus, exista situatii critice prin care cezariana poate fi singura salvare pentru fetus.

Provocarea pentru regiunea europeana a OMS este de a oferi fiecarei mame posibilitatea unei nasteri naturale, in conditii de siguranta si sa implice mama pe deplin in procesul de luare a deciziilor.

Gunta Lazdāne, Directorul Programului de Sanatate Sexuala si Reproductiva al OMS Europa, recomanda urmatoarele actiuni pentru a promova o nastere sigura in cea mai recenta editie a revistei intre noi, Nasterea din Europa in secolul 21: doctorul obstretician sa puna in aplicare planuri de actiune care sunt prietenoase pentru mama si nou-nascut, cum ar fi nasterea obstetricala asistata la domiciliu (acolo unde este cazul); sa se pastreze la minimum interventia asupra corpului mamei; doctorul sa promoveze mamei alaptarea nou-nascutului; doctorul sa se asigure clinic ca orientarile practice pe care mama le intreprinde sa fie astfel incat aceasta sa imbratiseze o abordare simpla de viata si nu in ultimul rand, medicul sa ajute la imbunatatirea datelor pentru toti indicatorii legati de nastere.

Lazdāne adauga ca datele incomplete sau analizele neefectuate corespunzator (conform ghidurilor) nu ajuta medicul specialist, pentru ca nu este capabil sa inteleaga pe deplin problemele care stau la baza unor posibile complicatii din timpul sarcinii, iar o remediere a acestor factori poate ajuta la imbunatatirea si consolidarea experientei nasterii.

Studiu: Persoanele care au un rationament moral ridicat au un volum crescut al materiei cenusii din creier

0

Un nou studiu constata ca persoanele cu niveluri mai ridicate de motivare morala au un volum mai mare de materie cenusie in regiunile creierului. Acest studiu a fost legat de comportamentul social, de luarea deciziilor si de prelucrare a conflictelor, conform Medical News Today aici.

Pentru acest proiect de cercetare s-au inscris 67 studenti cu varste cuprinse intre 24-33 de ani, care faceau parte din Masters of Business Administration (MBA), programul Universitatii din Pennsylvania numit Wharton School.

Potrivit co-autorului studiului, studentii MBA au fost candidatii ideali pentru aceasta lucrare, deoarece curriculum-ul Wharton abordeaza problemele de luare a deciziilor morale si rationament.

Toti studentii au trebuit sa finalizeze testul „Definirea cauzei” care urmarea sa identifice modelele de gandire sau schema cognitiva, pe care o persoana o foloseste in timpul rationamentului moral.

Pentru test, fiecarui student i-a fost prezentata o dilema morala, cum ar fi sinuciderea asistata medical. Ei au avut de ales intre 12 raspunsuri – ratiuni pentru fiecare dilema si au fost rugati sa selecteze relevanta fiecaruia.

Studentilor le-au fost apoi atribuite 1-7 grupe de scheme cognitive bazate pe selectiile lor, fiecare grup reprezentand nivelurile ridicate de rationament moral.

Pentru a permite cercetatorilor sa determine structurile creierului legate de fiecare nivel de motivare morala s-au scanat prin rezonanta magnetica nucleara (RMN) creierele studentilor.

Toti studentii au participat si la un test de personalitate. in functie de rezultat acestia au fost alocati uneia dintre cele cinci grupe, respectiv nevroza, extraversiune, deschidere spre experienta, constiinciozitate si agreabil.

Comparativ cu elevii care au avut un nivel scazut de rationament moral (adica nu au atins inca nivelul „postconventional” de rationament moral), in cazul celor care aveau un nivel ridicat de motivare morala RMN-urile au aratat un volum crescut de materie cenusie in cortexul prefrontal al creierului – zona responsabila pentru medierea gandirii contradictorii, cea prin care alegem intre rezultatele probabile corecte si gresite si predictibile.

Studiu britanic: Dezechilibrul genetic duce la schizofrenie

0

O echipa internationala de oameni de stiinta condusa de cercetatorii de la Universitatea Cardiff a furnizat cea mai buna dovada a ceea ce cauzeaza schizofrenia – o boala care afecteaza aproximativ 1% din populatia globala, conform Medical News Today aici.

Acest studiu publicat in revista Neuron, prezinta dovezi ca perturbarea echilibrului chimic delicat din creier este puternic implicat in dezordine.

in cel mai mare studiu de acest gen efectuat vreodata, echipa a constatat ca mutatiile genetice ale bolilor perturba seturile specifice de gene care contribuie la semnalizarea excitatorilor si inhibitorilor, care joaca un rol crucial in dezvoltarea creierului sanatos.

Descoperirea se bazeaza pe doua studii, puncte de reper, conduse de membrii ai echipei Universitatii din Cardiff, publicate anul 2014 in revista Nature.

Prima dovada este ca mutatiile genetice interfera cu semnalizarea excitatorilor . Aceasta descoperire a fost facuta in 2011 de catre aceeasi echipa, cu baza la MRC din cadrul Centrului Universitatii Cardiff pentru Genetica si Genomica Neuropsihica.

Noua lucrare confirma nu numai concluziile lor anterioare, dar ofera o prima dovada genetica care releva ca intreruperea semnalizarii inhibitorilor contribuie la tulburare.

Oamenii de stiinta au comparat datele genetice a 11.355 de pacienti cu schizofrenie si a unui grup de control de 16.416 persoane fara aceasta boala.

Aceastia s-au uitat la tipurile mutatiilor, cunoscute sub numele de numarul de copii ale variantelor (CNV), mutatii care se intind pe catena de ADN si care pot fi sterse sau duplicate.

Comparand CNV-urile gasite la persoanele cu schizofrenie cu cele gasite la oamenii fara aceasta afectiune, echipa a fost in masura sa demonstreze ca mutatiile genomice la persoanele cu schizofrenie au avut tendinta de a perturba si genele implicate in aspectele specifice functiei cerebrale.

Efectele bolii cauzatoare de CNV sunt, de asemenea, suspectate a fi implicate si in alte tulburari de tip neuronal, cum ar fi dizabilitati intelectuale, tulburare din spectrul autismului si ADHD.

in jur de 635 de mii de oameni din Marea Britanie vor avea la un moment dat in viata lor schizofrenie.

Costul estimat tratamentului schizofreniei si psihozei pentru societate este de aproximativ 11.8 miliarde de lire sterline pe an.

Simptomele schizofreniei pot fi extrem de evidente avand un impact asupra capacitatii unei persoane de a indeplini sarcinile de zi cu zi, cum ar fi de a merge la locul de munca, mentinerea relatiilor si grija pentru ei sau pentru alte persoane.

Genomul uman este format din 6 miliarde de baze chimice (sau nucleotide) a ADN-ului, ambalate in doua seturi de cate 23 de cromozomi, cate un set mostenit de la fiecare parinte. ADN-ul codifica aproximativ 27.000 gene. S-a considerat ca genele au fost aproape intotdeauna prezente in doua exemplare in genom. Cu toate acestea, descoperirile recente au relevat faptul ca segmente mari de ADN, variind in marime de la mii la milioane de baze ADN-ul, pot varia si in numarul copiilor ale variabilelor (CNV).

25 de autospeciale pentru transport personal si victime multiple si un spital de campanie

0

Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta au primit astazi 25 de Autospeciale pentru Transport Personal si Victime Multiple (ATPVM) si un spital de campanie, achizitionate de catre Ministerul Sanatatii.

Nicolae Banicioiu, Ministrul Sanatatii, a participat astazi la ceremonia de transfer a autovehiculelor catre Inspectoratele de Urgenta din Arges, Bacau, Bihor, Botosani, Bucuresti-Ilfov, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Covasna, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Maramures, Mures, Neamt, Prahova, Sibiu, Teleroman, Timis si Vrancea.

Spitalul de campanie va ajunge la Galati.

a€œMasinile sunt echipate pentru interventia la accidente cu victime multiple. Noile dotari vor ajuta personalul medical in munca. in ultimii 4 ani, Ministerul Sanatatii a achizitionat 603 ambulante si autospeciale prin acord – cadru pentru reinnoirea parcului auto.”, a declarat Ministrul Sanatatii, Nicolae Banicioiu.

Compania Worwag Pharma Romania se implica in Proiectul Habitat for Humanity

0

Wörwag Pharma Romania se implica in campania initiata de catre Asociatia „Habitat for Humanity”, alaturandu-se astfel actiunii de voluntariat din judetul Cluj. Mai exact, in perioada 3-5 iunie 2015, peste 90 de reprezentanti ai Wörwag Pharma Romania si Moldova dau o mana de ajutor la constructia unei case in localitatea Jucu, judetul Cluj, pentru o familie cu posibilitati materiale reduse. Locuinta va fi finalizata in decursul lunii iunie 2015. Implicarea Worwag Pharma Romania in acest proiect este in concordanta cu unul dintre motto-urile companiei, de altfel si filosofia pe care aceasta este cladita: „getting closer, helping better”.

Pe langa actiunea de voluntariat, compania Wörwag Pharma Romania sustine si material acest proiect al Asociatiei „Habitat for Humanity”, care este si cel mai amplu din Romania in domeniul locuintelor sociale derulat de catre o organizatie non-guvernamentala.

„Implicarea Worwag Pharma Romania in acest proiect este foarte importanta. Desi timpul este foarte scurt, totusi numarul mare al celor implicati din partea companiei Worwag Pharma Romania este un atu atat pentru lucrarile de constructie ale casei familiei Padure, cat si pentru celelalte case”, a declarat echipei www.sanatateatv.ro, Genoveva Ghiuri, unul dintre reprezentantii Asociatiei „Habitat for Humanity” Cluj.

Prin eforturile sustinute ale Worwag Pharma Romania si ale Asociatiei „Habitat for Humanity” Cluj, cei trei membri ai familiei isi vor indeplini visul: o casa a lor!

La Jucu, pe santierul unde echipa Wörwag Pharma Romania lucreaza timp de trei zile, Asociatia „Habitat for Humanity” Cluj construieste 15 locuinte pentru familii cu venituri modeste.

in Romania, proiectul „Habitat for Humanity” a fost demarat in urma cu 19 ani si a reusit sa ajute peste 16.000 de persoane sa traiasca in locuinte decente, sprijinindu-i in constructia sau reabilitarea de case.

Studiu american: Gena IDH1 – Marker de predictie in astrocitomul anaplazic

0

Noile descoperiri sugereaza ca o gena mutanta, IDH1, ar putea fi marker de predictie pentru o forma rara de cancer cerebral, conform Medical News Today aici.

Pacientii din acest studiu, care au avut o gena mutanta IDH, adica gena IDH1, au trait in medie 7.9 ani dupa diagnosticare fata de 2.8 ani pentru pacientii care prezentau gena nealterata IDH.

Studiul Universitatii din Ohio, Statele Unite ale Americii, a fost facut in faza III a studiului clinic RTOG 9813, care a implicat 301 de pacienti cu astrocitom anaplazic. Cercetatorii au evaluat eficacitatea radioterapiei, plus efectele oricarui medicament chimioterapic, ce contine temozolomida, un alchilant, care opreste diviziunea celulelor canceroase, sau etil-nitrouree.

Co-autorul studiului a constatat ca statutul genei IDH nu este doar de biomarker de prognostic de clasificare al gliomului anaplazic, dar exista o tendinta care sugereaza ca gena IDH ar putea fi si un biomarker de predictie important pentru a stabili carui tip de pacienti ar trebui administrata chimioterapia.

Studiul a fost prezentat la reuniunea anuala de la Chicago a Societatii Americane de Oncologie Clinica.

Studiul clinic a aratat ca nu este nicio diferenta semnificativa in supravietuirea pacientilor care iau temozolomida comparativ cu pacientii care au luat etil-nitrouree chiar si dupa o urmarire de 3.6 ani. Cu toate acestea, studiul a aratat o rata de supravietuire mai buna pentru pacientii care au prezentat gena IDH mutanta, IDH1.

Astrocitoamele provin din astrocite, celulele in forma de stea care dau celulelor nervoase energia necesara printr-o redirectionarea a fluxului sangelui, prin aportul oxigenului si glucozei.

Astrocitoamele anaplazice sunt tumori de gradul III cerebrale care pot deveni tumori de grad IV, numite glioblastoame.

Durerile de cap, convulsiile, pierderea memoriei sau schimbarile comportamentale sunt semnele timpurii ale bolii.

Eurobarometru: Consumul de tutun in UE a scazut cu 2%

0

Consumul de tutun in Uniunea Europeana a scazut cu 2% fata de anul 2012, desi 26% dintre europeni sunt inca fumatori, potrivit celui mai recent Eurobarometru dat publicitatii de Comisia Europeana, in contextul Zilei Internationale fara Tutun (sarbatorita anual in data de 31 mai).

Potrivit Eurobarometrului, categoria de varsta care a cunoscut cea mai drastica scadere, de 4%, a fost cea a tinerilor cu varsta cuptinsa intre 15 si 24 de ani (de la 29% la 25%).

in ceea ce priveste incercarile de a renunta la fumat, 59% dintre fumatori au declarat ca au incercat sa renunte la fumat. Din acest total, 19% au inregistrat astfel de incercari in ultimele 12 luni.

„Cifrele arata ca lupta impotriva fumatului nu este castigata, mai ales in randul tinerilor. Este de neacceptat ca europenii continua sa fie atrasi de fumat inca din adolescenta. Unul dintre obiectivele centrale ale Directivei pentru produsele din tutun este de a se asigura ca aceste produse periculoase nu mai sunt, in mod nejustificat, atractive pentru cei tineri. Din acest motiv, Directiva interzice tigarile cu arome care mascheaza gustul dur de tutun, pachetele slim si pe cele cu mai putin de 20 de tigarete si determina ca poza si textul cu atentionari legate de sanatate sa acopere in mod obligatoriu minimum 65% din pachet”, a declarat Vytenis Andriukaitis, Comisarul European pentru Sanatate si Siguranta Alimentara.

Mai multe detalii despre acest subiect puteti citi pe www.comunicatemedicale.ro.

RoNeuro Brain Days – Provocarile neurologilor reuniti la Cluj

0

RoNeuro Brain Days va gazdui a cincea editie a Cursului European de Neuroreabilitare ce se desfasoara in perioada 1-4 Iunie 2015, in Cluj-Napoca, Amfiteatrul a€œGheorghe Marinescu” al Universitatii de Medicina si Farmacie a€œIuliu Hatieganu”. Evenimentul, ce aduce in Romania varfuri ale medicinei si cercetarii stiintifice mondiale din tari precum Germania, Italia, USA, Austria, Ucraina, UK si Romania este organizat de Fundatia Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii (SSNN), impreuna cu Societatea de Neurologie din Romania (SNR) si Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca, sub egida Federatiei Europene a Societatilor de Neuroreabilitare (EFNRS) si a Federatiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

Acest eveniment stiintific doreste sa raspunda multor intrebari: „Poate fi oprita imbatranirea prematura a creierului?”, „Care este varsta de la care creierul uman imbatraneste in mod natural?”, „Poate fi creierul uman regenerat?”. Pana de curand, se considera ca imbatranirea creierului incepe de la 60 de ani. Exista studii, insa, care reduc considerabil acest prag pana la 45 de ani. Femeile sunt mai predispuse la imbatranirea prematura a creierului decat barbatii.

a€œExista un cumul de factori, iar stilul de viata este cel mai impotant. Hipertensiunea arteriala, fibrilatia atriala, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de bauturi alcoolice sau substante stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuala, stresul, disfunctiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atatea motive care pot genera imbatranirea cerebrala precoce.”, a declarat prof. univ. dr. Dafin Muresanu, presedinte al Societatii de Neurologie din Romania (SNR) si presedintele Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplesticitatii (SSNN).

Stresul si stilul de viata sunt printre cele mai importante cauze ale imbatranirii premature a creierului, munca excesiva la birou, timpul alocat somnului, alimentatia necorespunzatoare sau lipsa cititului pot fi factori care duc la imbatranirea creierului

a€œEste complet nerecomandat sa utilizezi mult mai mult imaginile decat cuvantul. Acestea solicita alte tipuri de circuite si saraceste componenta cognitiv imaginativa.a€œ, a completat prof. univ. dr. Dafin Muresanu.

a€œRomania se afla printre tarile cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. in plus, imbatranirea populatiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburarile neurocognitive, ce au drept consecinta finala, dementa. Pentru toate acestea si multe altele cercetarea incearca sa vina cu solutii practice.” a completat prof. univ. dr. Dafin Muresanu.

in cadrul programului RoNeuro Brain Days va fi prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu in domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atentia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacientii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale. Conform acestor date tratamentul imbunatateste semnificativ calitatea vietii pacientilor. La acest amplu studiu, coordonat de prof. univ. dr. Dafin Muresanu au participat 25 de neurochirurgi si neurologi de top, in cea mai mare parte din Romania care au tratat si monitorizat pe o perioada de 5 ani, un total de 7.769 de pacienti in 10 departamente de neurochirurgie din Romania.

„Acest studiu a fost o reala provocare pentru neurologie in general si neurochirurgie in special, iar rezultatele obtinute ne arata o evidenta imbunatatire a starii de sanatate a pacientilor care sufera leziuni traumatice ale creierului, produse in mare parte de accidentele rutiere, daca noul tratament este aplicat in primele 48 de ore de la producerea accidentului”, a mai adaugat prof. univ. dr. Dafin Muresanu.

De asemenea, in cadrul programului RoNeuro Brain Days are loc si Congresul Societatii Europene de Neurofarmacologie Clinica – ESCNP (European Society for Clinical Neuropharmacology), una dintre societatile de elita ale medicinei mondiale.

Estimare: Numarul copiilor bolnavi de leucemie sau alte tipuri de cancer este de 5.000

0

in Romania, in lipsa unor statistici oficiale, se estimeaza ca numarul copiilor bolnavi de leucemie sau de alte tipuri de cancer este de 5.000, iar anual se inregistreaza alte 500 de cazuri noi. Rata de succes in tratarea cancerelor de sange la copii si adolescenti in Romania este de sub 50%, in timp ce in tarile Uniunii Europene este de peste 80%.

Pentru a le face o bucurie copiilor internati in sectia de oncologie, actorul Dragos Mostenescu a fost pe 1 iunie la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Ţurcanu”, din Timisoara.

Actiunea a fost organizata de Asociatia Daruieste Viata, ai carei membrii fondatori au investit peste 1 milion de euro in crearea Centrului de Transplant de Celule Stem de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Louis Ţurcanu”.

Micutii au fost foarte incantati de vizita neasteptata a lui Dragos Mostenescu si de cadouri.

„imi doresc sa ma implic cat mai mult in astfel de actiuni, nu doar de 1 iunie, de Craciun sau de Paste. Mi-am dat seama ca, pentru cateva ore, copiii si parintii au uitat de boala, au uitat ca se afla in spital, pur si simplu au savurat ceea ce se intampla. Pentru a aduce un zambet pe chipul unui copil, macar pentru o clipa, merita tot sacrificiul din lume.”, a povestit Dragos Mostenescu.

Medicul Catalin Cirstoveanu a finalizat cu succes prima dializa hepatica la sugar din lume

0

Medicul Catalin Cirstoveanu a finalizat cu succes prima dializa hepatica la sugar din lume. La Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Marie Curie” a ajuns, in stare foarte grava, un bebelus care avea complicatii renale si hepatice, primul caz de acest fel din lume care a fost salvat de doctorul Cirstoveanu cu ajutorul acestei tehnici revolutionare.

in ciuda previziunilor sumbre referitoare la situatia medicinii romanesti, medicul Catalin Cirstoveanu si Fundatia Genesis Collegiate au initiat un nou proiect de strangere de fonduri pentru achizitionarea unui aparat de dializa care ar putea salva vietile copiilor nascuti prematur. Acest aparat, in valoare de 20 000 de euro, este deja in sectia de neonatologie, prin bunavointa importatorilor care inteleg nevoia urgenta a medicului de a studia cum functioneaza. Daca se strange suma necesara, acest aparat poate ajuta copiii sub 2 kg care ajung la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii a€œMarie Curie” cu insuficienta renala sa supravietuiasca. Interventia in astfel de cazuri este dificila, insa poate fi realizata cu succes cu ajutorul acestei tehnologii.

Catalin Cirstoveanu este primul doctor care a dezvoltat proiecte de strangere de fonduri pentru modernizarea unei unitati medicale de stat si este cel care a refacut de la zero sectia de terapie intensiva pentru nou nascuti de la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii a€œMarie Curie”. Cand copiii ajungeau la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii a€œMarie Curie” si nu puteau fi operati in tara din cauza lipsei aparaturii necesare, medicul Cirstoveanu se urca in avion si pleca cu ei in strainatate pentru a-i salva. Acum, datorita lui, copiii care nu ar putea fi tratati in niciun alt loc din tara, au o sansa la viata, iar parintii care ajung cu ei la dr. Cirstoveanu isi regasesc speranta.