România a ajuns la 2.245 de persoane confirmate cu noul coronavirus  

Un număr de 2.245 de persoane au fost confirmate, până în prezent, în România, cu noul coronavirus, informează marţi Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

De la ultima informare, au fost înregistrate 293 de noi cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele infectate, 220 au fost declarate vindecate şi externate: 55 – la Timişoara, 81 – la Bucureşti, 16 Caraş Severin, 7 Dolj, 10 Prahova, 11 – la Constanţa, 20 – la Iaşi şi 4 – Cluj, 5 – Braşov, 4 – Galaţi, 2 – Bihor, 1 – Brăila, 1 – Mureş, 1 – Neamţ, 1 – Alba, 1 – Argeş.

La ATI sunt internaţi 62 de pacienţi, dintre care 36 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este bună, staţionară.

Un număr de 69 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID 19 au decedat.

Lista spitalelor suport pentru pacienții COVID-19 pozitiv

Unnumăr de 57 spitale/ secții exterioare/corpuri de clădire, 44 maternități, 60 spitale și centre pentru realizarea procedurilor de dializă din toate județele țării și București au fost identificate ca spitale de suport unde pot fi tratate cazuri pozitive la COVID 19 care necesită îngrijiri medicale și pentru alte patologii, , potrivit ordinului aprobat astăzi de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Într-o primă etapă, spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare fără importanță de urgență, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgente medico-chirurgicale. Au fost incluse în rețeaua de spitale de suport, unități municipale/orășenești și spitale din alte județe preponderent cele cu secții de Boli Infecțioase, precum și spitalele din alte rețele, decât ale Ministerului Sănătății ( Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private).

Vă prezentăm mai jos despre ce spitale este vorba:

 

 

 

 

Coronavirus: A fost aprobat Ordinul privind Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a aprobat Ordinul de ministru privind Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus și  lista spitalelor de suport pentru pacienții testați pozitiv cu virusul SARS-COV-2.

Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor reprezintă un document –cadru care instituie pașii care trebuie urmați de managementul unităților sanitare și măsurile pe care trebuie să le implementeze pentru izolarea și tratamentul cazurilor COVID –pozitive.

De asemenea, documentul conține reglementări privind modul de folosire a echipamentului individual de protecție (PPE) la nivelul unității sanitare, în mod rațional și corect, în funcție de secție, personal și tipul de activitate.

Astfel, în contextul COVID-19, echipamentul individual de protecție trebuie utilizat pe baza riscului de expunere (ex. tipul de activitate) și a dinamicii de transmitere a agentului patogen (ex. contact, picături sau aerosoli).

Tipul de PPE utilizat atunci când se oferă îngrijiri pacienților cu COVID-19 va varia în funcție de situație, personalul sanitar și activitatea desfășurată.

Personalul medical implicat în îngrijirea directă a pacienților trebuie să utilizeze următoarele PPE: halate, mănuși, mască și protecție oculară (ochelari de protecție sau scut facial).

În mod specific, pentru procedurile generatoare de aerosoli pentru pacienții cu COVID-19 (ex. intubare, ventilație non-invazivă, traheostomie, resuscitare cardiopulmonară, ventilație manuală înainte de intubare, bronhoscopie, gastroscopie și recoltarea testelor PCR COVID) personalul medical trebuie să utilizeze ca protecție, mănuși, halate, măști FFP2 și FFP3.  De asemenea, se vor utiliza șorțuri impermeabile, în cazul în care combinezoanele/halatele nu sunt impermeabile.

În colaborare cu autoritățile administrației publice locale, pe baza analizei la nivel local a capacităților de îngrijire a pacienților, a fost elaborată și Lista cu spitalele de suport pentru pacienții COVID – 19 pozitiv care necesită tratament și pentru patologii specifice (ex afecțiuni cardiace, ortopedice, etc)

Astfel, au fost identificate și desemnate ca unități suport un număr de 57 spitale/ secții exterioare/corpuri de clădire, 44 maternități, 60 spitale și centre pentru realizarea procedurilor de dializă din toate județele țării și București.

În spitale de suport sunt tratate cazuri pozitive la COVID 19 care necesită îngrijiri medicale și pentru alte patologii.

Într-o primă etapă, spitalele de suport desemnate reprezintă unități sanitare  fără importanță de urgență, care pot asigura asistența medicală pentru celelalte urgente medico-chirurgicale. Au fost incluse în rețeaua de spitale de suport, unități  municipale/orășenești și spitale din alte județe  preponderent cele cu secții de Boli Infecțioase, precum și spitalele din alte rețele, decât ale Ministerului Sănătății ( Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Naționale, unități sanitare private).

“Planul de măsuri pentru pregătirea spitalelor a fost elaborat de specialiștii din cadrul comisiilor de specialitate ATI, boli infecțioase și specialiști din cadrul Ministerului Sănătății, pe baza recomandărilor OMS si CE. Am cerut managerilor unităților sanitare, dar și direcțiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanță să aducă la cunoștința personalului medical și auxiliar, în mod repetat, procedurile ce trebuie urmate în această situație de criză, toate măsurile existente în planul de măsuri, în special reglementările privind măsurile de prevenție și utilizarea corectă, în funcție de expunere, personalului medical, dar și auxiliar”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.

Toate unitățile sanitare din sistemul public și privat au obligația asigurării acordării îngrijirilor medicale tuturor pacienților, în concordanță cu prevederile planului de măsuri aprobat. Refuzul asigurării acordării îngrijirilor medicale conform atribuțiilor specifice se sancționează conform prevederilor legale.

Ordinul ministerului Sănătății este publicat în Monitorul Oficial 263/31.03.2020. Acesta a fost adus la cunoștința managerilor unităților sanitare și a direcțiilor de sănătate publică într-o videoconferință condusă astăzi de ministrul Sănătății.

1 din 5 persoane care are COVID-19 este infectată și cu alte virusuri

Aproximativ una din cinci persoane cu COVID-19 sunt de asemenea infectate cu alte virusuri respiratorii, potrivit unei analize preliminare conduse de Ian Brown, MD, profesor asociat Clinica de medicină de urgență la Școala de Medicină din Stanford, potrivit medicalexpress.com.

În plus, analiza a constatat că aproximativ una din 10 persoane care prezintă simptome ale bolii respiratorii și care sunt diagnosticate ulterior cu un virus respirator comun, sunt co-infectate cu virusul COVID-19.
Rezultatele contestă presupunerea că este puțin probabil ca oamenii să aibă COVID-19 dacă au un alt tip de boală respiratorie virală.

În prezent, daca un pacient testat pozitiv pentru un virus respirator diferit, credem că nu au COVID-19, a declarat Nigam Shah, MBBS, doctor, profesor asociat de medicina și știința datelor biomedicale.

” Cu toate acestea, având în vedere ratele de co-infecție pe care le-am observat în acest eșantion, aceasta este o presupunere incorectă”, a adăugat Nigam Shah.

Testarea precisă și rapidă a SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, este necesară pentru identificarea celor infectați și încetinirea răspândirii bolii. Înțelegerea probabilității de co-infecție este un pas important în acest proces.

„Spitalele nu au acces nelimitat la testarea COVID”, a spus Brown. „În unele cazuri, un pacient cu simptome respiratorii poate fi testat mai întâi pentru un virus non-COVID. Dacă există un diagnostic de gripă sau rinovirus sau un alt virus respirator, un spital poate externa pacientul fără testarea COVID, ajungând la concluzia că alternativa diagnosticul este motivul simptomelor „.

România a înregistrat încă un deces cauzat de coronavirus

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că a fost primit rezultatul  pozitiv la testarea Covid 19 a unei persoane care a decedat la domiciliu în județul Suceava. Acesta este cel de-al 69 lea deces cauzat de coronavirus.

Este vorba e un bărbat de 56 ani, cunoscut cu afecțiuni psihiatrice, care locuia singur. Decesul a fost constatat de către personalul ambulanței în data de 26 martie.

Probele au fost recoltate de către serviciul de medicină legală în aceeași dată.

Dezinfectant produs de profesorii Universității ”Aurel Vlaicu” Arad, donat spitalelor

Profesorii de la Universitatea ”Aurel Vlaicu” (UAV) Arad au reuşit să producă zeci de litri de dezinfectant, în laboratoarele de cercetare, pe care l-au donat ulterior unui număr de trei spitale din judeţele Arad, Timiş şi Caraş-Severin.

Rectorul UAV, Ramona Lile, a precizat că dezinfectantul a fost produs de către cadrele didactice în Institutul de Cercetare şi Inovare din cadrul universităţii şi respectă reţeta avizată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

„Universitatea noastră este alături de autorităţile locale şi oferim sprijinul nostru necondiţionat în lupta împotriva virusului COVID-19. Punem la dispoziţia autorităţilor laboratoarele noastre, expertiza cadrelor didactice pentru a produce la Arad dezinfectantul atât de necesar în această perioadă”, a declarat Ramona Lile.

Reprezentanţii UAV au precizat că au fost folosite deja toate stocurile de materie primă necesară, dar se fac eforturi pentru a se achiziţiona substanţele din care este produs dezinfectantul, fiind lansate comenzi noi. Astfel, pe măsură ce materia primă soseşte la Arad, cadrele didactice vor produce noi cantităţi, care vor fi livrate spitalelor.

Studiu: Unii pacienți tratați de coronavirus pot fi infecțioși până la opt zile după dispariția simptomelor

Cercetătorii au descoperit că jumătate din pacienții pe care i-au tratat pentru infecție ușoară cu COVID-19 aveau încă coronavirus până la opt zile după dispariția simptomelor. Scrisoarea de cercetare a fost publicată online în American Thoracic Society’s American Journal of Respiratory and Critical Care Medicine, relatează sciencedaily.com.

Lixin Xie și Lokesh Sharma, coautori ai cercetării,  raportează un studiu efectuat pe 16 pacienți cu COVID-19, care au fost tratați și externați din Centrul de tratament al Spitalului General PLA din Beijing, între 28 ianuarie și 9 februarie 2020. Pacienții incluși în studiu au avut o vârstă medie de 35,5 ani.

Cercetătorii au prelevat probe din gât de la toți pacienții, în zile alternative. Pacienții au fost externați după recuperarea și confirmarea stării virale negative prin cel puțin două teste consecutive de reacție în lanț a polimerazei (PCR).

„Cea mai semnificativă constatare din studiul nostru este că jumătate dintre pacienți au continuat să elimine virusul chiar și după rezolvarea simptomelor lor”, a declarat co-conducător Dr. Sharma, instructor de medicină, Secția medicină pulmonară, îngrijire critică și medicina somnului, departament de Medicină, Școala de Medicină Yale.

„Infecțiile mai severe pot avea perioade și mai mari de eliminare”, a spus Dr. Sharma.

Simptomele primare la acești pacienți au fost febră, tuse, dureri în faringe și respirație dificilă sau dispnee. Pacienții au fost tratați cu o serie de medicamente.

Perioada de la infecție până la debutul simptomelor, respectiv perioada de incubație, a fost de cinci zile, cu excepția unui singur pacient. Durata medie a simptomelor a fost de opt zile, în timp ce pacienții au rămas contagiosi după încheierea simptomelor au variat de la una la opt zile.

„Dacă aveți simptome respiratorii ușoare de la COVID-19 și ați rămas acasă pentru a nu infecta oamenii, extindeți-vă carantina cu încă două săptămâni după recuperare pentru a vă asigura că nu infectați alte persoane”, a recomandat profesorul Lixin Xie.

Eurostat: România, pe ultimul loc în UE la cheltuielile cu sănătatea

Cheltuielile cu sănătatea în România au fost echivalente cu 5,2% din Produsul Intern Brut în anul 2017, cel mai mic procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, în condiţiile în care media estimată la nivelul UE este de 9,9% din PIB, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

La acest indicator, Franţa şi Germania sunt „campioane” în UE, cu 11,3% din PIB alocat sănătăţii, urmate de Suedia, cu 11%.

În schimb, în 12 state membre UE, cheltuielile cu sănătatea sunt echivalente cu mai puţin de 7,5% din PIB. Imediat deasupra României se situează Luxemburg (5,5% din PIB), Letonia (6% din PIB), Estonia (6,4% din PIB) şi Lituania (6,5% din PIB).

În raport cu mărimea populaţiei, în 2017 cele mai ridicate cheltuieli cu sănătatea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene s-au înregistrat în Suedia (5.200 de euro per locuitor), Danemarca şi Luxemburg ( fiecare cu 5.100 de euro per locuitor), iar cele mai scăzute au fost raportate în România (490 de euro per locuitor) şi Bulgaria (590 de euro per locuitor).

Pacienţii cu boli cronice, cu schemă terapeutică stabilă, pot primi rețeta de la medicul de familie

Pacienţii cu boli cronice cu schemă terapeutică stabilă își pot primi rețeta de la medicul de familie, pe perioada stării de urgență.

Mai mult, sunt permise consultațiile la distanță, iar rețeletele pot fi trimise online.

”Medicul de familie poate emite prescripție medicală, în continuare, pentru pacienţii cu boli cronice cu schemă terapeutică stabilă, în baza documentelor medicale care au fost emise pacientului – scrisoare medicală și/sau confirmarea înregistrării formularului specific de prescriere – și pentru medicamentele care până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri erau prescrise de către medicii specialişti”, se arată într-o Hotărâre de Guvern aprobată ieri.

Pentru pacienţii cu boli cronice cu schemă stabilă de tratament, medicii de familie pot elibera prescripție medicală fără a mai fi necesară o noua reevaluare a  medicului  specialist, respectiv fără a mai fi necesară reînnoirea scrisorii medicale iniţiale, se adaugă în actul normativ.

Pe perioada stării de urgență, medicii de familie și medicii de specialitate din ambulatoriul clinic pot acorda consultații la distanță, care pot fi realizate prin orice mijloace de comunicare, cu încadrarea într-un număr maxim de 8 consultații/oră.

În ceea ce privește rețetele, ”documentele, inclusiv prescripțiile medicale, vor fi transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică”, se arată în Hotărârea de Guvern.

De asemenea, pe perioada stării de urgență se suspendă obligativitatea utilizării cardului național de sănătate și a documentelor înlocuitoare ale acestuia.

Alte trei decese cauzate de coronavirus. Numărul total a ajuns la 68

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că au mai fost raportate alte trei decese ale unor persoane infectate cu noul coronavirus, numărul total pe țară ajungând la 68.

Este vorba despre o femeie de 73 de ani din județul Suceava, căreia i s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 în data de 26.03.2020, probe care au fost testate la INCDMM Cantacuzino. Aceasta a decedat pe 29 martie. Ancheta epidemiologică este în curs.

Un alt deces înregistrat este al unui bărbat de 69 de ani din județul Iași care a fost testat cu rezultat pozitiv pe 28.03.2020. El s-a internat la SCBI Iași în data de 29.03.2020. Probele biologice pentru COVID 19 au fost testate la SCBI Iași. Bărbatul a decedat pe 30 martie, având ca antecedente patologice HTA.

Cel de-al 68-lea deces înregistrat este al unei femei, 81 de ani, județul Mehedinti. Aceasta a fost internată la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Craiova. S-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 în data de 28.03.2020 care au fost testate la INCDMM Cantacuzino. Decesul a fost confirmat pe 30 martie, având ca antecedente patologice HTA, cardiopatie ischiemică cronică și obezitate de gradul III.