Horațiu Moldovan: Românii vor putea merge în concediu, dar cu respectarea măsurilor de prevenţie

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Horațiu Moldovan, a declarat că cifrele oficiale privind evoluția pandemiei în România arată că am trecut de vârf şi suntem pe pantă descendentă, iar românii vor putea merge în concediu, dar cu respectarea măsurilor de prevenție.

„Am trecut de vârf. Vârful a fost o fază de platou. În ultimele zile se constată o clară descreștere de la zi la zi. Sunt 166 de pacienți la terapie intensivă, doar 20% sunt ventilați mecanic. Suntem pe pantă descendentă”, a spus Moldovan, la un post de televiziune.

De asemenea, secretarul de stat a spus că este evident că și România se află într-o zonă mai confortabilă a evoluției virusului, care se suprapune cu evoluția sezonieră a infecțiilor virale respiratorii.

„Ne așteptăm în sezonul cald, prin similitudine cu alte afecțiuni virale, să avem o virulență scăzută a acestei epidemii. Ne punem problema dacă ne vom confrunta cu o revenire a unui număr mai important de infectări după sezonul cald. Urmează probabil o diminuare semnificativ a acestor infecții”, a adăugat secretarul de stat.

Totodată, profesorul Horațiu Moldovan a spus că vor putea fi făcute concedii, dar cu respectarea măsurilor de prevenție, respectiv cu măști și cu evitarea aglomerărilor.

VIDEO – Despre fumat și consecințele asupra sănătății, LIVE de Ziua Mondială fără Tutun

[front_live]047654586998078474441180-2020-05-31_11:29[end_live]

Dr. Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, dr. Monica Marc, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ”Dr. Victor Babeș” Timisoara, Cornel Radu-Loghin, secretar general al European Network for Smoking and Tobacco Prevention, Ramona Brad, Director Inițiativa 2035 Fără Tutun au discutat despre fumat și consecințele asupra sănătății într-un eveniment online cu ocazia Zilei Mondiale fără Tutun organizat de Sănătatea Press Group.

GCS: 119 noi cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19. La cât a ajuns numărul deceselor

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 19.517 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare, au fost înregistrate alte 119 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 166 de pacienți.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 13.526 au fost declarate vindecate și externate.

Totodată, până acum, 1.279 de diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.333 de persoane. Alte 90.103 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 448.813 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 397 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.604 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 151 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 105.000 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost constatate, ieri, 5 infracțiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Totodată, în data de 1 iunie a.c., 58 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.074 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv 1.699 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 583 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 106 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 35 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați, respectiv 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Vaccin împotriva COVID-19: Rusia va începe testele clinice pe un grup de militari

Ministerul Apărării din Rusia a anunţat marţi că va începe testele clinice pentru un vaccin împotriva COVID-19 pe un grup de 50 de militari care s-au oferit să participe la acest studiu medical, relatează EFE, potrivit Agerpres.

„Pentru a verifica siguranţa şi eficienţa vaccinului au fost selectaţi 50 de militari, între care cinci femei, care s-au oferit să participe la teste”, se afirmă într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Vaccinul a fost elaborat cu participarea specialiştilor militari de la Centrul de Cercetare Ştiinţifică Nr.48 al Ministerului Apărării, unde vor fi realizate şi primele teste clinice. Potrivit comunicatului, un prim grup de voluntari se va prezenta miercuri la acest centru, unde vor fi supuşi unor analize medicale exhaustive înainte de începerea testelor.

Pe 26 mai, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin că testele clinice pentru noul vaccin se vor încheia la sfârşitul lunii iulie.

Guvernul rus a anunţat că şapte centre ştiinţifice din ţară lucrează la dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19 şi a unor medicamente pentru a combate această boală infecţioasă. Săptămâna trecută, Ministerul Sănătăţii a anunţat înregistrarea primului medicament pentru tratarea COVID-19.

Potrivit producătorilor săi, medicamentul Afivavir, dezvoltat pornind de la antiviralul japonez Favipivarir, este foarte eficient împotriva noului coronavirus şi că din 11 iunie spitalele ruse vor primi doze suficiente pentru 60.000 de tratamente.

În Rusia s-au înregistrat până în prezent 423.741 cazuri de COVID-19 (8.863 în ultimele 24 de ore) şi 5.037 decese (182 în ultimele 24 de ore), potrivit statisticilor oficiale.

Stimulentul de risc în valoare de 500 de euro nu a fost primit de către medicii rezidenţi

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi (SMMR) trage un semnal de alarmă asupra faptului că medicii rezidenți nu au primit stimulentul lunar în valoare de 500 de euro.

“Am observat cu profundă dezamăgire că medicii rezidenți au fost, din nou, victimele abuzurilor din sistem, ei nebeneficiind de sporurile meritate sau de stimulentul lunar în valoare de 500 de euro. Zilnic, sunt în prima linie, fiind o parte esențială în procesul de diagnostic și cel terapeutic al pacienților afectați de această boală, tratând și multiplele comorbidități asociate. Aici sunt vizați medicii rezidenți aflați în pregătire în specialități clinice, dar și chirurgicale din toate centrele de pregătire”, se arată într-un comunicat al Societăţii Multidisciplinare a Medicilor Rezidenţi (SMMR).

Potrivit reprezentanţilor SMMR, comunicarea deficitară dintre serviciile RUNOS (resurse umane, normare, organizare, salarizare) ale unităților sanitare, Direcțiile de Sănătate Publică și Ministerul Sănătății au dus la excluderea medicilor rezidenți din schemele de pontaj pentru sporurile corespunzătoare, cât și pentru stimulentele stipulate în lege.

“În România, medicul rezident a avut dintodeauna un statut aparte, el fiind în același timp medic și furnizor de servicii medicale pentru pacienți, cât și beneficiar al unui sistem de educație medicală și de pregătire postuniversitară. Din aceste considerente, această poziție de tranziție din cadrul sistemului medical a fost supusă sistematic unor abuzuri și nerespectări ale drepturilor atât din perspectiva salarială, cât și din cea educațională”, se arată în acelaşi comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, în sistemul medical românesc, medicul rezident este angajat de o unitate sanitară plătitoare desemnată de către Ministerul Sănătății, dar își desfășoară activitatea și pregătirea, printr-un sistem modular, în alte unități sanitare acreditate. În același timp, activitatea didactică este susținută de cadre universitare abilitate ale universităților și facultăților de medicină, acestea fiind structuri ce aparțin de Ministerului Educației și Cercetării.

“În contextul recentei stări de urgență adoptate la nivel național timp de două luni și a numeroaselor ordine și ordonanțe decretate în acea perioadă, s-a decis ca întreg personalul medical implicat în mod direct în pandemia COVID 19, să beneficieze de o serie de sporuri și stimulente pentru eforturile lor și pentru riscurile la care au fost și sunt în continuare supuși în activitatea lor zilnică”, potrivit SMMR.

Sporul de risc din Sănătate, propuneri legislative: Cine ar trebui să îl primească şi în ce procente

Federația ”Solidaritatea Sanitară” va avea marţi o întâlnire cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, pe tema ordinului de acordare a sporului de risc de până la 30%.

“Experiența și lista de disfuncționalități în privința acordării stimulentului de risc și a încadrării mai multor categorii de personal în grupa sporurilor pentru condiții de muncă deosebit de periculoase, pe fondul epidemiei Covid-19, sunt semnale de îngrijorare în privința modului în care ministerul va elabora acest ordin”, se arată într-un comunicat al Federației ”Solidaritatea Sanitară”.

În acest sens,”Solidaritatea Sanitară” a înaintat o serie de propuneri către Ministerul Sănătății asupra viitorului ordin MS în care vor fi stabilite condițiile acordării sporului de 30%.

Astfel, potrivit Federaţiei, principalele condiții pe care trebuie să le îndeplinească modalitatea de transpunere a Ordinului sunt:

– Sporul se acordă pe întreaga perioadă a stării de urgență și 90 de zile după finalizarea acesteia, conform deciziei exprese a legiuitorului.
– Sporul se cumulează cu sporurile pentru condiții de muncă.

Identificarea categoriilor de personal

Federaţia propune stabilirea prin Ordin a salariaților care au dreptul să beneficieze de aceste drepturi se face pe categorii de salariați, și nu pe circumstanțele în care s-au aflat salariații.

Conform prevederilor art. 2 alin. 1 din legea 56/2020, identificarea categoriilor de salariați care au dreptul să beneficieze de acest spor trebuie făcută în funcție de două criterii, potrivit reprezentanţilor Federaţiei, respectiv:

În funcție de unitățile sanitare (art. 2 alin. 1, lit. d din legea 56/2020). Astfel, trebuie reținut tot personalul (adică toate categoriile de salariați ai) spitalelor care:
– asigură asistenţa medicală pacienţilor testaţi pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I şi în faza a II-a,
– spitalele de suport pentru pacienţii testaţi pozitiv sau suspecţi cu virusul SARS-CoV-2.

În funcție de categoriile indicate ca fiind implicate în lupta împotriva COVID-19. Sunt aplicabile prevederile art. 2 alin. 1, lit. a-c din legea 56/2020.

Fiecare dintre salariații care se află în condițiile amintite la unul sau altul dintre cele două criterii are dreptul la sporul de 30%.

Mărimea concretă a sporului

Potrivit Federaţiei, deoarece nu sunt precizate în mod expres criteriile pentru stabilirea mărimii concrete a sporului, ele trebuie deduse din spiritul legii, relevantă fiind amploarea pericolului pentru fiecare categorie de personal.

Astfel, soluția logică este organizarea procentului de 30% pe trei tranșe diferite, potrivit aceloraşi sindicalişti, astfel:
– 30% pentru salariații implicați în tratamentul pacienților COVID-19 sau suspecți a fi infectați SARS-CoV-2;
– 20% pentru restul salariaților implicați direct în această perioadă în tratamentul pacienților care nu sunt cunoscuți a fi infectați SARS-CoV-2 (dată fiind incertitudinea situației acestora);
– 10% pentru restul categoriilor de salariați din aceste spitale.

ANI a constatat starea de incompatibilitate în cazul unor persoane din domeniul Sănătăţii

0

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat starea de incompatibilitate în cazul Gabrielei Stan, care conduce serviciul de avizare interministerială din cadrul Ministerului Sănătăţii.

„În perioada 1 aprilie 2014 – 31 martie 2017 a exercitat simultan funcţia publică de conducere în cadrul Ministerului Sănătăţii şi pe cea de director financiar contabil în cadrul Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ‘Ana Aslan’, încălcând astfel dispoziţiile art. 94, alin. (2), lit. a) din Legea nr. 161/2003”, se arată într-un comunicat al ANI.

Conform sursei citate, în incompatibilitate a fost găsit şi Gheorghe Peltecu, fost manager în cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Filantropia” din Bucureşti, care în perioada 1 aprilie 2014 – 30 decembrie 2017 a exercitat simultan funcţia de manager în cadrul unităţii sanitare publice şi pe cea de medic ginecolog (persoană contractuală cu contract individual de muncă) la o societate comercială.

În cazul lui Octavian Fulger Lazăr, şef de secţie în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brânzeu” din Timişoara, inspectorii de integritate au constatat existenţa conflictului de interese administrativ.

„În perioada exercitării funcţiei de şef de secţie a deţinut, respectiv deţine părţi sociale la două societăţi reglementate de Legea nr.31/1990, care au stabilit relaţii cu caracter patrimonial cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă ‘Pius Brânzeu’ Timişoara”, precizează ANI.

Ion Mădălin Călinoiu, farmacist şef secţie în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu, judeţul Gorj, a fost găsit în incompatibilitate, întrucât în perioada 22 noiembrie 2016 – 23 ianuarie 2018 a exercitat simultan şi calitatea de administrator în cadrul unei societăţi comerciale.

ANI mai anunţă că au fost găsite incompatibile Silvia Adriana Răducu, funcţionar public în cadrul Primăriei Băbeni, judeţul Vâlcea, în cazul căreia atribuţiile exercitate ca funcţionar public începând cu data de 20 septembrie 2007 sunt în legătură directă sau indirectă cu activităţile desfăşurate din domeniul privat, precum şi Iosefina Viorica Tripon, funcţionar public în cadrul Primăriei Călăţele, judeţul Cluj, care în perioada 8 iunie 2015 – 16 octombrie 2019 a exercitat simultan funcţia publică de consilier principal cu atribuţii de control financiar preventiv în aparatul de specialitate al primarului şi funcţia contractuală de administrator financiar patrimoniu / contabil la Şcoala Gimnazială Călăţele.

În cazul Alidei Elena Iftimie, director al Şcolii Gimnaziale Oţeleni, judeţul Iaşi, şi consilier local în aceeaşi comună, ANI a sesizat parchetul pentru conflict de interese penal.

„În perioada mai 2017 – septembrie 2018, în exercitarea atribuţiilor de serviciu aferente funcţiei de director al Şcolii Gimnaziale Oţeleni, persoana evaluată a semnat acte în temeiul cărora soţul persoanei evaluate a obţinut venituri în sumă totală de 43.400 lei. Având în vedere cele de mai sus, rezultă indicii privind săvârşirea infracţiunii de ‘conflict de interese penal’, respectiv ‘folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane’, prevăzute de art. 301, alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal”, se menţionează în comunicatul ANI.

Beneficiile tratamentului cu Remdesivir, modeste pentru pacienţii cu forme moderate de COVID-19

Compania farmaceutică americană Gilead Sciences a anunţat luni că medicamentul antiviral Remdesivir a oferit beneficii modeste pacienţilor cu forme moderate de COVID-19, pe parcursul unui tratament de cinci zile, în timp ce cei care au primit medicamentul timp de 10 nu au prezentat rezultate la fel de bune. În urma anunţului, acţiunile Gilead au scăzut cu aproximativ 4%, transmite Reuters.

Remdesivir, care se administrează intravenos în spital, este primul medicament care prezintă îmbunătăţiri la pacienţii cu COVID-19 în studiile clinice oficiale, iar informaţiile noi despre eficacitatea acestuia sunt urmărite îndeaproape în întreaga lume.

Un studiu aflat în fază înaintată, efectuat pe aproape 600 de pacienţi, a evaluat siguranţa şi eficacitatea tratamentului cu Remdesivir pe parcursul a cinci, respectiv zece zile, pe lângă îngrijirea standard, pentru pacienţii cu forme moderate de COVID-19.

În cea de-a 11-a zi, aproximativ 76% dintre pacienţii din grupa de tratament de cinci zile au arătat o îmbunătăţire a stării clinice, faţă de doar 66% pentru îngrijirea standard, a arătat Gilead.

Aproximativ 70% dintre pacienţii care au primit Remdesivir timp de zece zile au arătat îmbunătăţiri ”în tendinţă către atingerea unei semnificaţii statistice”, a spus producătorul de medicamente.

Medicii şi analiştii au spus că este nevoie de mai multe detalii ale studiului, faţă de cele publicate luni de Gilead, cum ar fi mai multe informaţii despre demografia pacienţilor, pentru a explica diferenţa dintre cele două grupuri de tratament.

Remdesivir este urmărit îndeaproape după ce Administraţia pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a SUA a acordat luna trecută autorizaţia de utilizare de urgenţă (EUA) a medicamentului, citând rezultatele unui studiu al guvernului american care a arătat că medicamentul a redus perioada de spitalizare cu 31%, sau cu aproximativ patru zile, comparativ cu placebo.

FDA nu a răspuns imediat dacă ar avea în vedere extinderea EUA, iar Gilead a afirmat pentru Reuters că a discutat cu autoritatea de reglementare pentru a stabili pacienţii adecvaţi care să fie trataţi în baza autorizaţiei.

Medicamentul a primit aprobarea autorităţilor de reglementare japoneze din domeniul sănătăţii. În Statele Unite, aprobarea unui medicament necesită o revizuire riguroasă, consumatoare de timp, din partea FDA, dar poate fi utilizată o aprobare de urgenţă într-o criză de sănătate, atunci când nu sunt disponibile alte opţiuni.

Zeci de companii lucrează la o varietate de tratamente şi de vaccinuri pentru această boală.

Medicamentul, care a eşuat anterior ca tratament pentru Ebola, este conceput pentru a dezactiva mecanismul prin care anumite virusuri, inclusiv noul coronavirus, se multiplică şi pot copleşi sistemul imunitar al gazdei.

Dr. Daniel McQuillen, un specialist în boli infecţioase la Spitalul Lahey & Medical Center din Burlington, Massachusetts, a spus că până la publicarea datelor complete este dificil de tras o concluzie despre motivul pentru care pacienţii care au primit o schemă de tratament mai scurtă au avut evoluţii mai bune decât cei care au primit scheme de tratament mai lungi.

OMS: Diversele administraţii americane au făcut mult pentru sănătatea la nivel mondial de-a lungul deceniilor

Directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, şi-a exprimat luni dorinţa de a continua să colaboreze cu Washingtonul, la câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că retrage SUA din OMS, relatează DPA, potrivit Agerpres.

„OMS îşi doreşte ca această colaborare să continue”, a afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-o conferinţă de presă online.

El a adăugat că diversele administraţii americane au făcut mult pentru sănătatea la nivel mondial de-a lungul deceniilor.

Directorul OMS nu a răspuns la alte întrebări.

OMS nu a precizat cum intenţionează să acopere pierderile de fonduri în urma retragerii SUA, cel mai mare contributor al său.

Trump a anunţat vineri că SUA se retrag din OMS şi a acuzat această agenţie a ONU că nu a adoptat reforme ca răspuns la îngrijorările SUA în legătură cu gestionarea pandemiei şi că a acordat prea mare încredere în informaţiile livrate de China, acolo unde a apărut noul coronavirus.

Liderul de la Casa Albă anunţase anterior că opreşte finanţarea pentru OMS, decizia fiind criticată de alte ţări şi de experţi în sănătate.

Studiu pentru un posibil tratament cu anticorpi pentru COVID-19, demarat de americanii de la Eli Lilly

Compania farmaceutică Eli Lilly a anunţat luni că a demarat un studiu, aflat în stadiu incipient, pentru un posibil tratament cu anticorpi pentru COVID-19, acesta fiind primul de acest tip din lume, potrivit Reuters.

Americanii de la Lilly sunt unii dintre mai mulţi producători de medicamente şi institute de cercetare care lucrează la vaccinuri, antivirale şi alte tratamente care să îi ajute pe cei infectaţi cu coronavirusul cu propagare rapidă, care a ucis deja peste 370.000 de oameni la nivel mondial.

Un medicament antiviral al Gilead Sciences, numit Remdesivir, a arătat unele beneficii în tratarea COVID-19 şi este administrat pacienţilor de către unele ţări, în regim de urgenţă sau conform regulii compasiunii.

Lilly a anunţat că studiul său, aflat în stadiu incipient, va evalua siguranţa şi tolerabilitatea la pacienţii internaţi cu COVID-19, iar rezultatele sunt aşteptate până la sfârşitul lunii iunie.

Tratamentul experimental, LY-CoV555, a fost dezvoltat prin colaborarea cu compania privată AbCellera Biologics, cu care Lilly a format un parteneriat în martie.

Tratamentul este un anticorp împotriva structurilor proteice ascuţite de la suprafaţa virusului şi este conceput pentru a împiedica fixarea acestuia de celulele umane, neutralizând astfel virusul.
Producătorul de medicamente a arătat că tratamentul cu anticorpi a fost dezvoltat după ce a fost identificat într-o probă de sânge prelevată de la unul dintre primii pacienţi din SUA care s-au recuperat după boala pulmonară provocată de noul coronavirus.

Lilly se aşteaptă să treacă la următoarea fază de testare, pentru a studia potenţialul tratament la pacienţii cu COVID-19 nespitalizaţi, în cazul în care medicamentul se va dovedi sigur.

Totodată, compania concurentă Regeneron Pharmaceuticals a anunţat că intenţionează să înceapă studii clinice în iunie pentru a testa tratamentul său format dintr-un cocktail de anticorpi pentru noul coronavirus şi că îşi propune să aibă sute de mii de doze preventive disponibile până la sfârşitul lunii august.