OMS: Un număr îngrijorător de infecții bacteriene dezvoltă rezistență la antimicrobiene

Un număr record de țări monitorizează și transmit rapoarte privind rezistența la antibiotice – un pas important în lupta globală împotriva acestui fenomen. Însă datele transmise de ele arată că un număr îngrijorător de infecții bacteriene dezvoltă rezistență la medicamentele utilizate pentru a le trata. Este semnalul de alarmă tras de Organizația Mondială a Sănătății.

”Pe măsură ce strângem mai multe dovezi, vedem mai clar și mai îngrijorător cât de repede pierdem medicamente antimicrobiene de o importanță crucială în toată lumea”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. ”Aceste date subliniază atât importanța păstrării antimicrobienelor pe care le avem, cât și a dezvoltării unora noi, pentru a trata eficient infecțiile, a păstra progresele în domeniul sănătății obținute în ultimul secol și a asigura un viitor sigur”, a adăugat el.

La trei ani de la înființarea Sistemului Global al OMS de Supraveghere a Utilizării și Rezistenței la Antimicrobiene (GLASS), acesta compilează date din peste 64.000 de situri de supraveghere, cu peste două milioane de pacienți din 66 țări implicați. În 2018, numărul de situri era de 729 din 22 de țări.

OMS, îngrijorată că pandemia de COVID-19 va alimenta rezistența la antimicrobiene

Ratele mari de rezistență la antimicrobiene folosite în mod frecvent pentru a trata infecții comune, precum cele ale tractului urinar și unele forme de diaree, indică faptul că lumea rămâne fără metode eficiente pentru a face față acestor boli. De exemplu, rata de rezistență la ciprofloxacină – un antibiotic folosit frecvent pentru trata infecțiile urinare – variază între 8,4% și 92,9% în 33 de țări care au raportat.

OMS este îngrijorată că această tendință va fi alimentată de folosirea inadecvată a antibioticelor în timpul pandemiei de COVID-19.

Dovezile arată că numai o proporție mică dintre pacienții care suferă de COVID-19 au nevoie de antibiotice pentru tratamentul infecțiilor bacteriene pe care le dezvoltă, iar OMS a emis ghiduri pentru a nu oferi antibiotice în scop profilactic sau ca terapie pentru pacienții cu forme ușoare sau moderate de COVID-19, dacă nu există o indicație clinică în acest sens.

”Credem că ghidurile clare privind folosirea antibioticelor în pandemia de COVID-19 vor ajuta țările atât să lupte eficient împotriva COVID-19 și, în același timp, vor preveni emergența rezistenței la antimicrobiene, în contextul pandemiei”, a explicat dr. Hanan Balkhy, director adjunct pentru Rezistența la Antimicrobiene în cadrul OMS.

OMS: Este nevoie de investiții pentru dezvoltarea de antimicrobiene noi

Organizația Mondială a Sănătății este îngrijorată de scăderea investițiilor (inclusiv în sectorul privat) și de lipsa de inovație în dezvoltarea de noi tratamente antimicrobiene – factori care subminează eforturile de a contracara infecțiile rezistente la antibiotice.

”Trebuie să intensificăm cooperarea și parteneriatele globale, inclusiv între sectorul public și cel privat, pentru a oferi stimulente financiare și nefinanciare pentru dezvoltarea de antimicrobiene noi și inovatoare”, a explicat Balkhy.

Cadre medicale diagnosticate cu COVID-19 la Bagdasar-Arseni

O anchetă epidemiologică este în curs la Spitalul Clinic de Urgență ”Bagdasar-Arseni” din București, unde mai multe persoane, inclusiv cadre medicale, au fost diagnosticate cu COVID-19 în ultimele zile.

Potrivit unei informări transmise de Spitalul „Bagdasar-Arseni”, este vorba de 16 persoane, între care un medic și 6 asistente de pe secția Chirurgie. Toți sunt asimptomatici.

Ei sunt internați la mai multe spitale din capitală.

 

Coronavirus: Afirmațiile unui celebru medic italian au generat o polemică

Un celebru medic italian de urgenţe a dat asigurări că noul coronavirus a dispărut din Italia şi că a venit timpul să ca italienii să nu mai fie „terorizaţi” inutil, afirmaţii care au provocat imediat reacţii vehemente din partea autorităţilor şi a specialiștilor.
„În realitate, virusul nu mai există din punct de vedere clinic în Italia”, a declarat duminică la postul de televiziune RAI dr. Alberto Zangrillo, directorul spitalului San Raffaele din Milano, scrie AFP.
Zangrillo este cunoscut în Italia drept „medicul lui Berlusconi”, fiind cel care a ţinut sub observaţie starea de sănătate a fostului şef al guvernului italian.
„Prelevările efectuate în cursul ultimelor zece zile au arătat o încărcătură virală absolut infinitezimală în termeni cantitativi, în comparaţie cu cele efectuate în urmă cu o lună sau două”, a susținut el.
„A venit timpul să încetăm să terorizăm această ţară”, a spus medicul.
Pandemia de COVID-19 s-a soldat cu aproape 33.500 de morţi în trei luni de zile în Italia, cele mai multe cazuri înregistrându-se în nordul ţării şi în special în regiunea Lombardia.
„În aşteptarea probelor ştiinţifice care să susţină teza dispariţiei virusului, îi invit pe acei care se declară convinşi de această teză să nu semene confuzie printre italieni”, a afirmat într-un comunicat oficialul din Ministerul Sănătăţii Sandra Zampa, potrivit Agerpres.
Şeful Consiliului naţional al sănătăţii, Franco Locatelli, s-a declarat „perplex” după ce a auzit afirmaţiile lui Zangrillo. „Ajunge să te uiţi la numărul de noi cazuri pozitive confirmate în fiecare zi pentru a constata persistenţa în Italia a noului coronavirus”, a declarat el.
Numărul zilnic al noilor contaminări oscilează între 300 şi 500. Duminică s-au înregistrat 355 de noi cazuri, majoritatea în Lombardia.
Directorul prestigiosului institut al bolilor infecţioase Spallazani de la Roma, Giuseppe Ippolito, a spus la rândul său că nu există nicio dovadă ştiinţifică că virusul a suferit o mutaţie sau a scăzut în putere.
Italia iese progresiv din izolare de la începutul lui mai, dornică să-şi relanseze cât mai repede economia şi în special turismul, care ar urma să repornească odată cu deschiderea frontierelor, de la 3 iunie. Peninsulă rămâne însă în continuare foarte marcată de pandemie, iar bilanţurile oficiale zilnice ale deceselor şi contaminărilor sunt analizate cu lupa.
Guvernul a avertizat că este una dintre fazele cele mai sensibile ale ieşirii din izolare şi a făcut apel la populaţie să respecte mai mult ca niciodată regulile de distanţare.
O aplicaţie pe smartphone de trasare a contacţilor pentru a ajuta la evitarea unei recrudescenţe a virusului a fost de altfel lansată luni în patru dintre cele 20 de regiuni ale ţării, iar altele vor urma în curând.

Primul pacient non-COVID-19 a fost internat la Spitalul Județean Suceava

Primul pacient non-COVID-19 a fost internat la Spitalul Județean Suceava, a anunțat președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.

Astfel, Spitalul Judeţean Suceava a început de astăzi să funcţioneze cu sectoare non-COVID.

„Începând de astăzi, până la deschiderea modului ATI de lângă Secţia Infecţioase de la Spitalul Vechi, la Spitalul Nou vor fi trataţii pacienţi COVID, cei de pe Terapie Intensivă şi dializaţii”, a spus Flutur.

De asemenea, astăzi a ajuns și stația de osmoză inversă, ce va fi montată pentru dializă.

În ultimele 24 de ore au fost internate la SJU Suceava 33 de persoane diagnosticate cu COVID-19, iar alte 39 au fost externate, nefiind înregistrat niciun caz în rândul personalului medical, a anunţat, luni, Prefectura Suceava, citată de Agerpres.

Sursa citată precizează că în SJU Suceava sunt internaţi, în prezent, 403 pacienţi, dintre care 168 de pacienţi COVID-19, 15 dintre aceştia fiind în Secţia ATI. La Spitalul Municipal Rădăuţi sunt internaţi 29 de pacienţi COVID-19 şi 23 de persoane suspecte de infecţie cu noul coronavirus.

ANALIZĂ Posibil focus pe Africa și America Latină pentru testarea de vaccinuri împotriva noului coronavirus

În condițiile în care primul val al pandemiei de COVID-19 pare să slăbească în intensitate în Europa și în Statele Unite, oamenii de știință și-ar putea îndrepta atenția către Africa și America Latină pentru testarea de vaccinuri.

”În mod ironic, dacă avem cu adevărat succes în utilizarea măsurilor de sănătate publică pentru a elimina focare de infecție, va fi mai greu să testăm vaccinul”, a declarat Francis Collins, director al National Institutes of Health din Statele Unite.

Pentru a demonstra eficiența unui vaccin, este nevoie de teste clinice ample. În cadrul testelor pentru vaccinuri, voluntarii sunt împărțiți aleatoriu în două grupuri – unul de tratament și unul de control. Astfel grupul de control primește placebo, celălalt vaccinul și toți se întorc în comunitate, ulterior comparându-se ratele de infectare. Testul devine, însă, irelevant dacă transmiterea intracomunitară este redusă.

”Pentru ca testele să funcționeze, trebuie să existe un risc de infecție în comunitate. Dacă virusul a fost eliminat temporar, atunci acest exercițiu este inutil. Soluția este orientarea către zone unde infecția se răspândește pe scară largă intracomunitar – în prezent este vorba de țări precum Brazilia sau Mexic”, a explicat Ayfer Ali, expert în farmacologie la Warwick Business School din Marea Britanie.

Printre primele vaccinuri pentru COVID-19 care intră în faza a II-a de testare se numără unul de la compania americană Moderna ș altul dezvoltat de oamenii de ștință de la Universitatea Oxford, susținut de AstraZeneca.

În iulie, SUA intenționează să lanseze teste ample ale eficienței, cu 20.000 – 30.000 de voluntari pentru fiecare vaccin.

Potrivit lui Collins, autoritățile sanitare din SUA vor apela mai întâi la rețelele guvernamentale și ale industriei farmaceutice pentru teste clinice și vor analiza unde este cel mai activ virusul. De asemenea, se vor uita la situația din alte țări, dacă ratele de îmbolnăvire vor fi prea scăzute, a adăugat el.

Guvernul american are experiență în Africa, unde a testat și testează vaccinuri împotriva HIV, malarie și tuberculoză.

”În Africa încep să se înregistreze în prezent multe cazuri de COVID-19. Este foarte posibil ca o parte a testului să fie derulat acolo, unde știm că putem strânge date eficient”, a explicat omul de știință.

Adrian Hill, director la Jenner Institute, în cadrul Universității britanice Oxford, a început luna trecută testele de fază a II-a, în cadrul cărora ar urma să fie recrutate în jur de 10.000 de persoane din Marea Britanie.

El a admis pentru Reuters că, dacă rata transmiterii COVID-19 scade prea mult în Regatul Unit, există posibilitatea ca testul să fie oprit.

Într-o nouă dovadă a nivelului de îngrijorare din industrie, directorul AstraZeneca, Pascal Soriot, a spus că cercetătorii iau în calcul și posibilitatea ca voluntarilor, după ce li se administrează vaccinul experimental, să li se propună să fie infectați în mod deliberat cu SARS-CoV-2 pentru a verifica eficiența. Însă astfel de teste sunt rare, cu risc crescut, iar avizul etic pentru ele este foarte greu de obținut.

Ca variantă mai practică și mai rapidă, Soriot și alții se uită la Brazilia și alte țări din America de Sud sau din Africa, unde transmiterea COVID-19 ia amploare.

Un vaccin este considerat esențial pentru a pune capăt pandemiei care a ucis aproape 370.000 de oameni în lume și a infectat peste șase milioane.

OMS: COVID-19 a dus la perturbarea serviciilor de prevenție și tratament pentru bolile netransmisibile

Serviciile de prevenție și de tratament pentru bolile netransmisibile au fost perturbate puternic de la începutul pandemiei de COVID-19, arată un studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății. Studiul, realizat în 155 de țări pe o perioadă de trei săptămâni din luna mai, a confirmat că impactul este global, însă că țările cu venituri mici sunt cele mai grav afectate.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât persoanele care trăiesc cu boli netransmisibile sunt supuse unui risc mai mare de complicații și de deces în urma infectării cu SARS-CoV-2.

”Rezultatele acestui studiu confirmă ceea ce am auzit de la țări de mai multe săptămâni. Multe persoane care au nevoie de tratament pentru boli precum cancerul, afecțiuni cardiovasculare sau diabet nu au primit serviciile medicale și tratamentul de care au avut nevoie de la începutul pandemiei de COVID-19. Este vital ca țările să găsească metode inovatoare pentru a se asigura că vor continua serviciile esențiale pentru managementul bolilor netransmisibile, chiar și în timpul luptei împotriva COVID-19”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, director general al Organizației Mondiale a Sănătății.

Perturbările serviciilor sunt răspândite

Principala concluzie este că serviciile de sănătate au fost perturbate parțial sau total în multe țări. În mai multe de jumătate(53%) dintre țările unde s-a desfășurat sondajul serviciile pentru tratamentul hipertensiunii au fost afectate în totalitate sau parțial. În 49% a fost afectat tratamentul pentru diabet și complicații legate de diabet, în 42% cel pentru cancer, iar în 31% pentru urgențe cardiovasculare.

Redistribuirea cadrelor medicale și amânarea screeningului

În majoritatea țărilor (94%), personal care lucra în domeniul bolilor netransmisibile a fost redistribuit pentru a susține lupta împotriva COVID-19.

Amânarea programelor publice de screening (de exemplu pentru cancer de sân sau de col) a fost, de asemenea, o măsură răspândită, raportată în peste 50%. Această măsură s-a înscris în recomandările inițiale ale OMS. Însă cele mai comune motive pentru întrerupere sau reducerea serviciilor au fost anularea tratamentelor programate, reducerea transportului public și lipsa personalului. În 20% dintre țările unde s-au înregistrat perturbări, unul dintre principalele motive l-a reprezentat lipsa medicamentelor sau a tehnnologiilor necesare.

Așa cum era de așteptat, pare să existe o corelare între nivelul de perturbare a serviciilor disponibile în managementul bolilor netransmisibile și evoluția COVID-19 într-o țară. Astfel, serviciile sunt din ce în ce mai perturbate pe măsură ce țările au trecut de la transmitere sporadică la transmitere comunitară a SARS-CoV-2.

Strategii alternative pentru continuarea îngrijirii

Studiul OMS a arătat că majoritatea țărilor au pus la punct strategii alternative pentru a susține persoanele supuse la cele mai mari riscuri să continue tratamentul pentru bolile netransmisibile.

Astfel, dintre țările unde s-au înregistrat perturbări, 58% folosesc în prezent telemedicina pentru a înlocui consultațiile față în față. De asemenea, în două treimi dintre state s-a folosit pe scară largă triajul pentru stabilirea priorităților.

De asemenea, este încurajator că peste 70% dintre țările incluse în studiu strâng date despre numărul pacienților care suferă de COVID-19 și de boli netransmisibile.

Bolile netransmisibile ucid 41 de milioane de persoane anual – 71% din totalul deceselor pe plan global.

19.398 de cazuri confirmate de infectare cu SARS-CoV-2 în România

Numărul total al cazurilor confirmate de infectare cu noul coronavirus SARS-CoV-2 a ajuns la 19.398, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

În ultimele 24 de ore au fost confirmate încă 141 de cazuri.

La ATI, în acest moment, sunt internați 159 de pacienți.

Un număr de 1270 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt, Ilfov, Harghita, Tulcea și Buzău, au decedat.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 443.252 de teste.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 2.424 de  persoane. Alte 90.292 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

COVID-19: Directorul filialei Neamţ a Crucii Roşii Române a încetat din viață

Directorul filialei Neamţ a Crucii Roşii Române, Florin Pîclea,  diagnosticat în urmă cu trei săptămâni cu noul coronavirus SARS-CoV-2, a decedat.

„Domnul Florin Pîclea a fost diagnosticat cu Covid-19 în urmă cu trei săptămâni, când a fost internat la Spitalul Judeţean Neamţ. În urma analizelor efectuate în spital a fost diagnosticat şi cu diabet. (…) Model de nobleţe sufletească, în calitate de director a organizat activitatea umanitară la nivelul judeţului Neamţ, dezvoltând numeroase activităţi în beneficiul celor mai vulnerabile persoane. În aceste momente triste pentru familie, colegi, voluntari şi pentru toţi cei care l-au cunoscut şi preţuit, le adresăm tuturor condoleanţe şi îi încredinţăm de întreaga compasiune a întregului colectiv al Crucii Roşii Române”, a scris pe pagina de Facebook a Crucii Roşii Române, directorul Ioan Silviu Lefter.

Florin Pîclea, director al filialei Neamţ a Crucii Roşii Române în ultimii 18 ani, avea 64 de ani.

 

Peste 500.000 de cazuri de COVID-19 în Brazilia; SUA au trimis hidroxiclorochină

Statele Unite au anunțat că au trimis în Brazilia, țară unde s-au înregistrat peste 500.000 de cazuri de COVID-19, două milioane de cutii de hidroxiclorochină. Anunțul vine  la câteva zile dupa ce Organizația Mondiala a Sănătății a suspendat testarea acestui medicament   la pacienţii bolnavi de COVID-19, în urma unor îngrijorări privind eficiența acestui medicament în combaterea noului coronavirus SARS-CoV-2.

„Popoarele american și brazilian sunt solidare în lupta împotriva noului coronavirus. Anunțăm că Guvernul Statelor Unite a livrat două milioane de doze de hidroxiclorochina în Brazilia”, au transmis Washingtonul și Brasilia într-o declarație comună.

Hidroxiclorochina urmează să fie folosită în scop profilatic pentru cadrele medicale, dar și pentru a trata pacienții infectați. În plus, președintele brazilian Jair Bolsonaro a anunțat că a păstrat o cutie pentru mama sa, în cazul în care se va îmbolnăvi.

reşedintele american, Donald Trump, care îşi afişează legătura apropiată cu şeful statului brazilian, Jair Bolsonaro, a anunțat că ia hidroxiclorochină cu caracter preventiv împotriva coronavirusului, deși acest lucru nu este recomandat.

Hidroxiclorochina este un medicament derivat din clorochina folosită la tratarea malariei. Însă, un studiu publicat recent în prestigioasa revistă medicală The Lancet şi efectuat pe 96.000 de pacienţi, relevă că atât clorochina cât şi hidroxiclorochina nu şi-au dovedit eficacitatea împotriva COVID-19 în cazul bolnavilor spitalizaţi şi, în plus, această moleculă creşte riscul de aritmie cardiacă şi de deces.

Pe 26 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a suspendat testele cu hidroxiclorochină la pacienţii bolnavi de COVID-19, decizia fiind luată ca urmare a unor preocupări privind eficacitatea acestui medicament în combaterea noului coronavirus.

Peste un milion de cazuri de COVID-19 în America Latină și Caraibe

Numărul cazurilor confirmate de infectare cu noul coronavirus a depăşit duminică un milion în America Latină şi Caraibe, dintre care jumătate în Brazilia, potrivit unui bilanţ realizat de AFP pe baza datelor oficiale.

De la începutul epidemiei, în total 1.016.828 cazuri de COVID-19 au fost raportate în America Latină şi Caraibe, dintre care 514.849 în Brazilia, de departe cea mai afectată ţară de această maladie.

Brazilia, cu 29.314 de decese raportate duminică de Ministerul Sănătăţii, este cea de-a patra ţară la nivel mondial ca mortalitate provocată de noul coronavirus, după SUA (103.781 morţi), Marea Britanie (38.376) şi Italia (33.340).

Cu 164.476 de persoane infectate, Peru este a doua ţară din America Latină cea mai afectată de noul coronavirus.

Ziua Internațională a Copilului: Mesajele președintelui și premierului

„Vă mulțumesc pentru că ați fost înțelegători și că i-ați protejat pe cei dragi, pe părinți și mai ales pe bunici, care sunt cei mai vulnerabili în fața bolii”. Acesta este mesajul transmis de președintele României, Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului. ”Este sărbătoarea copiilor, astăzi, o zi pe care le-o dedicăm în fiecare an cu multă bucurie și cu sentimentul că ei sunt darul cel mai de preț nu doar pentru familiile lor, ci și pentru întreaga societate”, a afirmat, la rândul său, premierul Ludovic Orban.

”Prin respectarea regulilor sanitare, fiți aliații mei în această luptă împotriva virusului și vă asigur că împreună vom depăși cu bine această perioadă!”, a îndemnat șeful statului copiii.

”Timpul pe care mulți dintre români l-au petrecut alături de copiii lor în ultimele săptămâni, mai mult decât aveau posibilitatea înaintea epidemiei de coronavirus, va avea cu siguranță o semnificație aparte pentru fiecare. Pentru un părinte, orice clipă petrecută alături de copiii săi înseamnă acel prilej neprețuit de a-i vedea cum cresc și cum evoluează, de a se apropia și mai mult de ei și a le înțelege frământările și aspirațiile. Pentru cei mici, sunt momente care vor deveni în timp o neprețuită amintire a copilăriei”, afirmă șeful Guvernului într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului.
”Pe lângă această bucurie și susținerea familiei, copiii au nevoie și de sprijinul societății. Să-i ajutăm să crească frumos, educați și responsabili înseamnă, în primul rând, să fim noi, la rândul nostru, exemple pentru ei, să-i învățăm ce înseamnă empatia, respectul față de ceilalți și responsabilitatea. Și, așa cum se spune despre copii că sunt oglinda familiilor în care cresc, generațiile de copii de acum, modul în care cresc, reflectă societatea românească”, a transmis premierul Ludovic Orban.