Arafat: Măsurile de prevenție, singura soluţie pentru controlarea virusului

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că noul virus nu poate fi oprit, iar singura soluţie pentru controlarea acestuia o reprezintă măsurile de prevenţie.

„Trebuie să explicăm, din ce în ce mai mult, populaţiei, că este unica soluţie – măsurile de prevenire sunt soluţia. Noi nu putem opri virusul, virusul nu ştie legi, nu ştie nimic. Virusul e prezent – ne protejăm, e bine, nu ne protejăm, îşi face treaba mai departe şi îi infectează pe cei care nu respectă lucrurile astea. Chiar şi cei care le respectă se infectează, nu există o prevenire 100%”, a spus Arafat, la Ciolpani, unde a avut loc recepţia unor materiale sanitare.

El a precizat că situaţia va fi mai grea, cu cât va creşte numărul cazurilor de terapie intensivă.

„Se poate ajunge să luăm inclusiv nişte măsuri de limitare a activităţii elective, pe care şi alte ţări le-au luat”, a menţionat Arafat.

De asemenea, Raed Arafat a declarat că gravitatea valului 2 al pandemiei de COVID-19 va depinde de reacţia oamenilor privind respectarea anumitor restricţii.

„Valul 2, nu numai noi, ci pe emisfera nordică, ne gândim că va fi pe perioada iernii. Acum, cât de greu va fi valul 2, depinde de noi. Dacă reuşim să stopăm creşterea, să păstrăm un platou, să începem o descreştere care durează, clar că putem ţine situaţia sub control, cum am ţinut-o în primul val”, a spus Arafat, la Ciolpani, unde a avut loc recepţia unor materiale sanitare, potrivit Agerpres.

El a explicat că, dacă nu se respectă regulile, dacă vor presiuni să nu se ia anumite măsuri sau anumite restricţii, atunci „s-ar putea ca lupta să fie mult mai grea şi pe o durată chiar mai lungă”.

„Totul depinde de modul în care lucrăm cu toţi împreună”, a arătat şeful DSU.

Arafat a menţionat că la momentul acesta se face un număr de teste semnificativ de mare comparativ cu alte ţări.

„S-a crescut, de la 3.000 am ajuns la aproape 25-27.000 – teste care se fac zilnic, deci capacitatea a crescut, dar, clar, orice capacitate de testare suplimentară este bine-venită”, a precizat el.

Raed Arafat a mai spus că obţinerea unor teste mult mai rapide va fi de ajutor, teste care să nu necesite operaţiuni de laborator care durează mult.

„Există şansa să aducem teste pe antigen, rapide, pe care să le folosim în linia de front pentru cazurile simptomatice. Pentru cazurile asimptomatice rămâne totuşi evaluarea generală care se face, testările care sunt în masă”, a afirmat Arafat.

Rezultatele unui studiu privind conștientizarea infecției cu SARS-CoV-2 a pacienților cu boli reumatice

Prof. dr. Cătălin Codreanu, președintele Societății Române de Reumatologie, a prezentat astăzi, cu prilejul Zilei Mondiale a Artritelor, rezultatele unui studiu cu privire la gradul de conștientizare a infecției cu SARS-CoV-2 în rândul pacienților care suferă de o boală reumatică de tip inflamator.

”80% dintre respondenți sunt convinși de faptul că agentul etiologic se poate transmite de la o persoană la alta și că există o preocupare față de infecția cu acest agent etiologic. (…) Aproape 90% din respondenți sunt conștienți de faptul că infecția poate fi transmisă de un asimptomatic. De asemenea, pacienții sunt conștienți că o infecție cu SARS-CoV-2 poate să agraveze evoluția bolii reumatice. Concomitent, peste 80% consideră că tratamentul lor antireumatic trebuie să continue. (…) De asemenea, marea majoritate conștientizează faptul că pacienții asimptomatici cu boli inflamatorii reumatice trebuie testați periodic pentru COVID-19. (…) Rezultatul chestionarului a mai arătat că 90% dintre acești pacienți au vrut să ia legătura cu medicul lor în perioada pandemiei în ciuda vicisitudinilor legate de transport și deplasare. Motivele principale sunt legate de nevoia unei consultații sau de o ajustare a tratamentului, mai puține cazuri pentru continuarea rețetei. Aici, o bună bucată de vreme, specialiștii au avut un ajutor semnificativ din partea medicilor de familie. Pacienții au primit, în proporție de 85%, recomandări specifice legate de evoluția bolii reumatice de tip inflamator și, de asemenea, ei au putut să își continue tratamentul în funcție de informațiile pe care le-au primit de la specialist”, a precizat prof. dr. Cătălin Codreanu.

În ceea ce privește importanța și necesitatea echipamentelor de protecție, 90% dintre cei chestionați au spuns că sunt conștienți sau cred că purtarea unor astfel de echipamente este eficiență pentru a preveni infecția, iar 97% au declarat că utilizează masca chirurgicală de protecție.

”Este evident că mersul pandemiei pune presiune și reprezintă un factor important de stres, cam două treimi dintre pacienți recunosc faptul și consideră, jumătate dintre ei, că acest stres poate să contribuie la evoluția nefavorabilă asupra bolii lor reumatice”, a mai subliniat președintele Societății Române de Reumatologie.

În ceea ce privește participarea la studiu, prof. Codreanu a menționat:”Cam două treimi din respondenții la acest chestionar au fost de sex feminin. Se știe că multe din bolile reumatice de tip inflamator se întâlnesc mai frecvent la sexul feminin. Jumătatea dintre participanți aveau peste 65 de ani, dar se încadrau în grupa de risc semnificativ legată de COVID-19. În mare parte, cam două treimi sunt pensionari și, de asemenea, cam două treimi au o afecțiune reumatică importantă și frecventă, artrita reumatoidă, cu frecvențe mai mici regăsindu-se artrita anchilozantă, artrita psoriazică sau lupusul eritematos sistemic, precum și scleroza sistemică. Întrebările au fost cantonate pe gradul de cunoaștere a infecției cu SARS-CoV-2.”

Aproximativ 255.000 de pacienţi la UPU, în ultima lună. Doar 67.000 s-au internat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat vineri că, în perioada 15 septembrie – 15 octombrie, s-au prezentat la unităţile de primiri urgenţe aproximativ 255.000 de pacienţi, dintre aceştia doar 67.000 rămânând internaţi.

„Am făcut evaluările şi le facem în fiecare zi. V-aş da o statistică în condiţiile în care în 15 septembrie – 15 octombrie s-au prezentat la unităţile de primire urgenţă în jur de 255.000 de pacienţi, la internare rămânând în jur de 67.000. Aici ne referim la patologie non-COVID – majoritatea 90%”, a spus ministrul.

El a afirmat că se poate observa o reticenţă a pacientului de a rămâne în spital în contextul pandemiei cu noul coronavirus.

„Putem vedea şi o reticenţă poate a pacientului care rămâne în spital după ce şi-a făcut o evaluare în contextul pandemiei, dar şi tendinţa de a trata sau de a ţine o legătură mai mult pe domiciliu. Suntem într-adevăr şi în acel moment în care avem o previziune să spunem aşa în care pacientul cronic, prin neprezentarea la medicul curant de specialitate sau medicul de familie, duce către o agravare a patologiei chiar dacă nu are elemente de decompensare în acest moment, dar viitorul îl vedem ca şi lipsă de evaluare pe care şi-o asumă în acest context pacientul, deşi condiţia trebuie să fie cea în care avem evaluarea la termenul care este stabilit”, a spus ministrul, potrivit Agerpres.

Șefa secției ATI de la Spitalul Gerota din Capitală s-a întors la lucru și tratează pacienți

Medicul Alida Moise, șefa secției ATI de la Spitalul Gerota din Capitală, care s-a infectat cu noul coronavirus la începutul pandemiei în România, fiind internată la terapie intensivă, s-a reîntors la serviciu și “depune toate eforturile pentru a-i ajuta și pe ceilalți să treacă cu bine și să trăiască”, după cum au anunțat reprezentanții Ministerul Afacerilor Interne.

“Este cumplit de greu să treci prin astfel de momente. Accesul familiei nu este permis la pacienții infectați cu acest virus. Prin acest chin treci doar tu și personalul medical. Pentru puțină vreme, am putut să țin legătura cu familia prin telefon. Dar, o convorbire telefonică nu poate înlocui căldura umană a unei strângeri de mână. Ești doar tu, cu durerea, cu suferința, și cei de la ATI, care devin cumva o a doua familie în acele momente. E foarte greu de trecut prin așa ceva”, a afirmat medicul Alida Moise.

În momentul în care a izbucnit pandemia COVID-19, medicul Alida Moise era șeful secției ATI din spitalul Gerota din Capitală.

“Medic cu extrem de multă experiență pe această specializare, colega noastră s-a confruntat cu cea mai mare provocare a carierei, dar, din păcate, și a vieții. A fost infectată cu acest virus periculos și a ajuns la rândul său să se zbată pentru viață. A devenit pacient, acolo unde ea îi salva pe ceilalți.Timp de o săptămână, a dus permanent o luptă cu moartea. După o luptă foarte grea, colega noastră a avut puterea de a învinge. Acum s-a reîntors la muncă și depune toate eforturile pentru a-i ajuta și pe ceilalți să treacă cu bine și să trăiască”, au spus, la rândul lor, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, într-un mesaj transmis medicului, cu ocazia Zilei Mondiale a Anesteziștilor.

Aceștia au transmis prin intermediul mesajului că “ne înclinăm în fața dumneavoastră și a personalului medical care lucrează în ATI! Știm cât de greu vă este în aceste zile, în care depuneți eforturi supraomenești pentru a salva cât mai mulți oameni! Vă dorim multă sănătate și să Rezistați, pentru că de voi depindem! La mulți ani!”.

EXCLUSIV Primul copil mort de COVID-19 în România: Care erau afecțiunile de care suferea

Grupul de Comunicare Strategică anunţa dumincă primul deces cauzat de COVID-19 al unui copil, băiatul în vârstă de 4 ani și trei luni fiind astfel cea mai tânără victimă a pandemiei din România. Reprezentanții Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş au explicat pentru Sănătatea TV și RoHealthreview care au fost afecțiunile de care suferea copilul, când a fost internat la unitatea medicală și cum s-a încercat salvarea lui.

Astfel, potrivit reprezentanților SCJU Târgu Mureş, pe data de 3 octombrie, copilul a fost transferat intubat, în stare generală gravă, de la Spitalul Municipal Reghin, la UPU Pediatrie al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş.

La internare, medicii au stabilit diagnosticele de manifestare paroxistică secundar generalizată, pneumonie, infecţie cu SARS-CoV-2 în observaţie, malformaţie congenitală renală și anemie.

“Având în vedere starea generală grav alterată şi datele anamnestice, în data de 04.10.2020, în jurul orei 02.30, a fost internat direct în Compartimentul ATI COVID”, au precizat reprezentanții Spitalului de Urgență din Târgu Mureş.

Potrivit acestora, la ATI, s-a continuat suportul ventilator, s-a iniţiat tratament hidro-electrolitic, i s-au administrat vitamine, aminoacizi, antibiotice, antialgice, anticonvulsivante, diuretice și protector gastric. Ulterior, i s-au administrat anticoagulant, corticosteroizi, imunoglobuline, anitiviral şi Kaletra.

“În data de 04.10 şi 05.10.2020 s-au recoltat probe pentru SARS-CoV-2 rezultatul fiind pozitiv. Starea pacientului se deteriorează progresiv, în ciuda terapiei, iar în data de 06.10.2020, ora 07:50 prezintă un episod de desaturare şi bradicardie. Timp de 70 de minute s-a făcut masaj cardiac extern, ventilaţie mecanică pe balon autogonflabil, s-au administrat 5 mg de Adrenalină. Pacientul este neresponsiv la manevrele de resuscitare, motiv pentru care la ora 09:00 se declară decesul”, au arătat reprezentanții SCJU Târgu Mureş.

 

Alimentaţia și poluarea, printre condițiile formării unei „furtuni” care a condus la 1 milion de decese COVID

Alimentaţia deficitară, poluarea şi alte surse de afecţiuni cronice, din ce în ce mai prezente în ultimii 30 de ani, la care se adaugă un nou virus, reprezintă condiţiile pentru formarea unei ”furtuni” care a condus la un milion de decese având drept cauză principală COVID-19, se arată într-un raport publicat vineri de jurnalul The Lancet, citat de AFP.

”Interacţiunea COVID-19 cu bolile cronice şi factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia şi poluarea atmosferică, într-o creştere continuă la nivel mondial în ultimii 30 de ani, a creat condiţiile pentru o furtună, alimentând numărul morţilor din cauza COVID-19”, notează prestigiosul jurnal medical britanic într-un comunicat.

”Bolile netransmisibile au jucat până în prezent un rol critic în milioanele de decese cauzate de COVID-19 şi vor continua să influenţeze starea generală de sănătate în fiecare ţară, chiar şi atunci când pandemia se va linişti”, a comentat redactorul şef Richard Horton.

Pentru The Lancet, lumea se confruntă nu doar cu o pandemie, ci cu o ”sindemie”, respectiv conjuncţia mai multor urgenţe sanitare. ”Numeroşi factori de risc şi boli netransmisibile studiate în acest raport sunt asociaţi cu un risc crescut de forme severe de COVID-19, chiar şi de deces”, subliniază The Lancet.

”Sunt necesare acţiuni urgente pentru a aborda sindromul bolilor cronice, inegalităţile sociale şi COVID-19, adică interacţiunea mai multor epidemii care exacerbează povara asupra sănătăţii populaţiilor deja afectate şi le face şi mai vulnerabile”, avertizează jurnalul ştiinţific.

The Lancet atrage atenţia în mod regulat asupra flagelului bolilor netransmisibile asociate modului de viaţă (obezitate, diabet, tutun, alcool şi altele). În cel mai nou raport al său abordează tema COVID-19.

În Europa, potrivit The Lancet, speranţa de viaţă a crescut constant în ultimii 30 de ani, însă mai puţin decât speranţa de viaţă la naştere, ceea ce înseamnă că oamenii trăiesc mai mult în condiţii de sănătate precară.

Pe vechiul continent, bolile netransmisibile sunt responsabile pentru ”mai mult de 80%” dintre decesele premature şi înrăutăţirea stării de sănătate (măsurate în număr de ani pierduţi), potrivit raportului.

În 2019, principalii factori de risc din Europa au fost hipertensiunea (asociată cu aproximativ 787.000 de decese, potrivit estimărilor), consumul de tutun (697.000), alimentaţia deficitară (546.000), hiperglicemia (540.000) şi obezitatea (406.000).

The Lancet face apel la implementarea unor ”eforturi majore” pentru reducerea acestor riscuri prin politici proactive de sănătate publică, după exemplul celor adoptate împotriva tutunului.

”Expunerea la tutun a scăzut cu aproape 10% în întreaga lume începând cu 2010, chiar dacă rămâne principala cauză de deces în numeroase ţări dezvoltate”, subliniază jurnalul.

SMU Constanţa a iniţiat un program de diagnosticare şi stadializare a limfedemului

Spitalul Militar de Urgenţă “dr. Alexandru Gafencu” Constanţa a iniţiat la sfârșitul lunii septembrie un program de diagnosticare şi stadializare a limfedemului, potrivit Direcției Medicale a Ministerului Apărării Naționale.

Compartimentul de chirurgie plastică al spitalului, prin dr. Anca Oprescu, cu susţinerea dr. Vedinaş Cosmina, ATI, a efectuat primul set de limfografii cu ICG, metodă acceptată la nivel internaţional ca standard de diagnostic şi tratament al acestei maladii.

“Limfedemul reprezintă mărirea de volum a unui membru, cauzată de disfuncţia circulatorie limfatică, care apare atât la membrele superioare cât şi la cele inferioare, de obicei după intervenţii oncologice ce implică excizia de ganglioni limfatici, dar poate fi şi congenital sau determinat de alte cauze. În curând pacienţii vor putea beneficia şi de tratament specific în cadrul spitalului. Sperăm ca iniţiativa să vină în sprijinul cât mai multor pacienţi ce suferă de limfedem”, se arată într-un anunț al Direcției Medicală a Ministerului Apărării Naționale.

 

CE a trei încheiat contracte pentru 800 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19

Comisia Europeană a încheiat până acum trei contracte care vor permite achiziționarea vaccinurilor împotriva COVID-19, atunci când ele se vor dovedi sigure şi eficiente, respectiv cu Astra Zeneca, Sanofi-GSK și Johnson&Johnson.

Astfel, Comisia Europeană dă asigurări că toate statele membre vor avea acces la vaccinurile împotriva COVID-19 în același timp, în funcție de dimensiunea populației.

Potrivit unui anunț al CE în România, AstraZeneca ar urma să furnizeze 300 de milioane de doze, Sanofi-GSK, alte 300 de milioane de doze și Johnson & Johnson alte 200 de milioane de doze.

De asemenea, Comisia a încheiat discuții preliminare “pozitive” și cu alte companii, precum CureVac, Moderna și BioNTech/Pfizer.

 

ANPC propune vânzarea produselor de panificație vrac sub formă preambalată sau cu vânzare asistată

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) propune, în vederea limitării contactului fizic a consumatorilor cu produsele de panificație și patiserie vrac în contextual pandemiei, comercializarea acestora sub formă preambalată sau cu vânzare asistată. În acest sens, ANPC are și un proiect de ordin care s-a aflat în dezbatere publică.

”Ideea acestui ordin era de fapt să preîntâmpinăm prezența consumatorului în punctele de autoservire pentru că, știm foarte bine, există acel gest reflex al cumpărătorului de a verifica dacă produsul este proaspăt, dacă este cald etc. Trebuie să limităm la maximum contactul fizic al produsului de către cumpărător în ideea în care respectivul cumpărător poate atinge mai multe produse în afară de cele pe care le cumpără el. (…) Acest ordin nu ar fi viza doar preîntâmpinarea răpândirii acestui virus. Urmărim, de fapt, o creștere a gradului de securitate al produsului pentru că pot apărea și alte complicații nu doar răspândirea acestui virus. (…) Eu cred că ar fi o măsură în plus pe care o luăm pentru a asigura securitatea și sănătatea consumatorului roman”, a declarat Eduardt Cozminschi, președintele ANPC, pentru Sănătatea.TV și RoHealthReview.ro.

Președintele ANPC a mai precizat că la nivelul instituției pe care o conduce există o permanentă preocupare pentru supravegherea și monitorizarea pieței în ceea ce privește contaminarea și transmiterea noului coronavirus și că toate sesizările pe care le-au primit au fost puse într-un ghide de bune practici.

”A crescut numărul reclamațiilor și sesizărilor în această perioadă privind modul de desfășurare a comerțului. Aceste sesizări și reclamații am încercat să le transpunem într-un ghid de bune practici cu marele rețele comerciale în ideea în care să eliminăm orice alte surse de contaminare sau de transmitere a acestui virus. La nivelul ANPC există o permanentă preocupare pentru supravegherea și monitorizarea pieței din acest punct de vedere. (…) Printre cele mai multe sesizări și reclamații le avem și pe cele din sectorul acesta al pâinii și al produselor de panificație. Tocmai de aceea s-a și impus nevoia acestui proiect legislativ. Alte sectoare la care am primit foarte multe reclamații sunt cele privind desfacerea vrac a legumelor și fructelor, la dulciuri, iar în acest sens s-au luat măsuri la nivelul hipermarketurilor pentru a se restrânge pe cât posibil desfacerea vrac a produselor”, a mai adăugat Eduardt Cozminschi.

În ceea ce privește parcursul proiectului legislative, după dezbaterea publică, ”trebuie să notificăm și Comisia Europeană de orice modificare a legislației naționale în domeniu. Deci mai durează cel puțin 2-3 luni de zile până ordinul respectiv să își facă efectul. (…) Probabil vom încerca să facem o reformulare, ca urmare a propunerilor pe care le-am primit de la reprezentanții asociațiilor de consumatori care susțin inițiativa noastră, ca să se înțeleagă foarte clar că există alternative. Deci, dacă produsul nu este preambalat poate fi achiziționat prin vânzare asistată”, a subliniat președintele ANPC.

Experți internaționali: Imunitatea colectivă nu reprezintă o cale de ieșire din pandemia de COVID-19

Unii experți internaționali sunt de părere că imunitatea colectivă nu reprezintă o cale de ieși din pandemia de COVID-19 și că un vaccin împotriva acestei boli ramane în continuare cel mai bun mod de a pune capăt situației create de virusul SARS-CoV-2.

Fostul director al Centrelor Americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, dr. Thomas Frieden, a declarat pentru CNN că cea mai bună modalitate de a obține imunitate pe scară largă este vaccinarea. Specialistul a mai precizat că atunci când sunt suficienți oameni vaccinați, gradul de răspândire a bolii, în funcție de afecțiune, poate fi 60%, 80%, 90%.

„Orice infecție, de oriunde, poate reprezenta o potențială amenințare în altă parte deoarece chiar dacă te simți bine și treci fără probleme, fără consecințe pe termen lung, s-ar putea să o răspândești la cineva care moare din cauza ei”, a declarat dr. Frieden pentru CNN.

Potrivit sursei citate, un document elaborat de mai mulți oameni de știință din lume arată că lăsarea virusului să se extindă ar putea conduce la epidemii recurente, mai ales că nu există dovezi că oamenii sunt protejați pe termen lung după ce au fost infectați.