29 octombrie, Ziua mondială a psoriazisului

Andreea
-
0
29 octombrie, Ziua mondială a psoriazisului

Ziua mondială a psoriazisului este marcată anual pe 29 octombrie, fiind o zi dedicată celor afectați de psoriazis sau de artrită psoriazică.

Ziua mondială a psoriazisului atrage atenţia pacienţilor, cadrelor medicale, dar şi populaţiei în general, asupra implicaţiilor pe care le presupune această maladie şi asupra severităţii ei. Manifestările prilejuite de această zi au ca scop facilitarea accesului bolnavilor la un tratament adecvat.

Ziua mondială a psoriazisului este marcat de către Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Psoriazis (IFPA), un for internaţional format din organizaţii de psoriazis din diferite ţări ale lumii, care se reunesc pentru a dezbate probleme importante care afectează comunităţile bolnavilor de psoriazis.

Tema Zilei mondiale a psoriazisului din acest an este „Informat”, IFPA şi membrii săi din 56 de ţări organizând activităţi şi campanii pentru conştientizarea şi încurajarea incluziunii, precum şi pentru crearea de conexiuni între persoane şi organizaţii. Îndemnul temei din acest este acela de a fi informat cu privire la psoriazis şi artrita psoriazică. De asemenea, tema din acest an face parte din campania organizată pe o perioadă de trei ani, sub eticheta „Conectat. Informat. Unit”, potrivit ifpa-pso.com.

Organizatorii consideră că pacienţii informaţi îşi pot gestiona mai bine condiţia de boală şi motivează schimbarea comportamentului în comunităţile lor. De asemenea, asociaţiile informate de pacienţi sunt mai eficiente în apărarea nevoilor pacienţilor cu psoriazis, în timp ce profesioniştii informaţi din zona medicală au capacitatea de a oferi informaţii solide despre psoriazis şi despre accesul la tratament. Nu în ultimul rând, o societate informată va şti că psoriazisul nu este transmisibil către/de la o altă persoană prin atingere sau prin contact apropiat, lucru care va ajuta la diminuarea stigmatizării, a discriminării şi a excluderii persoanelor care trăiesc cu psoriazis, mai scrie sursa citată.

Potrivit Societăţii Române de Dermatologie, psoriazisul este o afecţiune cutanată cronică, caracterizată printr-o evoluţie accelerată a celulelor pielii. În mod normal, celulele pielii se regenerează în 28-30 de zile, însă, în cazul psoriazisului, acest proces are loc în trei-şase zile. Această accelerare are drept consecinţă apariţia unor plăci tegumentare îngroşate, de culoare roz, acoperite cu cruste alb-sidefii.

De asemenea, psoriazisul nu este contagios, dar se extinde, putând afecta şi alte organe. Fiind o afecţiune cu debut la orice vârstă şi incidenţă egală pe sexe, psoriazisul presupune existenţa unor leziuni eritemato-scuamoase tipice localizate pe scalp şi pe zonele de extensie (coate, genunchi). Deşi cei mai mulţi pacienţi prezintă forme uşoare care pot fi tratate topic, 15-25% din cazuri sunt moderate şi severe, determinând un disconfort fizic crescut, un stres psiho-social sever şi, în final, un impact negativ asupra calităţii vieţii pacientului, potrivit Societăţii Române de Dermatologie.

Artrita psoriazică este un tip de artrită ce apare la aproximativ 15% dintre pacienţii cu psoriazis. Această formă de artrită poate afecta orice încheietură, iar simptomele variază de la persoană la persoană. Cercetătorii au demonstrat faptul că inflamarea îndelungată a articulaţiilor poate duce la distrugerea articulaţiilor respective.

Un vaccin de origine spaniolă împotriva COVID a primit autorizație pentru teste clinice internaționale

Carmen Munteanu
-
0
Un vaccin de origine spaniolă împotriva COVID a primit autorizație pentru teste clinice internaționale

Administrația Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din Argentina a aprobat testarea clinică a vaccinului RUTI împotriva COVID-19, dezvoltat de un cercetător din Catalonia, Spania. De altfel, este și primul vaccin de origine spaniolă care a primit autorizație pentru a realiza teste clinice internaționale. Testele vor fi efectuate în Argentina, potrivit agenției de presă EFE.

Potrivit sursei citate, vaccinul a fost realizat initial împotriva tuberculozei, dar se preconizează că ar avea eficacitate și împotriva altor infecții virale, precum infecția cu SARS-CoV-2.

Studiul este de tip ”dublu-orb” cu placebo, se va desfășura pe o durată de 9 luni și are în vedere evaluarea eficacității vaccinului RUTI în prevenirea infectării şi diminuării ratei de mortalitate provocată de virusul SARS-CoV-2 în rândul personalului sanitar.

Vaccinul se bazează pe aşa numita ”imunitate înnăscută antrenată”, adică pe stimularea cu ajutorul vaccinului a imunităţii corpului şi ”dotarea sa cu memorie”, pentru a genera un răspuns mai bun şi mai rapid la expunerea la virus, mai scrie EFE.

În cazul în care vaccinul se va dovedi eficient, acesta ar putea sta la baza unor vaccinuri antivirale cu spectru larg, prin mecanismului său alternativ la generarea de anticorpii pe care îi produce vaccinarea clasică. De asemenea, ar putea fi folosit şi ca primă soluţie în epidemiile provocate de noi virusuri, dar și în situațiile în care vaccinurile existente îşi pierd eficienţa iniţială din cauza mutaţiilor suferite de un virus pandemic. O altă opțiune terapeutică ar fi întărirea imunităţii la categoriile de populaţie care nu răspund la vaccinurile specifice sau complementar la vaccinurile care generează anticorpi.

Procedurile pentru ca dozele să poată ajunge în Argentina, unde vor fi administrate la 369 de angajaţi din diferite centre medicale, au fost demarcate deja.

Vaccinul ar putea fi testat în curând și în Spania în cadrul unui test clinic similar cu cel din Argentina, după cum a informat compania producătoare a vaccinului, citată de EFE.

 

Comisia Europeană lansează un set suplimentar de acțiuni în vederea limitării răspândirii coronavirusului

Carmen Munteanu
-
0
Comisia Europeană lansează un set suplimentar de acțiuni în vederea limitării răspândirii coronavirusului

Comisia Europeană (CE) lansează astăzi, 28 octombrie 2020, un set suplimentar de acțiuni menite să contribuie la limitarea răspândirii coronavirusului, să salveze vieți și să consolideze reziliența pieței interne.

Potrivit anunțului făcut de CE, măsurile au drept scop înțelegerea cât mai bine a răspândirii virusului și eficacității răspunsului, intensificarea acțiunilor de testare bine orientate, sporirea depistării contacților, ameliorarea pregătirilor pentru campaniile de vaccinare și menținerea accesului la produse esențiale, cum ar fi echipamentele de vaccinare, asigurând, în același timp, circulația tuturor bunurilor pe piața unică și facilitând deplasarea persoanelor în condiții de siguranță.

”Aceste măsuri precedă reuniunea virtuală a liderilor europeni din 29 octombrie cu privire la coordonarea acțiunilor vizând epidemia de COVID-19, în urma Consiliului European din 15 octombrie. Deși statele membre sunt mai pregătite și mai bine coordonate decât în primele luni ale pandemiei, cetățenii, familiile și comunitățile din întreaga Europă continuă să se confrunte cu un risc fără precedent la adresa sănătății și a bunăstării lor”, se arată în informarea CE.

„Situația este foarte gravă în ceea ce privește epidemia de COVID-19. Trebuie să ne intensificăm reacția la nivel de UE. Astăzi, lansăm măsuri suplimentare pentru lupta noastră împotriva virusului; de la sporirea accesului la teste rapide și pregătirea campaniilor de vaccinare, la facilitarea unor deplasări sigure atunci când acestea sunt necesare. Fac apel la statele membre să colaboreze îndeaproape. Acțiunile curajoase întreprinse acum vor contribui la salvarea de vieți și la protejarea mijloacelor de subzistență. Niciun stat membru nu va ieși din această pandemie în siguranță până când nu vor ieși și celelalte țări”, a declarat Ursula von der Leyen, președintele CE.

„Creșterea ratelor de infectare cu SARS-CoV-2 în întreaga Europă este foarte alarmantă. Sunt necesare imediat acțiuni decisive, pentru ca Europa să protejeze viețile omenești și mijloacele de subzistență, pentru a atenua presiunea asupra sistemelor de sănătate și pentru a ține sub control răspândirea virusului. Luna viitoare, vom prezenta primul pas către o Uniune Europeană a Sănătății. Între timp, statele membre trebuie să sporească nivelul de cooperare și de partajare a datelor. Soliditatea sistemului nostru de supraveghere la nivelul UE este dată de veriga sa cea mai slabă. Numai prin demonstrarea unei solidarități și cooperări europene veritabile putem depăși această criză. Împreună suntem mai puternici”, a subliniat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Printre măsurile suplimentare se regăsesc: îmbunătățirea fluxului de informații pentru a permite luarea deciziilor în cunoștință de cauză, implementarea unor testări mai eficace și mai rapide, utilizarea deplină la nivel transfrontalier a aplicațiilor de depistare a contacților și de avertizare, vaccinarea eficace, informarea eficace a cetățenilor, asigurarea produselor esențiale, facilitarea călătoriilor în siguranță și extinderea culoarelor verzi.

Măsurile suplimentare vin în contextul în care, în ultimele săptămâni, s-a înregistrat o creștere alarmantă a ratei de infectare cu COVID-19 în Europa.

Preşedinta Comisiei Europene, despre când ar putea începe livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19

Andreea
-
0
Preşedinta Comisiei Europene, despre când ar putea începe livrarea vaccinurilor împotriva COVID-19

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că livrarea unor potenţiale vaccinuri împotriva COVID-19 către statele UE ar putea începe în mod serios în aprilie 2021, avertizând totodată că evoluţia pandemiei COVID-19 în UE este ”alarmantă”, cerându-le statelor membre să ia măsuri îndrăzneţe pentru ”a salva vieţi”, precum şi mai multă coordonare între ele.

”Relaxarea măsurilor în lunile de vară nu a fost întotdeauna însoţită de paşi pentru realizarea unei capacităţi de răspuns suficiente”, notează într-o declaraţie executivul comunitar.

”Situaţia cu COVID-19 este foarte gravă (…) Toate datele indică o puternică expansiune a virusului în toată Europa. Ne aflăm în plin val doi. Săptămâna trecută s-a ajuns la o cifră de un milion de infecţii confirmate. În săptămânile următoare aceste cifre vor continua să crească, şi aceasta foarte rapid”, a declarat la o conferinţă de presă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Reuters.

Ea a estimat că UE trebuie să-şi intensifice răspunsul şi a lansat un apel către statele membre să se coordoneze mai strâns, astfel încât ”măsurile îndrăzneţe care să fie luate acum să ajute la salvarea de vieţi şi la protejarea mijloacelor de subzistenţă”.

În ceea ce priveşte disponibilitatea potenţialelor vaccinuri împotriva COVID-19 contractate de executivul comunitar în numele statelor membre, cantităţi semnificative sunt aşteptate începând din luna aprilie, iar, în cel mai fericit scenariu, companiile farmaceutice ar putea livra lunar Uniunii Europene până la 50 de milioane de doze, potrivit preşedintei Comisiei Europene.

”Nu este momentul să ne relaxăm”, a insistat Ursula von der Leyen, îndemnând cetăţenii europeni să reziste în faţa senzaţiei de oboseală faţă de restricţiile antiepidemice. ”Acest Crăciun va fi un Crăciun diferit”, a subliniat ea.

Pentru a controla răspândirea infecţiilor, Bruxelles-ul le-a cerut statelor membre ale UE să-şi coordoneze strategiile de testare şi să folosească mai mult testele antigen rapide, deşi oferta pentru acestea este la nivel global redusă în raport cu cererea. ”Actualele lipsuri în capacitatea de testare” necesită acţiune rapidă, a mai avertizat Comisia Europeană.

Executivul comunitar a anunţat săptămâna trecută achiziţia a 22 de milioane de teste antigen pentru nevoile imediate ale statelor UE, iar acum le solicită acestora să cumpere mai multe teste prin scheme comune de achiziţie.

Comisia Europeană mai doreşte ca statele membre să aplice reguli comune de testare pentru călători la sosirea în ţară şi reguli de carantină comune.

Proiectul de OUG privind angajarea a 200 de medici care au terminat rezidențiatul ar urma să fie aprobat azi

Andreea
-
0
Proiectul de OUG privind angajarea a 200 de medici care au terminat rezidențiatul ar urma să fie aprobat azi

Guvernul urmează să aprobe, în şedinţa de miercuri, proiectul de ordonanţă de urgenţă privind angajarea a 200 de medici care au finalizat rezidenţiatul în diferite specialităţi – ATI, urgenţă, pneumologie, infecţioase, epidemiologie şi radiologie – şi care, după o perioadă de activitate de șase luni la Spitalul Gerota, să fie repartizaţi fără concurs în unităţile spitaliceşti unde există posturi vacante.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de act normativ, dezbătut în primă lectură în şedinţa de săptămâna trecută, prevede „înfiinţarea unui nou compartiment, Compartimentului Suport COVID-19, în cadrul Spitalului de Urgenţă ‘Profesor Dr. Dimitrie Gerota’ Bucureşti, aflat în structura Ministerului Afacerilor Interne, care va avea încadraţi medici rezidenţi anul IV-V şi medici specialişti în gestionarea cazurilor COVID-19”.

Tot acolo se spune că va fi valorificat personalul medical în specialităţile „anestezie terapie intensivă (ATI), urgenţă, epidemiologie, radiologie, boli infecţioase, pneumologie care a promovat examenul de specialitate în anul 2020, dar care nu are post asigurat, prin încadrarea lui, pe perioada situaţiei de risc epidemiologic, la Compartimentul Suport COVID-19, creat la Spitalul de Urgenţă ‘Profesor Dr. Dimitrie Gerota'”.

„Medicii încadraţi vor putea fi detaşaţi prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă la unităţi sanitare aflate în nevoie şi vor contribui astfel la asigurarea suportului medical pacienţilor confirmaţi pozitiv. La încetarea perioadei pentru care au fost angajaţi, medicii pot fi încadraţi pe perioada nedeterminată în unităţi sanitare din sistemul public, astfel încât să-şi poată exercita profesia de medic în ţară”, conform notei de fundamentare.

 

 

Se modifică fluxul informațional utilizat în raportarea datelor legate de infecția cu virusul SARS CoV- 2

Carmen Munteanu
-
0
Se modifică fluxul informațional utilizat în raportarea datelor legate de infecția cu virusul SARS CoV- 2

Ministerul Sănătății a anunțat că, începând de săptămâna viitoare, fluxul informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS CoV- 2 se va modifica, prin actualizarea platformei informatice de colectare a datelor.

”Având în vedere noile prevederi legale conform cărora medicii de familie vor prelua monitorizarea persoanele asimptomatice infectate cu noul coronavirus, dar și pentru reducerea timpilor în colectarea și corelarea datelor furnizate de autoritățile și instituțiile implicate, precum și reducerea timpului de informare a persoanelor testate, a fost aprobat Ordinul ministrului Sănătății pentru aprobarea fluxului informațional utilizat în raportarea datelor referitoare la infectia cu virusul SARS CoV- 2”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății.

”Actualizarea fluxului informațional va reduce timpii de răspuns al direcțiilor de sănătate publică și va îmbunătăți colaborarea dintre acestea și persoanele infectate sau care fac parte din anchetele epidemiologice.Persoanele care au fost testate vor afla în timp real rezultatul testelor, de asemenea deciziile emise de DSP vor fi transmise automat din sistemul informatic, nemaifiind necesară contactarea DSP-ului. De asemenea, se va facilita colaborarea cu medicii de familie. Măsurile sunt luate pe baza experienței acumulate în cele 8 luni de gestionare a pandemiei, dar și în conformitate cu noile prevederi legislative”, a declarat Nelu Tătaru, ministrul Sănătății.

Conform documentului, probele transportate la laboratoarele care realizează testarea RT-PCR vor fi însoțite de un Formular de însoțire a probei recoltate cu cod emis anterior de Direcția de Sănătate Publică (DSP).

Pentru toate probele recoltate (la cerere sau conform metodologiei), laboratoarele vor introduce în platforma informatică toate datele din formulare, precum și rezultatele testelor după fiecare tranșă de lucru, în maxim 24 ore de la primirea probei la laborator.

Responsabilitatea pentru alocarea probelor prelevate conform metodologiei către laboratoare revine fiecărui DSP aferent. Directorul executiv al fiecărui DSP se asigură de alocarea probelor, astfel încât toate probele să fie procesate în maxim 24 ore. Pentru situația în care capacitatea de testare dintr-un județ este depășită, se va realiza relocarea probelor în alte județe de către coordonatorul regional stabilit.

Rezultatele probelor vor fi transmise automat din aplicația informatică prin SMS și email persoanelor testate. În cazul în care pentru persoana testată nu există date relevante de contact, responsabilitatea transmiterii rezultatului revine entității care a dispus recoltarea, respectiv entitățile la care s-a efectuat testarea.

Buletinele de analiză pozitive vor fi transmise în mod automat prin email și mesaj text, medicului de familie al persoanelor testate, pentru a fi luate în evidență.

În cazul în care o persoană testată nu are medic de familie, aceste informații sunt transmise către DSP, aceasta având responsabilitatea de a monitoriza cazul.

Direcțiile de Sănătate Publică au obligația de a identifica și de a confirma în urma anchetei epidemiologice contacții direcți ai fiecărei persoane testate pozitiv.

Toate persoanele identificate a fi contacți direcți ai fiecărei persoane cu rezultat pozitiv vor fi introduse în aplicația informatică de către DSP.

Decizia de carantinare va fi generată automat, imediat după completare, din aplicația informatică și va fi transmisă fiecarei persoane, cât și a medicului de familie al acesteia.

În cazul pacienților pozitivi, decizia de izolare va fi completată în aplicația informatică de către DSP în maxim 24 ore. După completare, aceasta va fi transmisă în format electronic, prin email din aplicația informatică, atât medicului de familie / medicului desemnat de către DSP, cât și pacientului.

După 14 zile de la luarea în evidență ca persoană confirmată, pentru persoanele izolate la domiciliu sau în locații dedicate și monitorizate de medicii de familie, respectiv medicii alocați de DSP, în absența schimbării statusului acestora, fișa pacientului se va închide în mod automat în aplicația informatică sub statusul de ”vindecat”.

Pentru toți pacienții pozitivi internați, unitățile spitalicesti au obligatia de a completa formularul corespunzător (fișa de spital) din aplicația informatică, în primele 12 ore de la internare.

La externare, unitatea spitalicească are obligația ca în maxim 24 ore să completeze în fișa de spital din aplicația informatică, statusul pacientului: vindecat, transferat sau izolat la domiciliu.

Unitățile spitalicești au obligația raportării imediate a deceselor COVID în baza definiției de caz către DSP.

Orice laborator autorizat de către DSP, dar neinclus în Programul Național de Sănătate, care efectuează teste RT-PCR pentru SARS-CoV-2, are obligația de a transmite în aceleași termene, buletinele de analiză, electronic, către DSP și INSP, precum și datele statistice solicitate către INSP.

”Prelucrarea datelor cu caracter personal se realizează cu respectarea dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE, ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulaţie a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum și a altor prevederi legale naţionale incidente în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal”, se mai arată în comunicatul de presă.

Până săptămâna viitoare, Ministerul Sănătății și STS vor organiza sesiuni de pregătire regionale cu toate instituțiile implicate.

 

Care sunt problemele pacienților cu boli reumatismale inflamatorii în pandemie

Andreea
-
0
Care sunt problemele pacienților cu boli reumatismale inflamatorii în pandemie

Un procent de 36,1% dintre pacienții cu boli reumatismale inflamatorii spun că cea mai mare problemă cu care se confruntă în perioada pandemiei este lipsa accesului la servicii medicale, se arată într-o cercetare realizată de Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania ART și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

De asemenea, pentru 20,2% problema majoră constă în dificultatea de a ajunge la spital, pentru 2,9% lipsa tratamentului și pentru 2,8% lipsa unui anumit medicament.

Și asta în timp ce pentru 38% prevalează teama de a nu se infecta cu SARS-COV -2, se arată în aceeași cercetare.
Un procent de 35,9% dintre pacienți au răspuns că nu au fost niciodată la medicul reumatolog în 2020, iar 21,5% dintre ei au fost de doar trei ori. Doar 33,5% dintre cei chestionați au răspuns că au fost la medicul reumatolog de câte ori au avut nevoie.

Cercetarea mai arată că mai grav este că 29,5% dintre pacienți și-au interupt tratamentul, menționând motive precum:
• Lipsa accesului la medicul curant, Spitalul în cauză nefiind accesibil și bolnavilor cronici,
• Perioade în care nu s-a găsit medicamentul necesar,
• Lipsa accesului la controlul periodic,
• Imposibilitatea schimbării medicației în situațiile în care acest lucru se impunea, din cauză că a lipsit accesul la medicul curant,
• Necunoașterea planului de tratament în lipsa comunicării cu medicul

De asemenea, pacienții spun că toate spitalele ar trebui să aibă circuite și pentru bolnavii cronici, nu doar pentru cei cu COVID-19, iar cronicii ar trebui să aibă acces unde au fost tratați și înainte.

Cercetarea mai arată că 29% dintre respondenți spun că au avut nevoie de internare în această perioadă, însă nu au făcut acest lucru din cauze precum: frica de contaminare, spital devenit COVID, așteptare lungă pentru a ajunge la programare, lipsa locurilor în spital.

Totodată, 23,6% dintre pacienți afirmă și că au avut dificultăți la locul de muncă din cauza bolii. Aici s-a specificat dificultatea de a ajunge la birou din cauza problemelor de sănătate dar și a temerii de a merge cu transportul în comun, precum și acceptarea cu dificultate a telemuncii sau suspendarea pe o perioadă a contractului de muncă.

Studiul a fost realizat în luna octombrie pe un eșantion de 224 pacienți cu boli reumatismale inflamatorii (poliatrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, sclerodermie, artrită psoriazică, lupus și alte afecțiuni din gama artritelor).

 

Un bebeluș de patru luni, decedat de COVID-19 la Sibiu

Andreea
-
0
Un bebeluș de patru luni, decedat de COVID-19 la Sibiu

România a înregistrat, miercuri, al doilea deces al unui copil cauzat de COVID-19, fiind vorba despre un bebeluș de patru luni.

Potrivit Ministerului Sănătății, acesta se afla de o săptămână în secția de ATI a Spitalului de Pediatrie din Sibiu.

„Acesta avea comorbiditati grave, fiind intubat. În cursul acestei dimineți din nefericire a pierdut lupta pentru viață”, au precizat reprezentanții Ministerului Sănătății.

În intervalul 27.10.2020 (10:00) – 28.10.2020 (10:00) au fost raportate 107 decese (60 bărbați și 47 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, fiind vorba despre bebelușul de 4 luni.

La începutul lunii octombrie, Grupul de Comunicare Strategică anunța primul deces al unui copil, cauzat de COVID-19 în România, fiind vorba despre o persoană de 4 ani, din Mureș, care a murit la Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş, băiatul având ”comorbidități accentuate”.

 

GCS: Alte 5.343 cazuri zilnice de persoane infectate. Record de decese și pacienți la ATI

Andreea
-
0
GCS: Alte 5.343 cazuri zilnice de persoane infectate. Record de decese și pacienți la ATI

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.343 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.934. Dintre acestea, 861 sunt internate la ATI.

Astfel, până miercuri, pe teritoriul României, au fost confirmate 222.559 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 159.855 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 777 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până miercuri, 6.681 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 27.10.2020 (10:00) – 28.10.2020 (10:00) au fost raportate 107 decese (60 bărbați și 47 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 2 la categoria de vârstă 30-39 de ani, 7 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 17 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 16 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 38 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 26 decese la categoria de peste 80 de ani.

100 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.133.809 teste. Dintre acestea, 36.815 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.641 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 14.174 la cerere.

De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 468 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 28 octombrie.

Pe teritoriul României, 27.280 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.931 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 50.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 52 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.823 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.082 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu noul coronavirus, respectiv 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați, respectiv 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Coronavirus: Modificări ale regulilor de acordare a concediilor medicale

Andreea
-
0
Coronavirus: Modificări ale regulilor de acordare a concediilor medicale

Monitorul Oficial a publicat Ordinul emis de ministrul sănătății și președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru modificarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Astfel, potrivit modificărilor, medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape, cu excepția incapacității temporare de muncă a persoanelor asigurate pentru care a fost instituită măsura izolării.

De asemenea, ordinul mai arată că asigurații pentru care s-a instituit măsura izolării, în unități sanitare sau într-o locație alternativă atașată unei unități sanitare beneficiază de concediu medical pe toată perioada pentru care s-a instituit această măsură.

Totodată, pentru persoana asigurată pentru care a fost instituită măsura izolării, potrivit legii, exclusiv în unități sanitare sau într-o locație alternativă atașată unei unități sanitare, medicul curant eliberează certificatul de concediu medical la externarea din spital, atât pentru perioada internării, cât și pentru perioada externării, după caz, cu înscrierea codului de indemnizație corespunzător. Certificatele de concediu medical se eliberează pentru perioade de maximum 30/31 de zile calendaristice.

Ordinul mai arată că dacă după expirarea concediului medical acordat la ieșirea din spital starea de sănătate a persoanei asigurate nu permite reluarea activității, medicul de familie poate prelungi concediul medical pentru aceeași afecțiune.

O altă modificare cuprinsă în noul Ordin este că pentru persoana asigurată pentru care s-a instituit măsura izolării într-o unitate sanitară sau într-o locație alternativă atașată unei unități sanitare și care poate fi externată, cu condiția izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoana ce urmează a fi izolată, medicul curant din spital care a îngrijit și externat pacientul eliberează certificatul de concediu medical pentru durata internării și poate acorda un concediu medical la externare până la împlinirea termenului maxim al perioadei de izolare sau pe o perioadă stabilită de acesta, conform prevederilor ordinului ministrului sănătății pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de Institutul Național de Sănătate Publică, precum și de unitățile sanitare a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Ordinul mai arată că în situația în care data internării persoanei asigurate este ulterioară datei recoltării primei probe care confirmă boala infectocontagioasă, pentru această perioadă certificatul de concediu medical se acordă de medicul de familie, în baza documentului eliberat de direcția de sănătate publică, care cuprinde informații referitoare la data recoltării primei probe, data confirmării bolii infectocontagioase și data internării persoanei bolnave.

De asemenea, în situația în care medicul nu a eliberat concediu medical la externare, pentru perioada în care persoana asigurată este izolată la domiciliu sau la locația declarată de aceasta, certificatul de concediu medical se acordă pentru aceeași afecțiune de către medicul de familie care monitorizează starea de sănătate a persoanei prin sistemul de telemedicină sau prin consultații medicale la distanță.

Totodată, certificatul de concediu medical se acordă pentru o durată care nu poate depăși cumulat durata maximă a perioadei de izolare care decurge de la momentul internării sau pentru o perioadă stabilită de medicul curant din spital și comunicată prin scrisoare medicală medicului de familie, potrivit Ordinului.

Potrivit aceleiași surse, persoana asigurată confirmată cu o boală infectocontagioasă pentru care s-a instituit măsura izolării la domiciliu sau la o locație declarată, la recomandarea medicului care a efectuat evaluarea acesteia fără internare, în scopul constatării și limitării riscului de transmitere a unei boli infectocontagioase, beneficiază de concediu medical acordat de medicul de familie, pe întreaga perioadă înscrisă în documentul eliberat de direcția de sănătate publică, care cuprinde informații referitoare la medicul care a evaluat cazul, unitatea sanitară în care acesta își desfășoară activitatea, precum și recomandarea cu privire la instituirea măsurii izolării, cu precizarea perioadei pentru care se dispune această măsură.

De asemenea, Ordinul mai arată că pentru persoanele asigurate pentru care s-a dispus măsura izolării, certificatele de concediu medical se eliberează de către medicii de familie care au luat în evidență și au monitorizat aceste persoane. În aceste cazuri, durata concediilor medicale este stabilită de către medicii de familie în funcție de evoluția bolii și durata monitorizării, conform prevederilor ordinului ministrului sănătății pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de Institutul Național de Sănătate Publică, precum și de unitățile sanitare a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Certificatele de concediu medical acordate persoanelor pentru care s-a dispus măsura izolării se eliberează după ultima zi a încetării perioadei de izolare, dar nu mai târziu de 30 de zile calendaristice de la data ultimei zile a încetării acesteia, potrivit Ordinului publicat în Monitorul Oficial.

O altă modificare adusă de noul Ordin este că dacă durata perioadei de izolare depășește 90 de zile, pentru aceste certificate de concediu medical nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

De asemenea, în situațiile în care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, este imobilizat în sisteme de imobilizare specifice aparatului locomotor sau este supus unor intervenții chirurgicale, durata concediului medical va fi stabilită de medicul specialist, în funcție de evoluția bolii, potrivit Ordinului.

1...1.5411.5421.543...3.317Pagina 1.542 din 3.317