Ministrul Sănătăţii, despre numărul paturilor ATI pentru bolnavii COVID-19

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat că la terapie intensivă sunt la nivel naţional, pentru pacienţii cu COVID-19, ”1.200 de paturi cu extensie până la 1.500”.

Tătaru a menţionat că la unităţile medicale din judeţul Constanţa se va face o suplimentare cu 33 de paturi.

„În evaluarea pe care am făcut-o la Spitalul Judeţean vom avea o extensie de 14 paturi de Terapie Intensivă, la Spitalul de Pneumoftiziologie încă 12 paturi şi la Spitalul Mangalia 7 paturi. Deci, pentru Regiunea de Sud-Est o extensie de 33 de paturi pe care să le avem într-o rezervă, în perioada următoare, în funcţie de evoluţie. Nu trebuie să ne lăsăm doar în baza corpului medical, a spitalelor şi a paturilor pe care le facem ca extensie. De astăzi avem 10 paturi aici, în Terapie Intensivă, avem deja 6 la Pneumoftiziologie şi în decurs de două săptămâni le avem pe toate 12, săptămâna viitoare cele 7 din Mangalia sunt în funcţie”, a spus ministrul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, următoarele trei – patru săptămâni sunt „grele”.

„Avem trei – patru săptămâni grele, avem trei – patru săptămâni în care încercăm să limităm creşterea numărului de cazuri pentru a putea ajunge pe un platou. În contextul în care vedem în toată Europa numărul de cazuri crescând de la o zi la alta, în care vedem lockdown-uri, în care vedem impuneri de restricţii, haideţi să participăm cu toţii la scăderea numărului de cazuri”, a afirmat Tătaru.

Întrebat dacă există personal pentru cele 3.000 de paturi din ţară, câte a anunţat preşedintele Klaus Iohannis, ministrul a răspuns afirmativ.

„Există personal în acest moment. Trebuie să ştiţi că aceste paturi au personal în acest moment, altfel nu existau aceste paturi. Aceste paturi sunt pentru patologie COVID şi pentru patologie non-COVID. Rămâne ca tot ce disponibilizăm sau extindem ca şi Terapie Intensivă să facem şi echipe complexe din cei care erau deja în Terapie Intensivă, plus secţii asemănătoare”, a declarat Tătaru, potrivit Agerpres.

El a precizat că medici rezidenţi vor fi angajaţi la Spitalul Gerota şi detaşaţi la unităţile medicale cu deficit de personal.

„În această perioadă s-au desfăşurat examene de specialist pentru mai multe specialităţi şi, în şedinţa de Guvern de aseară, prin ordonanţă de urgenţă toţi cei care nu au post şi nu pot fi angajaţi nicăieri, vor fi angajaţi la Spitalul Ministerului de Interne, la Gerota. Sunt în jur de 200 de colegi, medici rezidenţi sau medici specialişti din şase specialităţi, care vor fi detaşaţi către aceste spitale”, a declarat ministrul Sănătăţii, după ce i s-a spus că la spitalul de la Feteşti nu există medic cu normă întreagă la ATI.

Întrebat dacă şi spitalele private vor intra în lupta anticoronavirus, Tătaru a spus că se va întâmpla acest lucru în măsura în care nu va mai exista un număr suficient de paturi în spitalele publice.

Trei universități de medicină din România, incluse în World Subject Rankings 2021

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca se situează pe locul 601+ în clasamentul World Subject Rankings 2021, realizat de Times Higher Education (THE), la categoria Clinical & Health.

În clasament au fost incluse trei instituții academice de profil din România, respectiv Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Indicatorii de performanță analizați pentru categoria Clinical and Health au fost grupați în cinci domenii, respectiv predare (mediul de învățare), cercetare (volum, venit și reputație), citări (influența cercetării), perspective internaționale (personal, studenți și cercetare) și venituri din industrie (transfer de cunoștințe).

UMF “Iuliu Hațieganu” a obținut punctaje foarte bune la toți cei cinci indicatori și s-a remarcat la categoriile Citări și Perspective internaționale.

“ Încă o dată, școală medicală românească este listată în clasamentul realizat de The Times Higher Education, una dintre cele mai însemnate ierarhii de acest fel din comunitatea academică mondială. Această realizare nu ar fi fost posibilă fără implicarea colegilor și studenților noștri, atât în activitatea didactică, cât și în cea de cercetare, cărora le mulțumesc și îi felicit pentru contribuția pe care o aduc la construirea renumelui internațional al Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

World Subject Rankings 2021 este un important clasament internațional din domeniul academic, ce acoperă 11 domenii, respectiv Arts and Humanities, Business and Economics, Clinical and Health, Computer Science, Education, Engineering, Law, Life Sciences, Physical Sciences, Psychology, Social Sciences. World University Rankings 2021 by Subject: Clinical and Health, topul care include și universitatea clujeană, reunește în acest an 856 de universități din domeniul medicinei, față de 775 anul trecut.

La realizarea clasamentului s-au folosit aceiași indicatori de performanță riguroși ca la clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2021, doar metodologia a fost recalibrată pentru a se potrivi domeniilor individuale.

Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu se află pe locul al doilea în topul universităților din România și este singura universitate de medicină și farmacie din țară listată printre cele mai bune 1.000 de universități din lume, din toate domeniile, în clasamentul World University Rankings 2021, realizat de Times Higher Education (THE) și dat publicității la începutul lunii septembrie.

Ministrul Sănătăţii: Țara noastră ar putea primi, din decembrie, doze de vaccin anticoronavirus

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi, la Constanţa, că există posibilitatea ca, din luna decembrie, şi ţara noastră să primească doze de vaccin anticoronavirus, Comisia Europeană discutând în prezent cu trei dintre cele opt firme producătoare.

„Există această posibilitate la nivelul întregii comunităţi europene. Noi suntem angrenaţi prin Comunitatea Europeană pentru acest vaccin, rămâne să vedem. Sunt mai multe firme producătoare, sunt opt firme producătoare, Comisia Europeană are discuţii cu trei firme producătoare, în măsura în care primul vaccin va fi gata, acela va fi şi la noi. Toată achiziţia se face prin Comisia Europeană la care noi suntem parteneri şi va fi distribuită către fiecare stat în parte, dar avem speranţa pentru sfârşitul anului, începutul anului viitor”, a declarat ministrul Sănătăţii.

Nelu Tătaru a spus că România este pregătită pentru primirea celor două tipuri de vaccin existente.

„Sunt vaccinuri care au anumite condiţii, minim 70 de grade sau sunt vaccinuri care sunt la 28 de grade. Noi suntem pregătiţi pentru ambele tipuri de vaccinuri, avem pregătită şi reţeaua. Vor fi cei care sunt în prima linie, personalul medical, iar apoi pentru cei din linia a doua, persoanele cu risc, cu vârstele extreme în general, sunt nişte criterii pregătite şi le vom avea gata atunci când vom avea şi vaccinul”, a afirmat ministrul Sănătăţii, potrivit Agerpres.

MS a aprobat o procedură pilot privind prenotificarea în cazul pacienților cu AVC acut

Anual, în România, un număr de 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 10.000 persoane un AVC hemoragic și 3250 o hemoragie subarahnoidiană.

În acest context, accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă a doua cauză de mortalitate la nivel global după boala cardiacă ischemică și principala cauză de dizabilitate, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral este marcată anual pe 29 octombrie 2020.

Potrivit aceleiași surse, anul acesta, Ministerul Sănătății a aprobat o procedură operațională pilot privind prenotificarea în cazul pacienților cu accident vascular cerebral acut, prin Ordin al ministrului Sănătății și se va implementa la nivelul unităţilor sanitare din București care derulează AP-AVCAc.

„ Mai exact, conform protocolului național dedicat tratamentului intervențional al pacienților cu AVC acut, întreg lanțul operațional care are drept scop transportul cât mai rapid la cea mai apropiată unitate spitalicească aptă să efectueze o procedură de revascularizare se inițiază la preluarea apelului de urgență de către operatorii 112. Aceștia vor dirija apelul către dispeceratul Serviciilor de Ambulanță. Pentru programul pilot , în municipiul București, dacă personalul ambulanței, la sosirea la pacient, va menține suspiciunea unui AVC, atunci se va anunța imediat, dispeceratul care va declanșa codul AVC și va contacta cel mai apropiat din cele 7 spitale capabile să ofere tratament de revascularizare inclus în AP-AVC (Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, Spitalul Universitar de Urgență Elias, Spitalul de Urgență Militar Central, Institutul Național de Boli Cerebrovasculare, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Fundeni)”, se precizează în comunicatul Ministerului.

De asemenea, spitalul are obligația ca, până la sosirea pacientului, să pregătească echipa de intervenție, astfel încât pacientul să poată beneficia de servicii medicale de specialitate într – un timp optim, potrivit comunicatului.

Ministerul Sănătății a derulat în perioada 2011- 2014 un program pilot, în opt spitale, și derulează din anul 2015 acțiunea prioritară AP-AVC prin care finanțează tratamentul de reperfuzie al AVC ischemic: farmacologic (alteplază) și endovascular (kit-uri de trombectomie/trombaspiratie) precum si tratamentul endovascular al hemoragiei subarahnoidiene determinate de ruptura anevrismală.

Totodată, în cursul anului 2019, Ministerul Sănătății a extins AP-AVC, de la 10 centre la nivel național la 43 de centre, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a numărului de pacienți cu AVC ischemice tratați prin metode de revascularizare la nivel național. Rata de pacienți tratați a crescut de la 0.8% în 2017 și 1.2% în 2018 la 4.11% in 2019.

GCS: Un nou record de persoane infectate, de 6.481 cazuri zilnice

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.481 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 229.040 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 163.852 de pacienți au fost declarați vindecați.
Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau
deja pozitivi, 625 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 6.764 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 28.10.2020 (10:00) – 29.10.2020 (10:00) au fost raportate 83 decese (52 bărbați și 31 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.
Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria 40-49 de ani, 6 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 18 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 28 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 26 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 81 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.975. Dintre acestea, 868 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.169.978 teste. Dintre acestea, 36.169 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 22.182 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.987 la cerere.

Pe teritoriul României, 27.834 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.602 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.185 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 51 de persoane.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.851 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu noul coronavirus, respectiv 1.934 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franța, 3.017 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 123 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveția, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican și Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo și unul în Grecia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați, respectiv 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

 

Medicul Carmen Dorobăț, despre evoluția COVID-19

Medicul Carmen Dorobăț, manager al Spitalului clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva din Iași, a declarat că în ultima perioadă, formele medii de COVID-19, fără comorbidități, se negativează greu.

“Adică stau o perioada mai lungă de timp până să obțină acel test negativ. Aș spune că modul în care evoluează simptomele, retrocedarea acestor simptome este mai greoaie. S-au modificat și ca tablou. Altădată veneau că nu mai aveau gust și miros. Acum gustul și mirosul se pierd poate chiar cu o săptămână de la debutul bolii. Altădată apăreau dureri musculare după ce era febra 38-39 de grade, acum sunt pacienți afebrili care acuză am dureri musculare. Or, noi știm că durerile musculare reprezintă un semn că trebuie să urmărim cu atenție evoluția pacientului respectiv”, a declarat medicul Carmen Dorobăț, la un post de televiziune.

Ministrul Sănătăţii, despre măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19: Se vor lua la nivel local

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi, la Constanţa, că măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 se vor lua la nivel local în funcţie de evoluţia situaţiei, nefiind necesară, în prezent, impunerea de restricţii la nivel naţional.

„Noi am luat aceste măsuri, se impun la nivel local în funcţie de evoluţia locală. Într-o localitate unde avem o creştere a numărului de cazuri, atunci se impun şi restricţii suplimentare. (…) Nu avem aceste măsuri în acest moment (n.r. – restricţii la nivel naţional), noi mergem efectiv pe măsuri locale. De exemplu, ieri (miercuri – n.r.) am avut 21 de judeţe cu peste 100 de cazuri, am avut 3 judeţe cu peste 300 de cazuri. Avem anumite zone în care avem peste 3 indicele, 6 judeţe. Sunt locuri în care ar trebui ca aceste măsuri să se impună, avem acele reguli, avem acele hotărâri de guvern sau hotărâri ale Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în care, după evaluarea DSP-ului, în cele 24 de ore, avem 48 de ore în care putem vedea evoluţia şi putem impune acele restricţii”, a declarat Tătaru.

El a menţionat că structurile de coordonare din judeţe stabilesc când este necesară luarea diferitelor măsuri anticoronavirus.

„Noi avem acele reguli care trebuie impuse, numai Comitetul Judeţean pentru Coordonarea Intervenţiei sau Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă este cel care impune şi alege momentul în care se impun aceste reguli”, a mai spus Nelu Tătaru, potrivit Agerpres.

Ministrul Sănătăţii se află joi, în judeţul Constanţa, pentru a evalua situaţia epidemiologică şi capacitatea de tratare şi testare din zonă privind infecţia cu SARS-CoV-2.

Medicul Octavian Jurma: Singurul remediu care poate opri creșterea comunitară exponențială este carantina

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma este de părere că faptul că excludem carantina dintre opțiunile de „tratament” al societății noastre este echivalent cu excluderea chemoterapiei din tratamentul unui pacient bolnav de cancer.

“Este dreptul oricărui pacient, inclusiv al societății românești, să aleagă între terapia naturistă a COVID-19 și cea bazată pe evidența științifică, dar nu al medicului să îi refuze explicit soluția care îl eliberează cel mai rapid și mai sigur de boală. În acest moment, singurul remediu care știm sigur că poate opri creșterea comunitară exponențială odată instalată este carantina acelor zone. Acesta este chiar scopul legii carantinei”, după cum a afirmat medicul și cercetătorul Octavian Jurma.

Potrivit acestuia, în rest, în afară de carantină. nu există nici măcar un singur exemplu de succes cu măsuri progresive.

„Coreea și alte țări asiatice sunt mult mai familiare cu epidemiile de acest tip și se bazează aproape exlcusiv pe prevenția apariției valurilor. Acolo masca universală și testarea extensivă este la fel de normală cum este la noi să umbli încălțat pe stradă. Dacă totuși aceste valuri încep să se formeze, metoda adoptată este închiderea lor timpurie (la numere la care noi ne relaxăm) prin lockdown scurt și eficient”, a adăugat cercetătorul.

Afirmațiile sale vin în contextul în care România a depășit azi pragul de 3 al incidenței la 1.000 de persoane, respectiv pe cel de 300 al incidenței la 100.000 de persoane.

 

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică un protocol de supraveghere a gravidei şi lăuzei

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională Ordinul pentru aprobarea protocolului privind metodologia efectuării consultaţiei prenatale şi a consultaţiei postnatale, carnetului gravidei şi anexei pentru supravegherea medicală a gravidei şi lăuzei.

Astfel, potrivit proiectului legislativ luarea în evidență a gravidelor se recomandă a fi efectuată cât mai precoce, în primul trimestru de sarcină, cunoscând că eficiența maximă a consultației prenatale presupune cunoașterea acestora din primele 6-8 săptămâni de sarcină.

De asemenea, prima consultație prenatală este foarte importantă deoarece reprezintă prima evaluare a cazului. Tot acum, medicul completează datele în „Carnetul gravidei” denumit “Supravegherea medicală a gravidei”, instrument de lucru util pentru monitorizarea completă a evoluției sarcinii și lăuziei, având și rolul de a asigura o comunicare obiectivă între diferitele eșaloanele medicale.

De asemenea, medicul completează și „Registrul de evidență a gravidelor” din cabinetele medicilor de familie, care le permite acestora să aibă în orice moment o privire de ansamblu asupra evoluției sarcinii, a prezenței la consultații, a manevrelor efectuate și a principalelor elemente observate în cursul consultațiilor prenatale.

Potrivit proiectului de ordin, medicul de familie nu are dreptul să refuze o gravidă care se prezintă pentru consultație în scopul luării în evidență.

În cadrul consultațiilor la medicul de familie, gravida are prioritate, recomandându-se ca medicul de familie și asistenta medicului de familie (cu ocazia examinărilor periodice, cu ocazia eliberării certificatului prenupțial, etc.) să consilieze grupul femeilor de vârstă fertilă, potențiale viitoare mame, despre importanța prezentării la medic, în momentul când constată că sunt gravide.

Stabilirea “diagnosticului de sarcină” 

În cadrul primei consultații prenatale se stabilește “diagnosticul de sarcină” prin anamnzeză și semne sugestive de sarcină, respective:

o Amenoree (absența menstruației), mai ales când apare la femei cu ciclu menstrual regulat, în plină perioadă de activitate sexuală
o Tulburări neurovegetative: grețuri, vărsături, somnolență, oboseală, ptialism; apar inconstant, cu intensitate variabilă, în jurul SA 6 și cedează de obicei la 18-20 SA
o Modificări ale sânilor: mastodinii (durere și angorjarea sânilor) hiperpigmentarea areolei mamare și a mamelonului, apariția areolei secundare, a tuberculilor Montgomery și a rețelei venoase Haller
o Constipație
o Tulburări urinare – polakiurie

Semnele de “probabilitate de sarcină”

Ulterior, semnele de “probabilitate de sarcină” sunt stabilite prin intermediul examenului clinic obstetrical, practicat de medicul obstetrician-ginecolog, astfel:

• Modificări de dimensiuni, formă, consistență ale uterului, mai ales după 6 SA. Corpul uterin crește în volum și este comparat în primul trimestru de sarcină cu fructele citrice (mandarină la 4 SA, portocală la 8 SA, grapefruit la 12 SA). Ca formă, la început este globulos, apoi devine ovoidal, de consistență moale (comparația clasică se face cu o bucată de unt – semnul Bonnaire). Uterul gravid ocupă fundurile de sac vaginale (semnul (Noble).
Dacă volumul uterin este greu de apreciat – retroversie uterină, sarcină mică, țesut adipos bine reprezentat – se recomandă un nou control după 10 – 14 zile și un examen ecografic pelvin.

“Semnele de certitudine a sarcinii”

Potrivit ordinului, “semnele de certitudine a sarcinii ” sunt stabilite prin examene de laborator, respectiv testul de sarcina de pozitiv și determinarea nivel Hcg total seric.

Ulterior, protocolul prevede examenul paraclinic, respective cel  ecografic pelvin care pune în evidență:
• Sacul gestațional și ecoul embrionar din SA 6
• Conturul embrionar din SA 8
• Semnele de vitalitate embrionară: activitate cardiacă prezentă începând cu SA 7 și mișcările embrionare, posibil de vizualizat în SA 8 pentru trunchi și SA 9 pentru membre.

Stabilirea vârstei sarcinii și calcularea datei probabile a nașterii

Potrivit protocolului, acestea se calculează după ultima menstră și este corectată după examinarea ecografică.

Reperul de evaluare a vârstei gestaționale va fi DPN stabilită și corectată la momentul luării în evidență a gravidei.
• Vârsta sarcinii se exprimă în săptămâni de amenoree; se calculează în funcție de DPN (disc Kvacek)
• Trimestrul I = 1 – 13 SA+6 zile, inclusiv
• Trimestrul II = între 14 și 27 SA+6 zile, inclusiv
• Trimestrul III = între 28 și 41 SA+6 zile de
• Examenul ecografic este foarte util primele 3 luni de amenoree; între 6-8 SA parametrii de biometrie au precizie ridicată (±3 zile), iar la 12 SA au (± 4-7 zile)ț

Protocolul prevede că dacă anumite examene, analize sau investigații nu pot fi realizate din cauza lipsei condițiilor tehnico-materiale (în special examinarea cu valvele, recoltarea secreției vaginale pentru examen bacteriologic, examen Babeș-Papanicolau sau examinarea ecografică pelvină:

1. acest lucru va fi consemnat în documentația medicală de evidență a gravidei (Carnetul Gravidei si Registrul de evidență a gravidelor)

2. gravida va fi îndrumată, sub semnătură de luare la cunoștiință, în Carnetul Gravidei și în Registrul de evidență a gravidelor, pentru efectuarea analizelor, către un serviciu de specialitate (cabinet cu medic de specialitate OG din ambulatoriu).

Analizele și investigațiile obligatorii

Potrivit protocolului cuprins în proiectul de Ordin, analizele și investigațiile obligatorii sunt:

1. Hemoleucogramă, coagulograma: Anemie: Hb < 11 g/100 ml și/sau Ht<33%.
2. Grupa sanguină și Rh-ul gravidei; în caz de grupă sanguină O(I) și/sau Rh negativ, se investighează obligatoriu Grupa sanguină și Rh-ul partenerului gravidei; în caz de gravidă Rh negativ cu soț Rh pozitiv, deci cu incompatibilitate în sistem Rh, se recoltează sânge de la gravidă pentru dozarea de anticorpi anti Rh. Același lucru se efectuează la gravida cu grupă sanguină 0(I) cu soț de grupă A(II), B(III) sau AB(IV).
3. Glicemia, HbA1c, uree serică, acid uric seric, creatinină serică
4. AST, ALT
5. Examenul de urină
6. Urocultura cu antibiogramă
7. Serologie pentru hepatită AgHbs, Ac anti HCV
8. TSH+ FT4 (o data in sarcină, indiferent de momentul prezentării pentru luare in evidență),
9. Examenul citologic Babeș-Papanicolau (o data in sarcină, indiferent de momentul prezentării pentru luare in evidență), Dacă nu este NLIM, atunci este obligatorie îndrumarea gravidei la medicul de specialitate OG pentru investigații
10. BTS (Gonococ, VDRL/THPA)
11. Test HIV, cu acceptul pacientei care a fost bine informată
12. Examenul bacteriologic al secreției vaginale(o data in sarcină, indiferent de momentul prezentării pentru luare in evidență și când simptomatologia o impune)
13. Culturi vagin, col pentru germeni uzuali și Chlamydia, Mycoplasma/Ureaplasma
14. Screening Toxoplasma, Rubeola, CMV, HSV, prin determinare IgG și IgM; Atc. anti-Lysteria
15. Screening prenatal biochimic si ecografic SA11 – 19+6 zile, pentru trisomii 13, 18 și 21 / Dublu/Triplu test
16. Examen ecografic pentru depistarea anomaliilor fetale în trim I (SA 11+0zile – 13+6 zile)

Analize și investigații opționale:

Protocolul prevede și o serie de analize și investigații opționale, astfel:
1. Consult stomatologic
2) T3, ATPO
3) Screening Trombofilii
4) TNIP-testare noninvazivă prenatală începând de la 10 SA, oferă posibilitatea screeningului pentru aneuploidii (Trisomia 21, 13, 18 si 45X) prin identificarea fragmentelor de ADN fetal din circulația maternă
5) Biopsia de vilozități coriale 11SA+0z-13+6z la testare pozitiva pentru sdr Down
6) Genotipare HPV dacă citologia Papanicolaou este diferită de NLIM
7) Colposcopie dacă citologia Papanicolaou este diferită de NLIM
8) Titrul de anticorpi în incompatibilități sanguine
9) Alte analize sau investigatii individualizate

Atunci când medicul MF nu poate aprecia sau cuantifica factorii de risc, se impune îndrumarea gravidei către medicul de specialitate din ambulator sau efectuarea de consulturi interdisciplinare (în funcție de caz) în scopul îndeplinirii acestui deziderat.

Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliu, actualizată

Guvernul a aprobat Hotărârea privind Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Documentul stabilește lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora. În această listă a fost introdus și SARS-Cov-2.

Lista aprobată cuprinde 25 boli infectocontagioase și a fost propusă de Institutul National de Sanatate Publica. Sunt acele tipuri de boli determinate de agenți patogeni care determină un impact rapid și major asupra stării de sănătate a persoanei bolnave și poat determina rapid apariția de focare de boli transmisibile sau declanșarea de epidemii extinse la nivel național sau internațional. Aceste boli infectocontagioase necesită identificare rapidă, declarare și instiuire de măsuri imediate în scopul limitării extinderii bolii in populatia generala, potrivit comunicatului MS.

Astfel, bolile infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul sunt:

1 Poliomielita

2. Difteria

3. Rujeola

4. Pertussis

5. Febra tifoidă

6. Febra paratifoidă

7. Boală meningococică (MCSE)

8. Tuberculoză pulmonară cu microscopie pozitivă

9. Antrax pulmonar

10. Rabia umană

11. Holera

12. Pesta

13. Variola / varioloidul

14. Gripa umană cauzată de un nou subtip de virus gripal

15. Cazuri umane de gripă aviară înalt patogenă

16. Febra hemoragică Lassa
17. Ebola
18. Febra hemoragică Marburg
19. Febra hemoragică Crimeea Congo
20. Febra galbenă
21. Nipah
22. SARS
23. MersCoV2
24. SarsCov2
25. Boala cauzată de un agent patogen infecțios necunoscut / emergent

“Având în vedere faptul că bolile infectocontagioase sunt tratate in primul rand in spitalele si sectiile de boli infectioase de pe teritoriul tarii, lista unitatilor sanitare de bază în care persoanele bolnave vor fi izolate in scopul evaluarii clinico-biologice si acordarii serviciilor medicale necesare, cuprinde in primul rand aceste tipuri de unitati sanitare. Unitățile sanitare de baza sunt reprezentate de unitati spitalicesti ce au capacitatea tehnica, logistica si dispun de resursa umana calificata spre a putea trata bolile infectocontagioase ce impun izolarea persoanelor pentru tratament de specialitate si pentru prevenirea contagiunii. In functie de capabilitatile acestor unitati spitalicesti, de fazele evolutive si de extinderea unei epidemii sau pandemii, sunt spitale de Faza I si de Faza II (…). În situatia în care spitalele clinice de boli infecţioase de Faza I sunt depăşite din punctul de vedere al numărului de pacienţi internaţi, precum și în funcție de specificul afecțiunii, pacienţi cu forme uşoare, medii, severe şi critice se vor trata în unități sanitare care deţin compartiment/secţie ATI, cu capacitate de ventilaţie mecanica și care se bazează pe sistemul pavilionar disponibil în majoritatea spitalelor/sectiilor judetene de boli infecţioase sau spitalelor/sectiilor judetene de pneumoftiziologie, care reprezintă Spitalele de Faza II”, se arată într-un comunicat al MS.

Potrivit aceleiași surse, reţeaua de spitale şi unităţi sanitare ce asigura suportul pentru spitalele de Faza I şi Faza II, numite și spitale suport, precum si nominalizarea acestora, se stabileste la nivel local, printr-un protocol de colaborare sub coordonarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, si cuprinde următoarele tipuri de unitati sanitare:

a) spitalele judetene sau municipale de urgenţă ,care pot asigura asistenţa medicală pentru celelalte urgenţe medico-chirurgicale.
b) spitalele municipale sau orăşeneşti, preponderent cele cu secţii de boli infecţioase sau pneumologie, precum şi spitalele din alte reţele decât ale Ministerului Sănătăţii (Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Ministerul Apărării Naţionale, unităţi sanitare private).

În funcţie de evoluţia numărului de cazuri,in categoria spitalelor de Faza I , Faza II sau suport, pot fi incluse şi alte spitale, prin hotărâre de guvern.