Coronavirus: Tătaru îi sfătuiește pe părinți să nu își trateze preventiv copiii cu antibiotice

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, îi sfătuieşte pe părinţi să nu îşi trateze copiii acasă cu antibiotice pentru a preveni infectarea cu SARS-CoV-2 fără a avea recomandarea unui medic.

„Legătura pe care am recomandat-o şi o recomand este medicul de familie. Formele asimptomatice sau uşor simptomatice pe care le prezintă copiii sunt cele care trebuie gestionate prudent. Sunt protocoale, sunt tratamente pentru fiecare caz în parte, pentru fiecare grupă de vârstă şi pentru fiecare mod de manifestare. Recomand în continuare… prevenţia nu se face printr-un antibiotic dat de acasă de părinţi. Evaluarea se face de un medic de familie. Fiecare dintre copii se află în evidenţa unui medic de familie. Haideţi să luăm legătura cu medicul de familie, mai ales că avem o ordonanţă care spune că asimptomaticul sau simptomaticul fără comorbidităţi este cel care intră în monitorizarea medicului de familie. Cred că primul moment ar trebui să fie acea monitorizare, luare în evidenţa medicului de familie şi tratament în consecinţă”, a declarat ministrul.

Nelu Tătaru a declarat a început să crească numărul de infectări cu noul coronavirus şi în rândul copiilor.

„Dacă la începutul acestei pandemii spuneam că patologia la copii este foarte rară, patologia de la 0 la 19 ani era cam 6,5% din totalul de infectaţi, acum vedem că şi la 0-9 ani sau şi la 10-19 ani avem o creştere”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

Premierul Ludovic Orban, despre redeschiderea școlilor

Premierul Ludovic Orban a declarat referitor la redeschiderea şcolilor că totul depinde de evoluţia pandemiei.

„Totul depinde de evoluţia pandemiei. Noi ne dorim ca toţi elevii să se întoarcă în clasă, noi ne dorim ca învăţământul să se desfăşoare în clasă. Pe de altă parte, nu putem să facem abstracţie de ceea ce se întâmplă în România din punct de vedere pandemic”, a mai spus Ludovic Orban.

Acesta a afirmat că adolescenţii sunt „răspândaci” de virus, ei neinfectându-se la şcoală, ci în locurile în care nu sunt supravegheaţi de părinţi, bunici sau profesori.

„La şcoală nu se infectează, dar se infectează în alte locuri. Când nu sunt sub supravegherea părinţilor, bunicilor sau a profesorilor. Şi, slavă Domnului, sunt destule ocazii în care tinerii sunt liberi, se întâlnesc… Adolescenţii, nu numai la noi, în foarte multe ţări din Europa- astea sunt analize făcute- adolescenţii sunt… cum să zic… sunt ‘răspândaci’ de virus, pentru că ei nu dezvoltă forme grave, marea majoritate sunt asimptomatici, nu prezintă simptome vizibile, cu toate astea ei transmit virusul. Şi nenorocirea este că primii către care transmit virusul sunt părinţii, bunicii, care pot fi afectaţi într-o măsură foarte mare”, a spus Orban, duminică seara, la un post de televiziune.

Virusul SARS-CoV-2 a fost depistat în New York înaintea confirmărilor oficiale

SARS-CoV-2, virusul ce cauzează COVID-19, a fost prezent în New York City cu mult înainte ca primul caz de boală din oraș să fie confirmat oficial în martie. O demonstrează cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, printr-un studiu ce a constat în analiza retrospectivă a peste 10.000 de probe de plasmă prelevate în perioada februarie-iulie.

Cercetarea arată că cel puțin 1,7 milioane de newyorkezi, mai exact 20% din populația metropolei americane, au fost deja infectați cu SARS-CoV-2, potrivit autorilor, citați de Science Daily. Studiul, apărut recent în publicația Nature arată că rata de mortalitate cauzată de COVID-19 se apropie de 1%, virusul fiind de zece ori mai letal decât cel gripal.

Cazuri nedetectate din cauza capacității reduse de testare

La New York, a avut loc o creștere accentuată a infecțiilor cu SARS-CoV-2,  în prima săptămână din martie, urmată de o creștere semnificativă a deceselor în cea de-a doua săptămână a aceleiași luni. Numărul de cazuri depistate a intrat în faza de platou, la 22 martie, după implementarea restricțiilor pentru limitarea răspândirii infecției cu virusul SARS-CoV-2. A început să scadă în lunile aprilie și mai.

Capacitatea redusă de testare de la începutul epidemiei a făcut ca o serie de îmbolnăviri să nu poată fi depistate, potrivit autorilor studiului. „Știm acum că au existat multe cazuri asimptomatice și ușoare, până la moderate, care probabil au rămas nedetectate”, a declarat conf. dr. Emilia Mia Sordillo, directorul Clinicii de Microbiologie, unul dintre autorii principali ai studiului.

Două grupuri de studiu: ”îngrijire de urgență” și „îngrijire de rutină”

Experții și-au propus să înțeleagă mai bine dinamica infecției în rândul populației care necesită îngrijiri medicale. Rezultatele studiului se fundamentează pe un set de 10.691 de probe de plasmă, provenite de la pacienții internați în cadrul Mount Sinai Health System, obținute și testate de la începutul lunii februarie până la începutul lui iulie. Primul grup a inclus 4.101 probe de la pacienții care au reprezentat urgențe medicale. Cercetătorii au plecat de la premisa că persoanele cu forme moderate și severe de COVID-19 s-au prezentat la camerele de primiri urgență pentru a solicita îngrijire medicală. Autorii studiului au creat astfel grupul de ”îngrijire de urgență”, pentru a detecta creșterea numărului acestor cazuri, pe măsură ce epidemia locală a progresat.

Al doilea grup de studiu a presupus prelevarea a 6.590 de probe de la pacienții care au avut programări la cabinete medicale, precum cele de obstretică-ginecologie, oncologie, sau au necesitat evaluări medicale preoperatorii și consultații în ambulatoriu – adică de la pacienți care nu au reprezentat urgențe. Aceste persoane, care și-au programat consultațiile medicale, au fost încadrate de cercetători în grupul „îngrijire de rutină”.

Specialiștii s-au bazat pe măsurarea prezenței anticorpilor

Testul utilizat în cercetare, un test imunosorbant legat de enzime (ELISA), a fost dezvoltat și lansat la Mount Sinai și este capabil să detecteze prezența sau absența anticorpilor produși în urma unei infecții cu SARS-CoV-2, precum și nivelul acestora.

În estimarea ratei reale de infecție, cercetătorii s-au concentrat mai mult pe măsurarea prezenței anticorpilor în urma unei infecții anterioare cu SARS-CoV-2, decât pe prezența virusului. Analizele au fost repetate la intervale săptămânale.

Sensibilitatea și specificitatea acestui test sunt ridicate, ceea ce înseamnă că rata rezultatelor fals negative și a celor fals pozitive este scăzută. Acest lucru i-a permis să fie printre primele care au primit autorizație de utilizare de urgență din partea autorităților americane.

Grupul care a inclus urgențele medicale a cuprins 45,5% de femei, în timp ce grupul care a solicitat control medical de rutină a inclus 67,6% de femei. Majoritatea persoanelor din primul grup aveau vârsta de peste 61 de ani. Al doilea grup a fost format cu predilecție din populația adultă.

Două teste ELISA, pentru o mai mare siguranță

„Testul nostru ELISA confirmă prezența și nivelul de anticorpi. Utilizarea a două teste secvențiale reduce rata rezultatelor fals pozitive și favorizează specificitatea ridicată, rezultând o sensibilitate de 95% și o specificitate de 100%”, a declarat Viviana Simon, unul dintre autorii studiului, profesor de microbiologie și medicină și membru al Global Health and Emerging Pathogens Institute din cadrul Ichan School of Medicine.

Rata de infectare a fost mare în timpul primului val din New York

Potrivit studiului, seroprevalența a crescut brusc cu predilecție în rândul celor care au necesitat îngrijire de urgență. Astfel, rezultatele au sugerat că au existat cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 încă de la jumătatea lunii februarie, cu câteva săptămâni înainte de raportarea oficială a primelor cazuri.

Nivelurile de anticorpi au rămas stabile și de durată în rândul populație, în perioada mai-iulie. „Datele noastre sugerează că nivelurile de anticorpi sunt stabile în timp, că seroprevalența în oraș este de aproximativ 22%, că cel puțin 1,7 milioane de newyorkezi au fost infectați cu SARS-CoV-2 până acum și că rata de deces în urma infecției a fost de 0,97% după primul val epidemic din New York City”, a declarat Florian Krammer, profesor de vaccinologie la Mount Sinai din cadrul Școlii de Medicină Icahn, unul dintre coautorii studiului.

„Rata infecției a fost relativ ridicată în timpul primului val din New York, dar seroprevalența este departe de a indica o imunitate de turmă. Cunoașterea dinamicii detaliate a seroprevalenței prezentate în acest studiu este importantă pentru modelarea seroprevalenței în altă parte a țării.”, a mai spus expertul.

Un studiu pe pacienți decedați arată cum sunt afectați plămânii bolnavilor de COVID-19

Investigații recente realizate pe plămânii a 41 de persoane care au murit din cauza COVID-19, în Italia, la Spitalul din Trieste, au arătat afectarea masivă a plămânilor: leziuni extinse, distorsiuni persistente ale structurii pulmonare, cicatrici ale țesutului respirator și coagulare masivă a sângelui în arterele și venele pulmonare.

Descoperirile cercetătorilor sunt relevante pentru problemele pe termen lung cu care se confruntă mulți dintre supraviețuitorii bolii COVID-19. Termenul de „COVID lung” se referă la simptomele pacienților precum oboseala persistentă și dificultățile respiratorii, ce durează mai mult de câteva săptămâni sau chiar luni.

Aproximativ 90% dintre pacienți au prezentat celule pulmonare anormal de mari, cu mai multe nuclee, ce au rezultat din fuziunea diferitelor celule.

Celulele fuzionate, sau sincițiile, sunt cauzate de proteina spike caracteristică a COVID-19, pe care virusul o folosește pentru a pătrunde în celule. Această proteină stimulează fuziunea celulelor infectate cu cele normale, fenomen ce poate conduce la modificări structurale, inflamații și coagulare anormală a sângelui.

Cercetările au arătat persistența pe termen lung a genomului viral în celulele respiratorii și în celulele care acoperă vasele de sânge, împreună cu sinciția celulelor infectate. Prezența acestor celule infectate poate provoca modificările structurale majore observate la plămâni, care pot persista câteva săptămâni sau luni, și ar putea explica în cele din urmă „COVID-ul lung”.

Toți pacienții decedați au prezentat leziuni pulmonare extinse

Condus de experții de la University of Trieste și King’s College London și publicat în The Lancet’s eBioMedicine, studiul a implicat examinarea plămânilor la pacienții decedați la începutul pandemiei, mai exact din luna februarie până în luna aprilie. Potrivit analizei, toți cei 41 de pacienți decedați au prezentat leziuni pulmonare extinse. În plus, 36 dintre cei 41 care au făcut obiectul studiului, adică un procent de 88%, au prezentat după infectare o coagulare anormală masivă a sângelui în arterele și venele pulmonare. Modificările patologice sunt specifice coronavirusului, acestea nefiind întâlnite la pacienții cu pneumonie cauzată de alți agenți patogeni, potrivit autorilor studiului.

Astfel, persistența celulelor infectate cu virus și caracteristicile moleculare unice ale proteinei spike diferențiază COVID-19 de alte pneumonii. „COVID-19 nu este pur și simplu o boală cauzată de moartea celulelor infectate cu virus, ci este cel mai probabil consecința persistenței acestor celule anormale pentru perioade lungi de timp în interiorul plămânilor”, a declarat dr. Mauro Giacca, de la King’s College London.

Creierul, inima și rinichii, fără leziuni

Cercetătorii au mai examinat și creierul, inima și rinichii celor care și-au pierdut viața în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2. Aceste organe nu au prezentat însă leziuni sau replicare virală, precum în cazul plămânilor. Vârsta medie a celor decedați a fost de 77 de celor ani pentru bărbați și 84 de ani pentru femei.

Ei au prezentat comorbidități, printre care hipertensiune arterială, boli cronice ale inimii, demență și cancer. Echipa de cercetare evaluează acum efectul celulelor anormale asupra coagulării sângelui și a inflamației și caută tratament care ar putea bloca proteina COVID-19 și preveni fuziunea celulară.

 

 

 

OMS: Serviciile de sănătate din Africa, afectate de pandemie

Pandemia COVID-19 a afectat puternic principalele servicii de sănătate din Africa. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un semnal de alarmă privitor la un declin accentuat în domeniul sanitar. Studiul analizează situația din 14 țări din Africa.

Indicatorii esențiali din serviciile de sănătate pe care s-a axat analiza OMS au fost consultațiile în ambulatoriu, internarea în spital, asistență calificată la naștere, tratamentul cazurilor confirmate de malarie și furnizarea vaccinului pentavalent combinat, se menționează în comunicatul de presă al OMS.

Declin puternic în serviciile de sănătate

Astfel, comparativ cu 2018 și 2019, anul acesta s-a realizat o scădere accentuată a acestor servicii, în perioada cuprinsă între lunile ianuarie și februarie. Problemele cele mai grave au fost în lunile mai, iunie și iulie, și au coincis cu restricțiile sanitare pe fondul combaterii răspândirii COVID-19.
În aceste trei luni, serviciile din cele cinci zone monitorizate au înregistrat un declin, scăzând cu peste 50%, în cele 14 țări, comparativ cu aceeași perioadă din 2019.

„Trebuie să ne consolidăm sistemele de sănătate pentru a rezista mai bine la șocurile viitoare. Un sistem puternic de sănătate este baza pentru pregătirea și răspunsul în caz de urgență. Pe măsură ce țările relaxează restricțiile COVID-19, nu trebuie să permitem reapariția pandemiei ”, a declarat dr. Matshidiso Moeti, directorul regional OMS pentru Africa. El a adăugat că „un nou val de infecții cu COVID-19 ar putea perturba și mai mult serviciile de sănătate vitale, care abia acum se recuperează de la impactul inițial”.

Mortalitatea maternă s-a dublat în august

Chiar înainte de pandemia COVID-19, mortalitatea maternă în Africa subsahariană a fost mare, reprezentând aproximativ două treimi din decesele materne globale în 2017. Datele preliminare indică faptul că boala COVID-19 va exacerba problemele de sănătate ale femeilor, pe fondul lipsei de asistență calificată la naștere în cele 14 țări analizate.

În Nigeria, 362 700 de femei însărcinate nu au beneficiat de îngrijire prenatală între lunile martie și august 2020. De asemenea, peste 97 000 de femei au născut departe de instituțiile medicale și peste 193 000 nu au beneficiat de îngrijire postnatală, în termen de două zile de la naștere. În luna august 2020, s-au înregistrat 310 decese materne în instituțiile de sănătate nigeriene, o cifră aproape dublă față de cea din august 2019.

OMS avertizează asupra stopării vaccinării

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, încă 1,37 milioane de copii nu au beneficiat de vaccinul Bacille Calmette-Guerin (BCG) care protejează împotriva tuberculozei (TBC) și încă 1,32 milioane de copii cu vârsta sub un an nu au beneficiat de prima doză de vaccin împotriva rujeolei, în perioada cuprinsă între lunile ianuarie și august 2020.

De asemenea, introducerea de noi vaccinuri a fost stopată și mai multe țări au raportat epuizarea stocurilor.
„Acum, că țările își relaxează restricțiile, este esențial să implementeze rapid campanii de vaccinare”, a spus dr. Moeti. „Cu cât un număr mai mare de copii rămân neprotejați împotriva rujeolei și a altor boli ale copilăriei, cu atât sunt mai probabile focarele care curmă mai multe vieți chiar decât COVID-19, a adăugat reprezentatul OMS.

GCS: În ultimele 24 de ore au fost înregistrate aproape 7.000 de infectări

Un total de 6.752 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 8 noiembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 303.751 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 204.679 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 927 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 7.879 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 07.11.2020 (10:00) – 08.11.2020 (10:00) au fost raportate 86 de decese (40 bărbați și 46 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 4 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 5 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 25 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 32 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 17 decese la categoria de peste 80 de ani.

83 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.295. Dintre acestea, 1.056 sunt internate la ATI, mai informează GCS.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.476.645 de teste. Dintre acestea, 21.552 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.421  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.131 la cerere.

Pe teritoriul României, 40.629 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 23.788 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 71.017 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 20 persoane.

 

Cât poate călători o picătură infectată cu SARS-CoV-2 în mediu? Recomandările pentru persoanele scunde

O picătură de tuse, ce poate include și virusul SARS-CoV-2, poate călători mulți metri, mai ales dacă aerul este uscat. Aceasta au descoperit oamenii de știință de la A*STAR’s Institute of High Performance Computing.

Astfel, o singură picătură de 100 de microni poate călători până la 6,6 metri, în condițiile în care viteza vântului este de 2 metri pe secundă. Aceasta poate călători chiar mai departe în condiții de aer uscat. Studiul, publicat recent în Physics of Fluids, se bazează pe dispersia picăturilor folosind simularea fidelă a fluxului de aer.

Recomandările pentru persoanele scunde

Copiii mici pot fi expuși unui risc mai mare de a se infecta cu virusul SARS-CoV-2 în comparație cu adulții, pe baza traiectoriei descendente a tusei. În plus, adolescenții și adulții scunzi sunt sfătuiți să mențină o distanțare fizică mai mare de 2 metri față de persoanele mai înalte.

Măștile chirurgicale sunt eficiente în special pentru a ne feri de picăturile mari și sunt recomandate de autori. Aceasta inclusiv, dar nu numai, în condițiile în care depunerea picăturilor pe piele și haine nu poate duce direct la infecții, dar atingerea feței, gurii sau a nasului cu mâinile cu particule infectate pe ele reprezintă un risc.

„Pe lângă purtarea măștii, am constatat că distanțarea fizică este în general eficientă, deoarece s-a demonstrat că reduce acumularea de picături la o persoană aflată la cel puțin un metru distanță de cel care tușește”, a spus Fong Yew Leong, autor al studiului, citat de ScienceDaily.

Picăturile sunt implicate în transmiterea bolilor infecțioase

Potrivit autorilor studiului, picăturile supuse procesului de evaporare își reduc dimensiunea și pot fi inhalate cu ușurință față de picăturile mai mari, ceea ce cauzează infecția de tract respirator inferior.

Picăturile lui Flügge sunt picături de secreție nazofaringiană, ce pot fi expulzate prin strănut, tuse și conversație și care conțin germeni patogeni.

Experții oferă o imagine mai detaliată a dispersiei picăturilor, luând în calcul particularitățile biologice ale virusului, precum conținutul nevolatil în evaporarea picăturilor. „O picătură ce și-a redus dimensiunea prin evaporare reține conținutul viral nevolatil și astfel încărcătura virală crește”, a explicat autorul studiului, Hongying Li. Astfel, pe fondul conținutului viral mai mare, particulele lui Flügge sunt implicate în transmiterea mai multor boli infecțioase, printre care COVID-19.

SARS-CoV-2, transmis prin aerosoli cu un diametru mai mic de 10 microni

Studiul mai arată că infecțiile respiratorii, cum ar fi infecția cu virusul SARS-Cov-2, pot fi transmise prin picături sau aerosoli cu un diametru mai mic de 10 microni. Aerosolii care au sub 5 microni pătrund adânc în plămâni, în timp ce picăturile între 5 și 10 microni rămân prinse în sistemul respirator.

Studiul ia în calcul condițiile de mediu, precum viteza vântului, nivelul de umiditate, temperatura aerului. De asemenea, se bazează pe literatura științifică existentă cu privire la viabilitatea virusului COVID-19.

COVID-19: Semnal de alarmă tras de autoritățile americane despre testele antigen

Testele antigen pentru COVID-19 pot da rezultate fals pozitive. Este semnalul dat de autoritatea care reglementează piața medicamentelor și a dispozitivelor medicale, U.S. Food and Drug Administration (FDA).

Agenția americană a avertizat recent personalul laboratoarelor clinice și furnizorii de asistență medicală, pe această temă.

Reprezentanții FDA au ajuns la această concluzie, în urma studiilor realizate în azilurile de bătrâni. Ei au specificat că este posibil să apară astfel de rezultate înșelătoare atunci când nu se respectă instrucțiunile de utilizare pentru testele antigen de detectare rapidă a SARS-CoV-2.

Testele antigen detectează proteinele de pe suprafața virusului și presupun recoltarea de probe din nas și gât – procedură care este incomodă pentru pacient.

Acestea pot produce rezultate rapide față de testele moleculare, ce detectează materialul genetic al virusului.

Țările afectate de cel de-al doilea val al pandemiei încearcă să se îndrepte către teste mai rapide, mai ieftine, dar care sunt și mai puțin precise. Statele speră ca astfel să permită realizarea mai multor teste, mai rapid, cu aceleași resurse, inclusiv financiare, în condițiile în care numărul cazurilor de COVID-19 și implicit al persoanelor care necesită testare a explodat în ultimele luni.

FDA a emis prima autorizație de utilizare de urgență pentru un test antigen COVID-19 în luna mai. Guvernul american a semnat acorduri cu mai multe companii, printre care Becton Dickinson și Quidel Corp, pentru a furniza teste antigen pentru azilurile de bătrâni, în încercarea de a identifica rapid focarele și de a opri valul de COVID-19, potrivit Reuters.

În septembrie, compania Becton Dickinson ce furnizează guvernului SUA 750.000 de teste antigen, a anunțat că a demarat o investigație după informațiile privind rezultatele fals pozitive ale testelor rapide pe care le vinde.

Președintele Colegiului Medicilor din România: S-ar putea ca toate spitalele să aibă secții COVID

Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat, sâmbătă, la un post de televiziune, că se poate ajunge ca medicii să nu se mai poată ocupa de pacienții cu boli cronice. „Nu am ajuns la această situație, din fericire, dar este posibil la un moment dat să se ajungă la această situație. Cred că Ministerul Sănătății ar trebui să gândească un astfel de scenariu”, a mai declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu. Președintele Colegiului Medicilor din România a precizat că strategia ministerului de a transforma anumite spitale în centre COVID-19 pe măsura necesităților este foarte corectă, „dar că la un moment dat s-ar putea să fie nevoie ca toate spitalele să aibă secții COVID, ceea ce va deveni o mare, mare provocare”.

„Nu medicul trebuie să decidă cine trăiește și cine moare”

Prof. univ. dr. Daniel Coriu a mai declarat că trebuie să existe un cadru legislativ prin care să fie făcut triajul pacienților care ajung la ATI, în contextul supraaglomerării secțiilor de Terapie Intensivă.

Astfel, autoritățile prin experți trebuie să găsească un algoritm de selecție, mai exact  să aibă criterii transparente și nediscriminatorii, legate strict de starea de sănătate a pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2. „Nu medicul trebuie să decidă cine trăiește și cine moare. Este inuman!”, a spus prof. dr. Daniel Coriu, care a precizat că vârsta nu trebuie să fie factor de discriminare în această selecție.

Unii oameni nu respectă regulile

Președintele Colegiului Medicilor, prof. univ. dr. Daniel Coriu, a mai spus că situația actuală din societate le creează frustrări și dezamăgiri medicilor. „În primul val, am reușit să facem față cu brio acestor provocări, pentru că toată societatea românească a fost cu noi. Vă amintiți când medicii erau priviți ca niște eroi… Acum parcă există o prăpastie. Ceva s-a întâmplat. Rata de infectare a crescut atât de mult, pentru că oamenii nu cred în acest virus, nu mai respectă aceste norme”, a spus președintele Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Președintele Colegiului Medicilor din România: 50% dintre medici sunt concentrați în șase orașe

Prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat, sâmbătă, la un post de televiziune, că 50% dintre medicii României sunt concentrați în șase orașe: București, Cluj, Timișoara, Iași, Craiova și Târgu Mureș.

În România, există 2,2 medici la mia de locuitori, adică doar jumătate din necesar. Potrivit prof. univ. dr. Daniel Coriu, este nevoie ca toți medicii să fie în prima linie în lupta împotriva COVID-19. El a adăugat că există zone în țară fără medici specializați în Terapie Intensivă, unde a fost nevoie de implicarea celor din alte specialități.

În România, există doar 1.870 de medici ATI și 1.150 de medici pneumologi, potrivit prof. univ. dr. Daniel Coriu. România se confruntă cu un deficit de personal și în privința medicilor infecționiști. „Avem numai 750 de infecționiști. Soluția de avarie este ca toți să fim în prima linie. Nu avem de ales aici”, a mai spus prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Există și cursuri de trei luni realizate de Societatea Europeană de Terapie Intensivă, în urma cărora medicii pot asigura anumite urgențe pentru pacientul care suferă de COVID-19. Însă acest lucru nu reușește să rezolve cu adevărat problema din sistemul medical.

Președintele Colegiului Medicilor din România a adăugat că medicii buni sunt suprasolicitați și este nevoie de reglementări legislative în acest sens. La nivelul întregii țări, sunt 55.000 de medici, potrivit președintelui Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Daniel Coriu.