UNICEF și OMS avertizează asupra epidemiilor majore de rujeolă și poliomielită

Pandemia COVID-19 a afectat programele de imunizare la nivel global. Astfel, UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au lansat, vineri, un apel urgent la acțiune pentru prevenirea principalelor epidemii de rujeolă și poliomielită.

Specialiștii din cadrul celor două organizații au estimat că sunt necesare nu mai puțin de 655 milioane dolari americani pentru gestionarea lipsurilor cu care se confruntă țările care nu fac parte din Alianța Mondială pentru Vaccinuri și Imunizare – GAVI. Cu alte cuvinte, ar fi nevoie de 400 milioane de dolari americani pentru poliomielită și de 255 milioane de dolari americani pentru rujeolă.

Oficialul OMS: „Dacă facem acest lucru, viețile copiilor vor fi salvate”

„Spre deosebire de COVID, avem instrumentele și cunoștințele necesare pentru oprirea bolilor ca poliomielita și rujeola. Avem nevoie de resursele și angajamentele necesare pentru a pune în aplicare aceste instrumente și cunoștințe. Dacă facem acest lucru, viețile copiilor vor fi salvate „, a spus expertul OMS.

„COVID-19 a avut un efect devastator asupra serviciilor de sănătate și, în special, a celor de imunizare, la nivel mondial”, a adăugat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Milioane de copii din țările subdezvoltate, în pericol

Și reprezentantul UNICEF a precizat că, deși abordarea pandemiei globale COVID-19 este esențială, alte boli mortale amenință viața a milioane de copii, în unele dintre cele mai sărace zone ale lumii.

„Nu putem permite lupta împotriva unei boli mortale să ne facă să pierdem teren în lupta împotriva altor boli”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.

„De aceea, astăzi solicităm urgent acțiuni globale din partea liderilor de țară, a donatorilor și a partenerilor. Avem nevoie de resurse financiare suplimentare pentru a relua în siguranță campaniile de vaccinare și pentru prioritizarea sistemelor de imunizare care sunt esențiale, pentru a proteja copiii și pentru a preveni alte epidemii în afară de COVID-19”, a adăugat Henrietta Fore.

Strategii mondiale de prevenție

În următoarele luni, specialiștii vor să implementeze noi instrumente, inclusiv un nou vaccin oral împotriva poliomielitei și un plan de răspuns strategic la focarele de rujeolă. În privința poliomielitei, eșecul eradicării ar conduce la reapariția globală a bolii, rezultând până la 200.000 de cazuri noi anual, în decurs de doar zece ani, potrivit estimărilor. Experții se așteaptă ca transmiterea poliovirusului să crească în Pakistan și Afganistan și în multe zone din Africa.

În cazul rujeolei, planul strategic reprezintă o strategie mondială pentru prevenția, detectarea și luarea unor măsuri rapide și eficiente la focarele de rujeolă. În ultimii ani, focarele de rujeolă au reapărut în mai multe părți ale lumii, pandemia COVID-19 agravând problema.

 

 

Danemarca eutanasiază nurcile: Sunt purtătoare de coronavirus care a suferit o mutaţie

Danemarca va eutanasia întregul efectiv de până la 17 milioane de nurci din crescătorii după ce o mutaţie a coronavirusului, identificată la aceste animale, s-a răspândit la oameni, prezentând un risc pentru eficacitatea oricărui posibil viitor vaccin, a anunţat premierul miercuri, informează Reuters.

Focarele la fermele de nurci au persistat în ţara nordică, cel mai mare producător mondial de blănuri de nurcă, în pofida eforturilor repetate, începând din iunie, de eliminare a animalelor infectate.

Autorităţile sanitare au identificat tulpini de virus la om şi la nurcă ce prezentau o sensibilitate redusă la anticorpi, existând riscul de a afecta eficacitatea viitoarelor vaccinuri, a declarat premierul Mette Frederiksen într-o conferinţă de presă.

„Virusul care a suferit mutaţii la nurcă poate prezenta un risc pentru eficacitatea unui viitor vaccin”, a spus ea.

Exemplare de nurcă au fost sacrificate totodată în Olanda şi Spania după depistarea cazurilor de infectare.

Ministrul Sănătăţii din Danemarca a declarat că aproximativ jumătate dintre cei 783 de danezi infectaţi din nordul ţării, unde se află un număr mare de crescătorii de nurci, au fost infectaţi cu o tulpină de virus provenită din ferme.

Autorităţile au înregistrat cinci cazuri de infectare cu noua tulpină în crescătorii de nurci şi 12 cazuri la oameni.

Efectivele de nurci din Danemarca totalizează între 15 şi 17 milioane milioane de exemplare, au precizat autorităţile.

Încă o zi cu aproximativ 10.000 de cazuri noi de COVID-19 în România

Încă o zi neagră. În urma testelor efectuate la nivel național, în ultimele 24 de ore au fost raportate 9.937 cazuri noi de persoane infectate cu SARS–CoV–2 (COVID – 19). Un număr de 36.202 teste au fost efectuate în ultima zi.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Încă 130 de decese raportate în ultimele 24 de ore

Până astăzi, 7.793 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat, dintre care 130 – 86 de bărbați și 44 de femei – raportate în ultimele 24 de ore.

Cele mai recente victime erau internate în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Gorj, Harghita, Iași, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 31 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

Un număr de 122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 3 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 5 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Peste 1.000 de persoane internate la ATI

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.113.Dintre acestea, 1.048 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 3.455.093 de teste. Dintre acestea, 36.202 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.612  în baza definiției de caz și a protocolului medical și 15.590 la cerere.

Pe teritoriul României, 39.505 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 24.181 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 69.846 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 19 persoane.

Cum va arăta declarația pe proprie răspundere? Autoritățile au publicat modelul

Au fost publicate modelele declarației pe proprie răspundere pentru deplasarea în afara locuinței în intervalul orar 23.00-05.00 și pentru adeverința de la angajator.

 

 

Ambele modele pot fi descărcate de pe site-ul https://știrioficiale.ro, accesând linkurile:

https://stirioficiale.ro/storage/0611_Model%20Declaratie%20proprie%20Raspundere.pdf 

https://stirioficiale.ro/storage/0611_Adeverinta%20pentru%20angajatori.pdf

Conform hotărârii nr. 52 a CNSU, adoptată în 5 noiembrie, se interzice circulația în afara locuinței între orele 23:00 – 05:00, fiind exceptate deplasarea în interes profesional, asistență medicală sau alte motive justificate, însă aceste persoane trebuie să prezinte legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere.

Ce prevede Hotărârea CNSU nr. 52

Art. 4 – (1) În toate localitățile din România, se propune interzicerea circulației persoanelor în afara locuinței/gospodăriei în intervalul orar 23.00 – 05.00.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă în intervalul orar 23.00 – 05.00 pentru următoarele motive:
a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;
b) deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță, precum și pentru achiziționarea de medicamente;
c) deplasări în afara localităților a persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicției cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane și care pot fi dovedite prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie.
Art. 5 (1) Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, legitimația de serviciu, adeverința eliberată de angajator sau o declarație pe propria răspundere;
(2) Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităților abilitate, o declarație pe propria răspundere, completată în prealabil;
(3) Declarația pe propria răspundere trebuie să cuprindă numele și prenumele, data nașterii, adresa locuinței/gospodăriei/locului activității profesionale, motivul deplasării, data completării și semnătura.

Marea Britanie ar urma să primească 4 milioane de doze de vaccin anti-Covid-19 în acest an

Perioada preconizată pentru livrarea vaccinului anti-COVID-19, dezvoltat de Universitatea Oxford și licențiat la AstraZeneca, a suferit întârzieri în Marea Britanie. Potrivit estimărilor din luna mai, 30 de milioane de doze de vaccin, dintr-un total de 100 de milioane, urmau să fie livrate până în septembrie 2020. Șeful programului de achiziție a vaccinului din această țară a estimat recent că vor fi livrate doar 4 milioane de doze în acest an, după ce procesul de dezvoltare și producție a suferit întârzieri.

Unul dintre reprezentanții Universității Oxford este optimist că rezultatele studiilor de etapă finală referitoare la eficacitatea vaccinului ar putea fi prezentate înainte de sfârșitul anului.

Kate Bingham, director Vaccine Taskforce din Marea Britanie, grupul de criză care se ocupă de rezervarea și achiziția unor viitoare vaccinuri anti-COVID-19, a estimat că Marea Britanie va primi doar 4 milioane de doze până la sfârșitul anului, față de zecile de milioane preconizate în mai.

„Predicțiile făcute cu bună-credință la acel moment presupuneau că absolut totul ar funcționa și că nu ar exista decalaje”, le-a spus Bingham parlamentarilor, potrivit Reuters.

Ea a mai precizat că producția pe scară largă se dezvoltă, de obicei, pe parcursul unor ani de zile, dar lucrurile evoluează cu o viteză fără precedent. Astfel, 100 de milioane de doze complete de vaccin ar urma să fie livrate treptat, în 2021.

Reprezentanții AstraZeneca au declarat că sunt pe calea cea bună pentru a începe să furnizeze sute de milioane de doze, odată ce vaccinul va primi aprobarea. Compania încearcă să asigure o perioadă de valabilitate cât mai mare pentru produs, astfel încât administrarea acestuia să fie cât mai eficientă.

Studiu: Anticorpii SARS-CoV-2, detectaţi până la şapte luni după infectare

Un studiu realizat recent de Institutul Joao Lobo Antunes de Medicină Moleculară (IMM) din Portugalia a pus în evidenţă că anticorpii SARS-CoV-2 pot fi detectaţi până la şapte luni după infectare, la 90% dintre pacienţi, potrivit Xinhua.

Rezultatele cercetării, publicate în European Journal of Immunology, indică totodată că nivelurile de anticorpi produşi sunt determinate de severitatea bolii, şi nu de vârsta persoanei infectate.

Studiul a demarat la debutul pandemiei în Portugalia, în martie 2020, când cercetătorii au creat un test serologic sensibil, specific şi versatil pentru COVID-19.

Colaborând cu medici de la Hospital Center Lisboa Norte, echipa de cercetători a început să monitorizeze nivelurile de anticorpi în cazul a 300 de pacienţi şi profesionişti din domeniul sanitar şi a peste 200 de voluntari care au fost urmăriţi după ce au contractat COVID-19.

”Rezultatele acestui studiu, care s-a întins pe o perioadă de şase luni, a pus în evidenţă un model clasic de răspuns imunitar până în cea de-a şaptea lună după infectare, cu o creştere rapidă a nivelurilor de anticorpi în primele trei săptămâni după simptome, urmată de o reducere ulterioară”, a explicat Marc Veldhoen, conducătorul proiectului.

”În faza iniţială de răspuns, rezultatele noastre arată că, în medie, bărbaţii produc mai mulţi anticorpi decât femeile, dar nivelurile se echilibrează în timpul fazei rezolutive şi sunt similare la ambele sexe în lunile ulterioare infecţiei cu SARS-CoV-2”, a adăugat acesta.

Colaborând cu Institutul portughez pentru sânge şi transplant (IPST), Veldhoen a confirmat ”o activitatea robustă până la cea de-a şaptea lună după infectare la o mare parte din indivizii testaţi anterior”. ”Lunile care vor urma vor fi esenţiale pentru evaluarea robusteţii răspunsului imunitar sau a posibilităţii de reinfectare”, a conchis cercetătorul din cadrul IMM.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în data de 2 octombrie erau 193 de vaccinuri candidate împotriva COVID-19 aflate în diferite stadii de dezvoltare la nivel global, dintre care 42 se aflau în teste clinice în contextul luptei mondiale împotriva pandemiei.

Klaus Iohannis: Așteptăm primele rezultate ale măsurilor de restricții peste două – trei săptămâni

Șeful statului a declarat, vineri, că noile măsuri restrictive, ce urmează să fie aplicate în contextul pandemiei de COVID-19, au fost discutate cu experți şi se aşteaptă ca acestea să aibă rezultate peste două sau trei săptămâni.

Șeful statului a precizat că situația este gravă și că va urmări cu mare atenție dacă deciziile vor fi respectate. „Pandemia, din păcate, este o îngrijorare din ce în ce mai mare pentru noi. Din păcate, azi am trecut efectiv de 10.000 de persoane nou infectate. Am prevăzut această situație încă de aseară. Împreună cu Guvernul am decis noi măsuri care au fost bine gândite, măsuri ferme care vor fi aplicate începând de luni (…) Sunt măsuri care, cu siguranță, vor duce la o încetinire a răspândirii virusului, măsuri care ne afectează pe toți, dar în astfel de circumstanțe trebuie să fim uniți, toți românii trebuie să fim o echipă și în final să trecem cu bine peste această pandemie. Toate aceste măsuri au fost discutate cu experți, specialiști și așteptăm primele rezultate abia peste două – trei săptămâni.  E nevoie de măsuri speciale și sunt foarte hotărât să urmăresc cu mare atenție cum sunt ele respectate”, a declarat Klaus Iohannis.

Întrebat dacă este posibil ca după alegeri să se ajungă la lockdown, președintele s-a declarat încrezător. „Eu cred că măsurile decise sunt destul de ferme pentru a ne permite să avem alegeri în siguranță și să continuăm după alegeri fără să intrăm în faze de lockdown”.

Iohannis a explicat și de ce s-a luat decizia închiderii piețelor, nu și a supermarketurilor. „Discutând mai în detaliu am ajuns la concluzia că probabil soluția cea mai înțeleaptă ar fi închiderea piețelor în spații închise, fiindcă este perioada în care foarte mulți români își fac proviziile pentru iarnă. Piețele tradiționale țărănești, în aer liber, rămân deschise”.

Spitalul Militar Central a realizat o nouă prelevare de organe

Medici ai Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central ” Dr. Carol Davila” au realizat o nouă prelevare de organe de la un pacient aflat în moarte cerebrală.

“Efortul colectiv al echipei ATI a Spitalului Militar București, alături de coordonatorul de transplant Dr. Rosana Turcu, au făcut posibilă transformarea suferinţei în speranţă pentru alţi oameni. Prelevarea de organe din cursul zilei de ieri este cea de-a treia desfăşurată de la începutul anului la Spitalul Militar Bucureşti şi cea de-a 56-a la nivel naţional”, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Transplant.

Intervenţiile de prelevare au fost realizate de echipele Spitalului Clinic Sf. Maria Bucureşti, pentru ficat, şi Institutului Clinic Fundeni pentru rinichi. Organele astfel prelevate au salvat viața a trei oameni.

STUDIU: Aspirina va fi testată ca potențial medicament pentru COVID-19

Aspirina urmează să fie evaluată ca un posibil tratament pentru COVID-19,  într-unul dintre cele mai mari studii din Marea Britanie care analizează o serie de tratamente potențiale pentru această boală.

Peste 2.000 de pacienți ar urma să primească aleatoriu 150 mg de aspirină, în fiecare zi. Datele de la acești pacienți vor fi comparate cu cele obținute de la ce puțin 2.000 de alți pacienți care primesc doar standardul de îngrijire prevăzut în cazul îmbolnăvirii cu virsul SARS-Cov-2, anunță Reuters.

Aspirina poate reduce riscul formării cheagurilor și i-ar putea ajuta în acest sens pe unele dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2. Totuși, aspirina crește riscul de sângerare internă și afectează rinichii, dacă este administrată pe o perioadă mai lungă de timp.

Mai multe medicamente pentru COVID-19, testate în studiul RECOVERY

Alte tratamente testate în studiul RECOVERY mai sunt antibioticul comun azitromicină și cocktailul de anticorpi Regeneron. Cel din urmă i-a fost administrat și președintelui SUA, Donald Trump, după ce contractase SARS-CoV-2.

Studiul RECOVERY a fost primul care a arătat că dexametazona, un steroid care este, de asemenea, ieftin și disponibil pe scară largă, ar putea salva viețile persoanelor grav bolnave de COVID-19.

Spre deosebire de medicamentul remdesivir al companiei biofarmaceutice Gilead, care a fost aprobat ca tratament COVID-19 în Statele Unite, dar a avut rezultate slabe într-un mare studiu organizat de Organizația Mondială a Sănătății, aspirina este un tratament mult mai ieftin.

Potrivit studiului, medicamentul antimalaric hidroxiclorochină, promovat inițial de Donald Trump, nu a avut beneficii în tratarea pacienților cu COVID-19.

OMS, despre etapele dezvoltării unui vaccin

Organizația Mondială a Sănătății a prezentat etapele dezvoltării unui vaccin, acțiuni necesare care dau asigurări că este sigur și funcționează.

Astfel, în prima etapă, au loc studiile pre-clinice, în care vaccinul este testat pe animale, urmărindu-se eficiența și siguranța, realizându-se inclusiv studii de infecții de control, potrivit OMS.

Ulterior are loc studiul clinic de fază 1. În această etapă, grupuri mici de voluntari adulți, sănătoși, primesc vaccinul pentru a testa siguranța.

Apoi, urmează studiul clinic de fază 2, etapă în care vaccinul este administrat persoanelor care au caracteristici similare cu ale celor pentru care este destinat noul vaccin, potrivit OMS.

După studiul clinic de fază 2 urmează studiul clinic de fază 3. În această etapă vaccinul este administrat mai multor mii de persoane, pentru testarea eficienței și siguranței.

Potrivit OMS, ulterior acestei etape are loc supravegherea după punerea pe piață, respectiv faza 4. Studii continue au loc acum după ce vaccinul este aprobat și autorizat, pentru a monitoriza efecte adverse și pentru a studia reacțiile pe termen lung ale vaccinului în populație.

Ultima etapă a dezvoltării unui vaccin este realizarea de studii ale infecțiilor de control. Acum, au loc studii în care administrarea unui vaccin este urmată de expunerea la agentul patogen împotriva căruia vaccinul trebuie să ofere protecție. Astfel de studii nu sunt obișnuite la oameni, din motive etice, potrivit OMS.