Unitatea de terapie intensivă mobilă de la ”Marius Nasta” funcționează momentan fără pacienți

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București, șef lucr. dr. Beatrice Mahler, a declarat luni seară, în urma incidentului de duminică seară la unitatea de terapie intensivă mobilă din cadrul Institutului, că unitatea mobilă funcționează momentan dar fără pacienți.

”În acest moment unitatea mobilă funcționează fără pacienți. O mașină de pompieri este în curtea Institutului să supravegheze că nu apar alte incidente și o să vedem mâine (n.r. marți) din nou, împreună cu echipele ISU, concluziile celor 24 de ore de supraveghere”, a explicat șef lucr. dr. Beatrice Mahler la Digi24.

Reamintim că duminică seară, la ora 22:22, o alertă a fost dată de personalul medical din cadrul Institutului ”Marius Nasta”, care a văzut o flamă urmată de fum la unitatea mobilă ATI din curtea spitalului.

În urma apelului la 112, forțele de intervenție s-au mobilizat masiv, mai multe mașini de pompieri, ambulanțe, SMURD ajungând la fața locului.

Incidentul nu s-a soldat cu un incendiu, nimeni nu a fost rănit și pacienții au fost mutați în spital. În unitatea mobilă erau 7 pacienți.

Când va începe vaccinarea anti-COVID-19 a angajaților din învățământ. Anunțul președintelui CNCAV

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), dr. Valeriu Gheorghiță, a anunțat, luni seară, că vaccinarea cu prioritate a persoanelor din învățământul preuniversitar și universitar începe săptămâna aceasta, cu sprijinul echipelor mobile de vaccinare, în centrele de vaccinare deja existente în județe.

În prezent sunt aproximativ 42.000 de persoane din sistemul de educație care au fost deja vaccinate. Dintre acestea, aproximativ jumătate au primit deja doza a doua de vaccin. Alte 128.000 de persoane din sistemul de învățământ sunt deja programate, a mai spus dr. Valeriu Gheorghiță.

„În cursul acestei săptămâni vom demara vaccinarea cu prioritate a persoanelor atât din sistemul de învățământ preuniversitar, cât și universitar, prin sprijinul echipelor mobile de vaccinare în spațiile puse la dispoziție în mare parte de Ministerul Educației, respectiv în centrele de vaccinare existente la nivelul fiecărui județ, separat pe cele două tipuri de vaccinuri: vaccinul de la AstraZeneca, respectiv vaccinul de la Pfizer”, a explicat președintele CNCAV, la un post de televiziune.

Luni, au fost trimise către România aproximativ 201.000 doze de vaccin de la Pfizer, cea mai mare tranșă de până la acest moment, care asigură, practic, vaccinarea persoanelor deja programate pentru prima doză, cât și doza a doua și, de asemenea, permite accelerarea campaniei de vaccinare și, respectiv, vaccinarea cu prioritate a personalului din învățământ, a persoanelor internate în centrele rezidențiale care nu au fost vaccinate, dar și a persoanelor care sunt, în momentul de față, în imposibilitatea de a se deplasa la un centru de vaccinare.

Valeriu Gheorghiță a anunțat și că ia în calcul deschiderea de noi cabinete de vaccinare în luna martie, cu posibilitatea începerii programărilor chiar de la începutul lunii martie. Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare susține că, astfel, o să se ajungă în curând la un milion de persoane vaccinate și, dacă ritmul se va menține, zece milioane de români ar putea fi imunizați până în luna septembrie.

Gheorghiţă, despre starea persoanei care a suferit o reacție de tip anafilactic după vaccinul anti-COVID-19

Femeia de 46 de ani, care a suferit o reacţie adversă severă de tip anafilactic la câteva minute după inocularea vaccinului produs de AstraZeneca, se află internată într-un spital din Slatina, este în stare foarte bună şi, cel mai probabil, marţi va fi externată, a anunțat președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), medicul Valeriu Gheorghiţă.

„Starea persoanei este foarte bună în momentul de faţă şi, din datele furnizate, urmează să fie externată în zilele următoare, probabil chiar mâine. Este de remarcat şi de subliniat faptul că personalul medical a reacţionat cu promptitudine, au cunoscut procedurile, s-a administrat adrenalină şi tot ce trebuie în cazul în care se instalează o astfel de reacţie”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, luni seară, la un post de televiziune..

„Eu aş putea sublinia un aspect, dacă ne aducem aminte, chiar din primele zile de la debutul campaniei de vaccinare în Marea Britanie s-au semnalat două cazuri de reacţie anafilactică la persoane cu istoric de şoc anafilactic în antecedente, iar reacţia anafilactică este una foarte rară, din datele pe care noi le avem la dispoziţie apar circa 2,5 până la cinci cazuri la cel puţin un milion de doze administrate, este o evaluare făcută în Statele Unite pe circa 17-18 milioane de doze fără să se înregistreze cazuri de deces din acest punct de vedere”, a explicat președintele CNCAV.

Valeriu Gheorghiță a precizat că, deşi reprezintă o reacţie adversă majoră, şocul anafilactic are o evoluţie favorabilă, dacă personalul medical recunoaşte la timp reacţia şi administrează tratamentul corect.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat, luni, că o femeie de 46 de ani a avut o reacţie severă, anafilactică, la scurt timp după ce i s-a administrat prima doză de vaccin AstraZeneca, ea nefiind cunoscută cu alergii.

OMS: Compensaţii pentru persoanele care au suferit reacţii adverse grave la vaccinuri anti-COVID-19

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a anunţat un program prin care o persoană care a fost vaccinată împotriva COVID-19, din grupul celor 92 de ţări cele mai sărace ale lumii, şi care a suferit efecte adverse grave, să poată fi astfel compensată, relatează EFE.

Programul vizează persoanele care au primit un vaccin prin platforma COVAX, creată de OMS şi de alte entităţi pentru a garanta un acces echitabil la aceste tratamente în ţările cu venituri medii şi mici.

Toate vaccinurile distribuite ca parte a acestui program au trecut etapele proprii de dezvoltare ale unui vaccin care îi garantează eficienţa, securitatea şi calitatea. Totuşi, toate aceste medicamente, inclusiv vaccinurile care au fost aprobate ca uz general, pot provoca în cazuri rare efecte adverse grave, a anunţat OMS într-un comunicat.

Peste 190 de ţări participă la COVAX. Dintre acestea, 92 de ţări cu venituri mici au fost selectate să primească vaccinuri finanţate de platformă.

Programul de acordare de compensaţii anunţat luni se aplică doar acestor ţări, a anunţat OMS. „Este vorba de primul şi unicul mecanism de acordare de compensaţii pentru daune provocate de vaccinuri care operează la scară internaţională”, a precizat OMS.

Obiectivul este de a oferi acestui grup de ţări o procedură rapidă, justă şi transparentă pentru a primi compensaţii în cazurile „rare şi la efecte adverse grave, asociate distribuirii de vaccinuri prin COVAX până la 30 iunie 2022”.

În acest fel, persoanele afectate nu vor fi nevoite să recurgă la tribunale şi să iniţieze procese ce pot fi lungi şi costisitoare.

La cele aproximativ 208 milioane de doze vaccin administrate în diferite ţări nu s-au raportat deocamdată cazuri de efecte adverse foarte grave.

În rare ocazii s-a observat o reacţie adversă la pacienţi cu antecedente de alergii, 4 sau 5 cazuri la un milion de persoane care au primit vaccinul Pfizer, sau 2 – 3 cazuri la un milion la vaccinurile de la Moderna, potrivit statisticilor realizate de SUA.

Managerul interimar al Institutului „Matei Balş”, demis de ministrul Sănătății

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, l-a demis, luni, pe managerul interimar al Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof. Univ. Dr Matei Balș” din București. Atribuțiile de manager interimar vor fi preluate de directorul medical dr.  Cătălin Apostolescu.

„Decizia este motivată de multiplele disfuncționalități în gestionarea situației pacienților internați în Pavilionul V al Institutului care au fost transferați în urma incendiului din 29 ianuarie 2021 și în comunicarea cu Ministerul Sănătății, conform Art. 6, alin. (1) și (5), al Ordinului ministrului Sănătății 1384/2010 privind aprobarea modelului-cadru al contractului de management și a listei indicatorilor de performanță a activității managerului spitalului public”, se precizează într-un comunicat al Ministerului Sănătății (MS).

Conform sursei citate, Ministerul Sănătăţii a solicitat, luni dimineaţă, informaţii cu privire la decesul unui pacient internat în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov care, potrivit presei, s-a aflat în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Univ. Dr Matei Balş” în timpul incendiului.

„Institutul a răspuns, printr-o notă telefonică, la ora 10.01, potrivit căreia pacientul nu s-a aflat în Pavilionul V în momentul incendiului şi nu a fost transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov. La ora 14.17, Institutul a revenit asupra acestei informaţii şi a comunicat Ministerului Sănătăţii că pacientul s-a aflat în Pavilionul V în timpul incendiului, că a fost evacuat de către personalul medical propriu înaintea sosirii echipajelor de intervenţie şi că a fost transferat la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov în data de 29 ianuarie 2021, la ora 16.30”, explică MS.

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a solicitat demararea unei anchete a Corpului de Control al ministrului care să elucideze modul în care au fost gestionate transferurile tuturor pacienţilor internaţi în Pavilionul V al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Univ. Dr Matei Balş” din Bucureşti, precum şi comunicarea cu toate celelalte autorităţi implicate.

Șeful OMS acuză „unele țări bogate” că subminează distribuția echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19

Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a acuzat luni ”unele ţări bogate că subminează” sistemul de distribuţie echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19, COVAX, persistând în abordarea directă a producătorilor pentru a avea acces la mai multe doze, relatează AFP.

”Unele ţări bogate se apropie în prezent de producători pentru a-şi asigura accesul la doze de vaccin suplimentare, ceea ce afectează contractele cu COVAX, iar numărul de doze alocate COVAX a fost redus din acest motiv”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei videoconferinţe cu preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier.

Sistemul COVAX a fost creat pentru a încerca să împiedice ţările bogate să monopolizeze toate dozele de vaccin care sunt încă fabricate într-o cantitate prea mică pentru a satisface cererea globală. COVAX include, de asemenea, un mecanism de finanţare care ar trebui să permită unui număr de 92 de economii cu venituri mici şi medii să aibă acces la vaccinuri.

Însă, lipsa vaccinurilor arată că primele distribuţii către ţările sărace nu vor avea loc până la sfârşitul lunii, în timp ce în multe ţări bogate au început deja campaniile de vaccinare la sfârşitul anului 2020.

Răspunzând la o întrebare cu privire la angajamentele substanţiale luate de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Germania de a creşte semnificativ contribuţia lor la COVAX, directorul general al OMS şi-a exprimat nemulţumirea.

„A avea bani nu înseamnă nimic, dacă nu-i poţi folosi pentru a cumpăra vaccinuri”, a spus el.

„Şi putem livra vaccinuri ţărilor membre COVAX numai dacă ţările bogate cooperează respectând contractele încheiate în cadrul COVAX”, a insistat el, îndemnând acele ţări, pe care nu le-a numit, „să se asigure că astfel comportamentul lor nu subminează sistemul de distribuţie monitorizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi alianţa pentru vaccinuri (Gavi)”.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a pledat, de asemenea, pentru distribuţia mai largă a vaccinurilor, din raţiuni morale, dar şi pentru că este în interesul tuturor să eradicăm rapid virusul, să prevenim ca variante, uneori mai periculoase, să nu continue să se răspândească peste tot. Însă, a recunoscut el, „guvernele au în primul rând o obligaţie faţă de populaţiile lor”.

Marea Britanie: Campania de vaccinare indică o scădere cu 70% a infecţiilor după prima doză Pfizer/BioNTech

Campania de vaccinare anti-COVID-19 desfăşurată în Marea Britanie conduce la o diminuare semnificativă a numărului cazurilor de COVID-19, cu o scădere de circa 70% a infecţiilor în rândul lucrătorilor sanitari care au primit numai prima doză de vaccin Pfizer-BioNTech, relevă date publicate, luni, de Public Health England (PHE), relatează Reuters.

Conform acestor date, vaccinul Pfizer-BioNTech a oferit niveluri ridicate de protecţie împotriva infecţiilor şi a bolii simptomatice după prima doză administrată, în timp ce spitalizările şi decesele asociate COVID-19 scad cu peste 75% în cazul vârstnicilor cărora li s-a administrat, de asemenea, numai prima doză de vaccin.

Pentru a imuniza cât mai multe persoane într-un timp cât mai scurt, guvernul britanic a ales să amâne administrarea celei de-a doua doze, dincolo de termenul de trei săptămâni recomandat de producătorul vaccinului Pfizer-BioNTech.

”Observăm pe ansamblu un efect puternic de diminuare a oricărei infecţii, simptomatice sau asimptomatice”, a declarat la un briefing de presă directoarea pentru răspuns strategic în pandemie al Public Health England, Susan Hopkins.

Datele prezentate de această instituţie provin din două analize separate, prima fiind un studiu în desfăşurare pe lucrătorii sanitari şi cea de-a doua o evaluare a datelor privind testarea persoanelor în vârstă de cel puţin 80 de ani.

În cazul persoanelor vârstnice, aceste date arată că prima doză de vaccin Pfizer-BioNTech are o eficacitate de 57% împotriva bolii COVID-19 simptomatice, iar conform unei evaluări preliminare nivelul protecţiei urcă la 85% după rapel.

”Spitalizările şi decesele scad în toate grupele de vârstă, dar grupele de vârstă cele mai înaintate înregistrează cea mai rapidă scădere după vârful de la jumătatea lunii ianuarie”, remarcă Public Health England.

De asemenea, vaccinul Pfizer-BioNTech protejează împotriva variantei britanice a coronavirusului SARS-CoV-2, mai notează această instituţie.

Prezentarea datelor sale survine după ce, tot luni, concluziile preliminare ale unui studiu efectuat în Scoția au relevat, de asemenea, o diminuare considerabilă a riscului de spitalizare, în urma campaniei de vaccinare. Rezultatele acestui studiu, care a acoperit întreaga populaţie a Scoţiei – 5,4 milioane de persoane -, au arătat că, în a patra săptămână după administrarea primei doze, vaccinurile Pfizer şi AstraZeneca reduc riscul de spitalizare cu 85%, respectiv cu 94%.

O femeie din Olt a avut o reacție alergică severă de tip anafilactic după vaccinare. Precizările CNCAV

Într-un centru de vaccinare din judeţul Olt, o femeie de 46 de ani a dezvoltat, duminică, o reacţie severă post vaccinare, de tip anafilactic, la acest moment starea pacientei fiind bună, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

„Aceasta s-a prezentat pentru primirea primei doze de vaccin de la AstraZeneca, iar în aproximativ 10 minute după administrarea vaccinului a dezvoltat o reacţie alergică cu criterii de şoc anafilactic”, arată CNCAV într-un comunicat transmis luni.

Sursa citată menţionează că pacienta nu era cunoscută cu istoric de reacţii alergice.

„Personalul medical aflat în centrul de vaccinare i-a acordat de urgenţă îngrijirile medicale de specialitate, conform procedurilor existente, cu ameliorarea rapidă a stării clinice. Ulterior, a fost solicitat serviciul de urgenţă în vederea transportării acesteia la unitatea spitalicească din municipiul Slatina pentru primirea îngrijirilor medicale suplimentare. La acest moment, starea persoanei este bună, însă va rămâne sub supraveghere medicală, conform recomandărilor de specialitate”, arată CNCAV.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Bilanțul CNCAV

În ultimele 24 de ore, în România au fost administrate 29.865 de doze de vaccin, dintre care 19.934 – Pfizer, 144 – Moderna şi 9.787 – AstraZeneca,  informează Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Potrivit CNCAV, 16.350 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a II-a de ser au primit-o 13.515 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.409.087 doze unui număr de 819.447 persoane, dintre care 229.806 cu o doză, iar 589.641 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 181 de reacţii adverse, dintre care 15 de tip local şi 166 de tip general.

De la începutul imunizării, s-au înregistrat 4.365 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca. Dintre acestea, 664 sunt reacţii de tip local, iar 3.701 reacţii generale.

CNCAV menţionează că 12 reacţii adverse sunt în curs de investigare iar o reacţie adversă post vaccinare a fost de tip anafilactic.

CNCAV, despre reacția adversă severă post vaccinală: A fost cauzată de bolile cronice de fond dezechilibrate

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a precizat, referitor la starea de sănătate a unui pacient de 64 de ani, dependent de dializă, care s-a agravat imediat după administrarea dozei de rapel a vaccinului Pfizer, că, din informațiile de până acum, este cauzată de bolile cronice ale bărbatului, iar asocierea cu vaccinarea reprezintă o coincidență.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a precizat, referitor la reacţia adversă severă post-vaccinală în investigare manifestată de un pacient în urma administrării celei de-a doua doze de vaccin împotriva COVID-19, că Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti (DSPMB) şi Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) au efectuat verificări în cazul unei persoane care a prezentat un eveniment advers sever, după administrarea dozei de rapel cu vaccinul Pfizer/BioNTech.

„Potrivit datelor puse la dispoziţie de DSPMB, este vorba despre un pacient în vârstă de 64 de ani, cu multiple boli cronice, aflat în procedură de dializă cronică, căruia i s-a administrat prima doză de vaccin Pfizer (Comirnaty), la data de 26 ianuarie a.c., iar doza a II-a, în ziua de 16 februarie a.c., la un centru de vaccinare deschis în proximitatea cabinetului în care făcea dializă”, arată CNCAV.

După rapel, pacientul a fost supravegheat conform procedurilor timp de 15 minute, perioadă în care starea sa de sănătate a fost bună. Ulterior, acesta s-a deplasat într-un corp alăturat al clădirii centrului de vaccinare pentru efectuarea şedinţei de hemodializă. Înainte de începerea procedurii, pacientul prezenta o stare generală bună, cu uşoară dispnee şi tensiune arterială crescută, simptomatologie asociată cu afecţiunile preexistente.

„S-a decis începerea procedurii de hemodializă, însă în timpul acesteia, starea generală a pacientului s-a agravat. Echipa medicală a intervenit imediat, l-a stabilizat şi a solicitat transportul de urgenţă a pacientului la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti. În prezent, starea de sănătate a pacientului este stabilă, conform informaţiilor transmise, fiind atent monitorizat de cadrele medicale de specialitate din Secţia Anestezie – Terapie Intensivă (ATI). Pe baza informaţiilor puse la dispoziţie până în prezent, se concluzionează că deteriorarea stării pacientului este cauzată de progresia bolilor cronice de fond dezechilibrate anterior vaccinării. Astfel, asocierea cu vaccinarea reprezintă un eveniment coincident”, transmite Grupul de comunicare al CNCAV.