Comisia Europeană cere companiilor farmaceutice să colaboreze în producţia de vaccinuri anti-COVID-19

Comisia Europeană le-a cerut, luni, companiilor farmaceutice să încheie contracte de cooperare, pentru creşterea producţiei de doze de vaccin anti-COVID-19, aproximativ 16 unităţi de producţie europene îndeplinind standardele pentru a produce substanţa activă şi 21 pentru dozarea vaccinurilor în fiole, relatează agenţia EFE.

Sanofi a anunţat pe 27 februarie că va produce peste 125 de milioane de doze de vaccin Pfizer pentru Uniunea Europeană, compania franceză continuând în acest timp să-şi dezvolte propriul vaccin candidat. Sanofi va folosi fabrica sa de la Frankfurt (Germania), aleasă pentru proximitatea acesteia faţă de fabrica Pfizer de la Marburg.

”Încurajăm acest tip de cooperare, pentru că ea ar putea accelera producţia de doze finale”, a declarat, la o conferinţă de presă, comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton. El a explicat faptul că procesul de producţie al vaccinurilor anti-COVID-19 este împărţit în două mari faze, prima constând în prepararea substanţei active. Conform comisarului european, în Europa există circa 16 fabrici care pot produce această substanţă activă.

A doua fază constă în dozarea vaccinului în fiole, aceasta fiind etapa în care colaborează Pfizer şi Sanofi. Tot potrivit comisarului Thierry Breton, 21 de fabrici europene pot realiza această operaţiune de condiţionare a vaccinului în fiole.

Acesta a admis că este nevoie de un efort industrial considerabil de creştere rapidă a liniilor de producţie pentru ”a putea creşte capacitatea de producţie în mod semnificativ în Europa astfel încât să se poată face faţă pandemiei”.

Dacă în mod normal o astfel de creştere a capacităţilor industriale se poate face în aproximativ doi ani, acum obiectivul este să reuşim acest lucru ”în cinci sau şase luni”, a adăugat comisarul european, în contextul în care statele UE se confruntă cu livrări întârziate şi în cantităţi diminuate ale vaccinurilor comandate de Comisia Europeană, criticată pentru modul în care a negociat contractele cu producătorii de vaccinuri.

Thierry Breton a făcut aceste declaraţii în timpul unei vizite la fabrica din Belgia unde AstraZeneca produce ingredientul activ pentru vaccinul său, din care livrează UE mai puţine doze decât erau prevăzute iniţial. El a apreciat că producţia acestei unităţi creşte ”clar” şi în urma vizitei s-a declarat ”încurajat” că această fabrică ”va atinge obiectivele pe care le aşteptăm în săptămânile următoare”.

Coronavirus: Vaccinările cresc în Bulgaria, după ce guvernul a renunţat la strategia în etape

Lipsa de interes pentru vaccinarea anti-COVID-19 în rândul unei mari părţi a populaţiei bulgare a determinat guvernul de la Sofia să renunţe la strategia de vaccinare în etape şi să ofere vaccinul oricui doreşte să se vaccineze, decizie care a condus la creşterea notabilă a numărului persoanelor imunizate, relatează luni agenţiile EFE şi DPA.

După ce premierul Boiko Borisov a dispus, vineri, ca centrele de vaccinare să fie deschise pentru toată lumea, circa 33.000 de persoane au fost vaccinate în ultimele trei zile, faţă de 90.000 în cele şapte săptămâni anterioare, Bulgaria ajungând acum la un procent de circa 1,7% din populaţie vaccinată, cel mai mic din Europa.

Într-un mesaj în care a anunţat renunţarea la strategia de vaccinare anti-COVID-19 în etape, Borisov a deplâns faptul că numai circa 10% dintre persoanele care au cerut să fie vaccinate, conform etapei în care se regăseau, s-au prezentat la centrele de vaccinare la data când au fost programate.

Înaintea de a schimba strategia, Bulgaria se afla în fazele a treia şi a patra a procesului de vaccinare, respectiv vaccinarea persoanelor cu vârste de peste 65 de ani, angajaţilor din domeniul securităţii şi a celor din sectoarele esenţiale.

Potrivit sondajelor, aproximativ jumătate dintre bulgari refuză vaccinarea anti-COVID-19, iar alţi aproximativ 23% încă se mai gândesc dacă se vor vaccina.

Pe de altă parte, Bulgaria a decis folosirea tuturor dozelor de vaccin disponibile, fără a constitui rezerve pentru rapel, întrucât anticipează o creştere a livrărilor de vaccin în luna martie. Cea mai mare cantitate de vaccin comandată de guvernul bulgar este din cel produs de AstraZeneca, 4,5 milioane de doze, faţă de 3 milioane de doze Pfizer/BioNTech şi 460.000 Moderna.

Ministerul bulgar al Sănătăţii a dispus ca, la sfârşit de săptămână, centrele de vaccinare să fie deschise 24 de ore din 24. La rândul său, premierul Borisov a spus că ”echipele (mobile de vaccinare) trebuie să ajungă la oamenii care doresc să se vaccineze chiar şi în zonele cele mai mici şi izolate”, în timp ce ministrul sănătăţii Kostadin Anghelov a asigurat că se iau măsuri logistice pentru aceasta.

Ministerul Sănătății explică de ce au apărut noi tulpini de SARS-CoV-2

Ministerul Sănătății a explicat, luni, de ce au apărut noi tulpini de SARS-CoV-2. Potrivit sursei citate, acestea apar din cauza răspândirii virusului, care a suferit mutații.

„În acest moment, există mai multe tulpini noi identificate ale virusului SARS-CoV-2. Acestea apar din cauza răspândirii virusului, care a suferit mutații. Mutațiile sunt rezultatul unor erori care apar în momentul copierii materialului genetic – aceasta este o etapă a procesului de multiplicare a virusului”, precizează Ministerul Sănătății (MS), într-o postare pe o rețea de socializare.

Cum are loc multiplicarea virusului?

Conform sursei citate, virusul pătrunde într-o celulă din corp și începe să se multiplice.

„Multiplicarea presupune copierea materialului genetic al virusului și sinteza de noi componente virale. Ulterior, acestea sunt asamblate în noi virusuri. Când celula își atinge limita de producție, se sparge și eliberează virusurile nou formate”, informează MS.

Potrivit Ministerului Sănătății, tot din cauza unor mutații, virusul SARS-CoV-2 a început să se transmită de om la om.

„Mutațiile sunt procese care nu pot fi prevenite sau prevăzute. Cu cât numărul oamenilor infectați este mai mare, cu atât sunt mai mari șansele ca un virus să sufere mutații”, mai precizează sursa citată.

Paşaport de vaccinare împotriva COVID-19, testat de o companie aeriană

Compania aeriană națională din Noua Zeelandă va testa un paşaport de transport digital pentru a le permite companiilor aeriene şi autorităţilor de frontieră să aibă acces la informaţii legate de COVID-19, potrivit AFP.

Programul, denumit „paşaport de vaccinare” de către specialiştii din sector, urmăreşte simplificarea călătoriilor, permiţându-le pasagerilor să îşi păstreze toate datele medicale pe un singur suport.

„În principal, e ca şi cum ai avea un certificat digital de sănătate care poate fi împărtăşit uşor şi în deplină securitate cu companiile aeriene”, a explicat Jennifer Sepull, directoare a serviciului digital al companiei aeriene.

Sistemul se va baza pe o aplicaţie dezvoltată de Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA). Acesta ar garanta în special autenticitatea testului de depistare sau a certificatului de vaccinare împotriva COVID-19.

Compania aeriană ar urma să înceapă în aprilie testarea sistemului său de „paşaport de vaccinare”.

GCS: Zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat, luni, că zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2, faţă de ultima raportare, sunt: Bucureşti – 455 şi judeţele Timiş – 177, Cluj – 138, Dolj – 101, Ilfov – 96.

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Brăila, Teleorman şi Vrancea – câte 6 cazuri, Harghita – 8, Caraş-Severin şi Neamţ – câte 10 cazuri. Judeţul Covasna nu a raportat niciun caz nou.

Distribuţia cazurilor nou înregistrate în ultimele 24 de ore este următoarea:

* Alba – 20
* Arad – 41
* Argeş – 19
* Bacău – 50
* Bihor – 25
* Bistriţa-Năsăud – 13
* Botoşani – 36
* Braşov – 36
* Brăila – 6
* Buzău – 14
* Caraş-Severin – 10
* Călăraşi – 12
* Cluj – 138
* Constanţa – 40
* Covasna –
* Dâmboviţa – 42
* Dolj – 101
* Galaţi – 26
* Giurgiu – 21
* Gorj – 29
* Harghita – 8
* Hunedoara – 37
* Ialomiţa – 15
* Iaşi – 43
* Ilfov – 96
* Maramureş – 70
* Mehedinţi – 13
* Mureş – 36
* Neamţ – 10
* Olt – 21
* Prahova – 25
* Satu Mare – 19
* Sălaj – 15
* Sibiu – 73
* Suceava – 29
* Teleorman – 6
* Timiş – 177
* Tulcea – 14
* Vaslui – 24
* Vâlcea – 50
* Vrancea – 6
* Mun. Bucureşti – 455

În total, 1.634 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate faţă de ultima raportare în urma testelor efectuate la nivel naţional.

Studiu: Vaccinurile anti-COVID-19 reduc riscul de spitalizare

Potrivit unui studiu preliminar publicat luni în Scoția, campania de vaccinare pare să fi redus considerabil riscul de spitalizare din cauza maladiei COVID-19, sugerând că atât vaccinul Pfizer-BioNTech, cât şi vaccinul AstraZeneca-Oxford au o eficienţă foarte mare în prevenirea infecţiilor severe, informează Reuters.

Rezultatele acestui studiu, care a acoperit întreaga populaţie a Scoţiei – 5,4 milioane de persoane -, au arătat că, în a patra săptămână după administrarea primei doze, vaccinurile Pfizer şi AstraZeneca reduc riscul de spitalizare cu 85%, respectiv cu 94%.

„Aceste rezultate sunt foarte încurajatoare şi ne-au oferit motive solide să fim optimişti pentru viitor”, a declarat Aziz Sheikh, profesor la Institutul Usher din cadrul Universităţii Edinburgh, unul dintre coordonatorii studiului.

El a adăugat totuşi că aceste rezultate reprezintă date preliminare, care încă nu au fost văzute şi analizate de comitete independente de oameni de ştiinţă. „Sunt însă foarte încrezător. Acum avem dovezi la scară naţională… că vaccinarea oferă protecţie împotriva spitalizărilor cauzate de COVID-19”, a adăugat acesta.

Profesorul Sheikh se aşteaptă ca şi alte ţări care folosesc aceleaşi două vaccinuri şi strategii similare de vaccinare, precum Anglia şi Ţara Galilor, să remarce un impact pozitiv similar în ceea ce priveşte reducerea numărului de persoane care ajung să fie spitalizate din cauza maladiei COVID-19.

Datele despre efectul generat de vaccinurile anti-COVID-19 în Scoţia au fost colectate între 8 decembrie şi 15 februarie.

Potrivit cercetătorilor, în această perioadă au fost administrate 1,14 milioane de vaccinuri, iar 21% din populaţia Scoţiei a primit deja cel puţin o doză a unui vaccin anti-COVID-19.

În rândul persoanelor de peste 80 de ani, una dintre categoriile care prezintă cel mai mare risc medical, vaccinarea a fost asociată cu o scădere cu 81% a riscului de spitalizare în cea de-a patra săptămână de după administrarea primei doze, atunci când rezultatele pentru ambele vaccinuri au fost combinate.

Jim McMenamin, directorul departamentului de incidenţă a maladiei COVID-19 în cadrul Ministerului de Sănătate Publică din Scoţia, a spus că aceste rezultate sunt deosebit de importante, „întrucât de acum trecem de la aşteptări la dovezi concrete în ceea ce priveşte beneficiile aduse de vaccinuri”.

Întrebarea publică adresată de CMR și CMMB factorilor politici, ca urmare a incidentului de la ”Marius Nasta”

Prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București, și prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, lansează în mod public o întrebare către toți factorii politici și un îndemn la acțiune pentru sănătatea românilor.

„Cu toții am simțit aseară o sperietură îngrozitoare cu privire la incidentul de la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Am ascultat declarațiile medicului manager, bazate pe declarațiile colegilor din spital care erau de gardă, și ne dăm seama cât de mare și de complexă este încărcătura mai ales la nivel psihologic, și nu numai, a personalului medical care lucrează în spitalele românești.

Este solicitant și implică o mare responsabilitate să îți desfășori activitatea de medic în general, dar trebuie să ne dăm seama cât de complicat este ca astăzi să lucrezi în spitale, să fii medic în spitale vechi, cu infrastructură depășită, să fii medic de gardă care, pe lângă răspunderea pe care o ai față de pacienți, trebuie să răspunzi și pentru minusurile unui sistem de sănătate care, de la Revoluție și până în prezent, nu a beneficiat de investiții majore, corecte, pentru o infrastructură adecvată.

Întrebăm public: Dacă echipamentele din spitale au nevoie de mentenanță periodică, medicii și echipele din unitățile medicale, mai ales din spitalele COVID unde activitatea a fost la foc continuu în ultimul an, de ce au nevoie?

Nu trebuie să uităm că în sistemul medical românesc există un deficit de personal, iar acest aspect trebuie urgent acoperit astfel încât să dăm posibilitatea medicilor să intre odihniți în activitatea lor și, bineînțeles, să se facă toate eforturile astăzi ca să nu se mai repete tragedii în sistemul medical din România, iar de mâine să începem construcții de spitale, în mod fizic și nu pe hârtie, care să beneficieze de circuite corecte la nivelul anilor pe care îi trăim.

Problemele din sănătate nu sunt probleme aferente doar acestei perioade. Sunt probleme cronice, de zeci de ani, și trebuie să ne gândim atât la medici, la personalul medical, dar și la pacienți și aparținătorii acestora, care trebuie să pășească cu încredere în unitățile medicale românești. Medicii și personalul medical trebuie să lucreze și pacienții să beneficieze de servicii medicale într-un mediu sigur.”

Prof. Dr. Cătălina Poiană,

Președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București

 

Prof. Dr. Daniel Coriu,

Președintele Colegiului Medicilor din România

1.634 de cazuri noi de infecție cu SARS-CoV-2 din 6.279 de teste RT-PCR și 3.976 teste rapide antigenice

În ultimele 24 de ore au fost raportate 1.634 de cazuri noi dintr-un total de 6.279 de teste RT-PCR  și 3.976 teste rapide antigenice efectuare. Alți 47 de români au murit după ce s-au infectat cu noul coronavirus. La terapie intensivă sunt 972 de pacienți cu COVID-19.

Până astăzi, 22 februarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 781.329 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 725.526 de pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.634 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 19.894 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.02.2021 (10:00) – 22.02.2021 (10:00) au fost raportate 47 de decese (31 bărbați și 16 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Olt, Sibiu, Timiș, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 7 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 13 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 13 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 11 decese la categoria de peste 80 de ani.

46 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.461. Dintre acestea, 972 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 5.881.162 de teste RT-PCR și 253.442 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 6.279 de teste RT-PCR (4.360 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.919 la cerere) și 3.976 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 38.255 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.481 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.585 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 177 de persoane.

 

 

Câte școli au cabinete medicale și cine va face testarea elevilor acolo unde nu sunt medici școlari

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a declarat luni că testarea elevilor trebuie să continue, însă nu toate școlile beneficiază de cabinet medical sau personal care să știe să administreze aceste teste.

”Testarea elevilor este recomandată pentru că este singura modalitate de a avea confirmarea infectării sau infirmarea infectării, dar ea necesită acordul părinților. (…) Există 18% școli care au cabinete medicale. Din păcate nu toate cele care au cabinete medicale au și personal medical capabil să administreze aceste teste. DSP-urile, acolo unde nu există cabinete școlare, trebuie să aibă disponibilitate pentru testarea elevilor și cadrelor didactice. Departamentul pentru Situatii de Urgență a distribuit deja peste un milion de teste în teritoriu, în fiecare DSP, având ca destinație testarea elevilor și personalului din învățământ”, a declarat ministrul Câmpeanu.

Oficialul a mai spus că va solicita unităților școlare să raporteze și numărul elevilor care au revenit la școală, fiind deja trecute două săptămâni de la deschiderea semestrului doi.

”Aveam la nivelul zilei de vineri, ora 18.00, un număr de 809 elevi infectați. Aș vrea să vă spun că din această săptămână solicităm școlilor să raporteze și numărul elevilor reveniți în școală pentru că deja au trecut două săptămâni de la începerea semestrului doi”, a declarat Sorin Câmpeanu în cadrul unor decalrații de presă.

Întrebat dacă unitățile de învățământ din mediul rural vor putea ține pasul cu procedurișe de transmitere a datelor, ministrul a menționat: ”Cu siguranță da. Fiecare Inspectorat Școlar Județean strânge date din toate cele 17.000 de școli din România.”

 

 

Câmpeanu: 60.000 de angajați din învățământ doresc să se vaccineze anti-COVID în următoarea săptămână

Ministrul Educației, Sorin Câmpeanu, a declarat luni că există 60.000 de persoane, angajați din învățământ, care doresc să se vaccineze în următoarea săptămână împotriva infecției cu virusul SARS-CoV-2.

”În cursul acestei după amieze, cel mai probabil, se va anunța decizia de organizare a centrelor prioritare pentru vaccinarea personalului din învățământ. Există o situație cu 60.000 de persoane, angajați din învățământ, care doresc să se vaccineze în următoarea săptămână și sunt convins că încă din această săptămână se va putea organiza la nivelul fiecărui județ un centru de vaccinare cu echipe mobile.”, a declarat ministrul Câmpeanu.

Care este disponibilitatea cadrelor didactice pentru vaccinare

Ministrul Educației a mai precizat că peste 200.000 de angajați ai sistemului de învățământ și-au manifestat disponibilitatea pentru vaccinarea anti-COVID-19, duminică, 21 februarie, existând deja 42.000 de angajați din învățământ vaccinați. Jumătatea dintre ei sunt vaccinați și cu rapel.

”La nivelul zilei de ieri (n.r. duminică) aveam deja 42.000 de angajați din sistemul de învățământ vaccinați, din care exact jumătate vaccinați și cu rapel. (…) Este de peste 200.000 de angajați ai sistemului de învățământ această cifră (n.r. disponibilitatea de vaccinare). Dintre acestea, 42.000, așa cum am spus, s-au vaccinat deja. Se adaugă aproape 8.000, personalul din învățământul superior medical care s-a vaccinat în calitate de personal medical deși este și cadru didactic în același timp. Deci avem 50.000 de vaccinați. Se adaugă cei 60.000 care au dorit să se vaccineze în următoarea săptămână în centre mobile, deci vom ajunge la 110.000 cel mai probabil din cei 200.000 de angajați care și-au declarat disponibilitatea de vaccinare”, a mai subliniat ministrul Educației.

În primă fază se vaccinează cu prioritate personalul didactic

Sorin Câmpeanu a mai spus că în primă fază prioritate la vaccinare are personalul didactic, urmând să se vaccineze și persoanlul auxiliar și cel tehnic.

”Personalul auxiliar din creșe și grădinițe, cel care va fi la interfața directă cu copiii, se va vaccina. Din învățământul primar, gimnazial, liceal și universitar în primă fază se vaccinează cu prioritate personalul didactic”, a mai declarat ministrul.