OMS: Este puțin probabil ca pandemia de COVID-19 să se încheie în 2021

Oficialii din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sunt de părere că este prea puțin probabil ca pandemia de COVID-19 să se încheie în 2021.

”Cred că va fi foarte prematur şi nerealist să credem că vom termina cu acest virus până la sfârşitul anului”, a declarat Michael Ryan, directorul Programului pentru urgenţe sanitare al OMS, în cadrul unei conferinţe de presă, scrie presa internațională, potrivit Agerpres.

Oficialul a mai spus însă că se poate reduce semnificativ spitalizările și decesele asociate cu boala dată de noul coronavirus.

OMS se concentrează, în prezent, pe menţinerea transmisiei la un nivel cât mai redus posibil a virusului SARS-CoV-2 şi pe vaccinarea anti-COVID-19 a unui număr cât mai mare de persoane.

În ceea ce privește administrarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19, Michael Ryan a declarat că situația s-a mai îmbunătățit față de acum 10 săptămâni, chiar  dacă au existat multe dificultăți în distribuirea acestora, iar numărul cazurilor noi de COVID-19 contină să crească.

”Dacă vaccinurile încep să aibă impact nu numai asupra deceselor şi spitalizărilor, ci vor avea un impact semnificativ asupra dinamicii transmisiei şi riscului transmisiei, atunci cred că ne vom îndrepta rapid spre controlul acestei pandemii”, a mai declarat Ryan, potrivit sursei citate.

Coaliția AMR 2050:Infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese/an până în 2050

Utilizarea nejustificată a antibioticelor pentru COVID-19 și creșterea spitalizărilor adâncesc provocarea rezistenței antimicrobiene (AMR), iar estimările arată că până în 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an, la nivel global, potrivit Coaliției AMR 2050, campanie inițiată de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei, având ca obiectiv conștientizarea și informarea publicului larg și medicilor cu privire la rezistența antimicrobiană (AMR).

Cunoscută ca o problemă reală cu care se confruntă întreaga lume și specific România, rezistența la antibiotice este de așteptat să crească în această perioadă, pe fondul automedicației pentru COVID-19 și a administrării antibioticelor chiar și în cazurile ușoare ale acestei boli, atrag atenția reprezentanții campaniei Coaliția AMR 2050.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) , pandemia actuală de COVID-19 aduce amenințări care ar putea afecta lupta împotriva rezistenței antimicrobiene. Mulți pacienti care sunt asimptomatici sau prezintă o formă ușoară a bolii (fără pneumonie) sau o formă moderată cu pneumonie își autoadministrează sau li se recomandă în mod nejustificat antibiotice.

„Clarificarea protocolului de tratament pentru SARS-CoV-2, prin introducerea prevederii care stipulează că antibioticele nu se utilizează în tratamentul COVID-19 dacă nu există suspiciune de suprainfecție bacteriană, era necesară, astfel încât să nu asistăm la escaladarea rezistenței antimicrobiene. Într-adevăr, administrarea nejustificată a antibioticelor poate avea consecințe asupra pacientului și asupra rezistenței bacteriene la nivel macrosocial”, a declarat doctor Daciana Toma, medic de familie și reprezentant al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

O analiză a studiilor publicate pe pacienții spitalizați cu COVID-19 și citată de OMS a identificat că, în timp ce 72% (1450/2010) dintre pacienți au primit antibiotice, doar 8% ( 62/806) au demonstrat co-infecții bacteriene sau fungice suprapuse. De asemenea, OMS raportează că azitromicina este utilizată pe scară largă împreună cu hidroxiclorochina. Un studiu recent efectuat în unitățile de terapie intensivă din 88 de țări a arătat că, deși doar 54% dintre pacienți au fost suspectați sau s-a dovedit că au o infecție bacteriană, 70% dintre aceștia au primit cel puțin un antibiotic, fie în scop profilactic, fie terapeutic, se arată în acelaşi comunicat.

„Un risc suplimentar îl reprezintă internările din această perioadă, care cresc posibilitatea apariției infecțiilor asociate asistenței medicale prin dezvoltarea și transmiterea organismelor multirezistente. Acestea, la rândul lor, duc la creșterea utilizării antibioticelor”, a declarat Prof. Dr. Codruț Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie.

Antibioticele reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri ale ultimului secol, care a dus la progres medical. Ele au salvat sute de milioane de vieți, au scurtat durata suferințelor prin infecții şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariția unor sechele ale infecțiilor. Din nefericire, niciun nou antibiotic nu a fost descoperit în ultimii ani, iar folosirea neadecvată a lor a dus la creșterea alarmantă a rezistenței la aceste medicamente. Experții la nivel mondial atrag atenția că, în curând, nu vom mai avea cu ce să tratăm infecțiile. Infecțiile cu germeni multirezistenți reprezintă o provocare majoră pentru toate sistemele de sănătate și specific pentru sistemul de sănătate și spitalele din România, după cum atenţionează reprezentanţii Coaliției AMR 2050.

„Conștientizarea populației referitoare la pericolele consumului nejustificat de antibiotice reprezintă o preocupare veche a SNMF, pentru că acest comportament riscant impactează negativ activitatea medicilor de familie. Există de-a dreptul un mit atunci când vorbim de consumul de antibiotice în România, conform căruia antibioticele ar fi utile în aproape toate afecțiunile acute, indiferent că vorbim de răceli sau dureri de spate. Ori această situație trebuie corectată”, a declarat Dr. Dina Mergeani, Președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Fără acțiuni constante de conștientizare a consumului responsabil de antibiotice, până în anul 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca 10 milioane de decese pe an. Ceea ce înseamnă că la fiecare trei secunde vom pierde un om, arată datele OMS, se arată în acelaşi comunicat.

Românii folosesc antibiotic și pentru o simplă răceală

Potrivit aceleiaşi surse, datele comparate despre consumul de antibiotic (2018) în România și Uniunea Europeană, publicate de Eurostat și evaluate în cadrul unui studiu al Societății Române de Rinologie și al Societății Naționale de Medicina Familiei, sunt îngrijorătoare și relevă că românii, într-o proporție foarte mare, folosesc în continuare antibiotice într-un mod incorect, pentru simple răceli sau durere în gât. Dacă la nivel european, 2 din 10 europeni utilizează antibiotic în răceală și gripă, în țara noastră, 3 din 10 români recurg la antibioterapie.

Cazurile indicate de europeni pentru consum de antibiotic sunt:

  • bronșite (16%),
  • dureri în gât (14%),
  • răceală (12%).

Dintre românii care au utilizat antibiotic, 33% dintre aceștia au răspuns că au folosit antibiotic pentru ameliorarea durerilor în gât, iar 30% în tratamentul răcelilor comune. Dacă 93% dintre europeni consultă un medic înainte de a recurge la antibioterapie, numai 63% dintre români au mers la un consult medical înainte de a folosi antibiotic.

Conform datelor Eurostat, România se află pe ultimele locuri ale clasamentului în ceea ce privește consultul medical înainte de utilizarea antibioticului. Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din țara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenței mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenței la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru cele care produc infecții în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infecții urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi.

 

GCS: Alte 3.950 de persoane, infectate cu noul coronavirus, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.950 cazuri noi de persoane infectate cu SARS -CoV- 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până pe 2 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 808.040 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 744.040 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 952 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 20.509 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 01.03.2021 (10:00) – 02.03.2021 (10:00) au fost raportate 106 decese (62 bărbați și 44 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea și Vaslui.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 13 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 27 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 32 decese la categoria de peste 80 de ani.

105 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.536. Dintre acestea, 1.044 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.052.659 de teste RT-PCR și 315.789 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 23.392 de teste RT-PCR (15.539 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.853 la cerere) și 10.152 de teste rapide antigenice.
De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 4 teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 2 martie a.c.

Pe teritoriul României, 42.716 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.347 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.375 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 131 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.905 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 800 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 1 martie, 4.932 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 910.300 de lei.

 

MS: S-a obţinut acceptul de la Spitalul AKH Viena pentru transferul celui de-al doilea pacient cu arsuri

Ministerul Sănătăţii (MS) a informat că s-a obţinut acceptul de la Spitalul AKH Viena pentru transferul celui de-al doilea pacient cu arsuri în urma incendiului din localitatea Inoteşti, judeţul Prahova.

„Ministerul Sănătăţii a fost informat, cu privire la situaţia pacienţilor cu arsuri suferite în incendiul din data de 1 martie din localitatea Inoteşti, judeţul Prahova, că s-a obţinut acceptul spitalului AKH Viena pentru transferul celui de-al doilea pacient la această unitate. Menţionăm că, aşa cum Ministerul Sănătăţii a anunţat anterior, pentru unul dintre pacienţi, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (DSU – MAI) a obţinut accept de transfer la Spitalul Militar „Reine Astrid” din Belgia”, arată sursa citată.

Transferul la Viena se va face imediat ce va fi posibil şi este realizat, conform legii, de către DSU – MAI.

Primului raport OMS privind auzul: 1 din 4 persoane vor avea probleme până în 2050

Aproape 2,5 miliarde de oameni din întreaga lume, sau una din patru persoane, vor trăi cu un anumit grad de pierdere a auzului, până în 2050, potrivit primului raport mondial privind auzul, publicat marţi de Organizația Mondială a Sănătății.

Potrivit raportului, cel puțin 700 de milioane dintre aceste persoane vor avea nevoie de acces la servicii de îngrijire a urechii și a auzului și la alte servicii de reabilitare, cu excepția cazului în care se iau măsuri.

„Abilitatea noastră de a auzi este prețioasă. Hipoacuzia netratată poate avea un impact devastator asupra capacității oamenilor de a comunica, de a studia și de a-și câștiga existența. De asemenea, poate avea un impact asupra sănătății mintale a oamenilor și a capacității lor de a susține relații”, a spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

Raportul, lansat înaintea Zilei Mondiale a Auzului, din data de 3 martie, subliniază necesitatea intensificării rapide a eforturilor de prevenire și abordare a pierderilor de auz prin investiții, și extinderea accesului la serviciile de asistență. Investițiile în asistența auditivă s-au dovedit a fi rentabile: OMS calculează că guvernele se pot aștepta la o rentabilitate de aproape 16 USD pentru fiecare 1 USD investit.

Principalele constatări ale raportului

Potrivit raportului, lipsa de informații exacte și atitudinile stigmatizante față de bolile urechii și pierderea auzului limitează adesea oamenii de la accesarea îngrijirii pentru aceste afecțiuni.

„Chiar și în rândul furnizorilor de servicii medicale, există adesea o lipsă de cunoștințe despre prevenirea, identificarea timpurie și gestionarea pierderilor de auz și a bolilor urechii, împiedicându-le capacitatea de a oferi îngrijirea necesară. În majoritatea țărilor, îngrijirea urechii și a auzului nu este încă integrată în sistemele naționale de sănătate, iar accesarea serviciilor de îngrijire este o provocare pentru cei cu boli ale urechii și pierderea auzului. Mai mult, accesul la îngrijirea urechii și a auzului este slab măsurat și documentat, iar indicatorii relevanți lipsesc în sistemul informațional de sănătate”, se arată în comunicatul OMS.

Potrivit aceleiaşi surse, cea mai evidentă lacună în capacitatea sistemului de sănătate este în resursele umane, astfel că dintre țările cu venituri mici, aproximativ 78% au mai puțin de un specialist în urechi, nas și gât (ORL) la un milion de persoane; 93% au mai puțin de un audiolog la milion; doar 17% au unul sau mai mulți logopezi la un milion de persoane. De asemenea, 50% au unul sau mai mulți profesori pentru surzi la un milion de persoane.

Potrivit OMS, acest decalaj poate fi eliminat prin integrarea asistenței auditive în asistența medicală primară, prin strategii precum împărțirea sarcinilor și instruirea.

Raportul mai arată că, chiar și în țările cu proporții relativ ridicate de profesioniști în domeniul urechii și al auzului, există o distribuție inegală a specialiștilor. Acest lucru nu numai că ridică provocări pentru persoanele care au nevoie de îngrijire, dar pune și cerințe nerezonabile cadrelor care furnizează aceste servicii.

Principalele cauze ale pierderii auzului

Raportul arată că la copii, aproape 60% din pierderea auzului poate fi prevenită prin măsuri precum imunizarea pentru prevenirea rubeolei și meningitei, îmbunătățirea îngrijirii materne și neonatale și screening-ul și gestionarea timpurie a otitei medii, boli inflamatorii ale urechii medii.

Şi asta în timp ce la adulți, controlul zgomotului, ascultarea în condiții de siguranță și supravegherea medicamentelor ototoxice, împreună cu o bună igienă a urechilor, pot contribui la menținerea unei auzi bune și la reducerea potențialului de pierdere a auzului.

„Identificarea este primul pas în abordarea pierderilor de auz și a bolilor urechii asociate. Screeningul clinic în puncte strategice din viață asigură că orice pierdere a bolilor auzului și a urechii poate fi identificată cât mai curând posibil. Progresele tehnologice recente, inclusiv instrumente precise și ușor de utilizat, pot identifica afecțiunile urechii și pierderea auzului la orice vârstă, în medii clinice sau comunitare, și cu instruire și resurse limitate. Screening-ul poate avea loc chiar și în situații dificile, cum ar fi cele întâlnite în timpul pandemiei COVID-19 și cei care trăiesc în zone slab deservite și îndepărtate ale lumii”, potrivit OMS.

Accesul la îngrijiri adecvate și în timp util

Potrivit OMS, odată diagnosticată, intervenția timpurie este esențială. Tratamentul medical și chirurgical poate vindeca majoritatea bolilor urechii, putând inversa pierderea auzului. Cu toate acestea, acolo unde pierderea auzului este ireversibilă, reabilitarea poate asigura că cei afectați evită consecințele negative ale pierderii auzului.

Tehnologia auditivă, cum ar fi aparatele auditive și implanturile cohleare, atunci când sunt însoțite de servicii adecvate de sprijin și terapie de reabilitare sunt eficiente și rentabile și pot beneficia de ele atât copiii, cât și adulții.

Raportul menționează că utilizarea limbajului semnelor și a altor mijloace de substituție senzorială, cum ar fi citirea vorbirii, sunt opțiuni importante pentru multe persoane fără auz. De asemenea, tehnologia și serviciile de asistență auditivă, cum ar fi subtitrarea și interpretarea limbajului semnelor, pot îmbunătăți și mai mult accesul la comunicare și educație pentru cei cu pierderea auzului.

„Pentru a se asigura că beneficiile acestor progrese și soluții tehnologice sunt accesibile în mod echitabil pentru toți, țările trebuie să adopte o abordare integrată axată pe oameni”, a spus dr. Bente Mikkelsen, directorul Departamentului de Boli netransmisibile al OMS.

Reprezentanţii OMS atenţionează că integrarea intervențiilor de îngrijire a urechii și a auzului în cadrul planurilor naționale de sănătate și furnizarea acestora prin sisteme de sănătate consolidate, ca parte a acoperirii universale a sănătății, este esențială pentru a satisface nevoile celor cu risc sau care trăiesc cu pierderea auzului.

 

Hidroxiclorochină pentru prevenirea COVID-19: Care este poziţia OMS

Experți ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii se arată fermi împotriva utilizării hidroxiclorochinei pentru prevenirea COVID-19, substanţa nemaifiind o prioritate în cercetare, iar resursele ar trebui să se concentreze pe alte medicamente mai promițătoare pentru a preveni boala, se arată într-un comunicat al OMS.

Medicamentul antiinflamator hidroxiclorochină nu ar trebui utilizat pentru a preveni infecția la persoanele care nu au COVID-19, potrivit unui grup de experți internaționali citaţi în The BMJ.

Recomandarea se bazează pe dovezi de înaltă certitudine din șase studii controlate randomizate care au implicat peste 6.000 de participanți cu și fără expunere cunoscută la o persoană infectată.

Potrivit comunicatului OMS, dovezi cu grad mare de certitudine au arătat că hidroxiclorochina nu a avut niciun efect semnificativ asupra decesului și internării în spital, în timp ce dovezile cu certitudine moderată au arătat că hidroxiclorochina nu a avut niciun efect semnificativ asupra COVID-19 confirmate în laborator și, probabil, crește riscul de efecte adverse.

În aceste condiţii, grupul de experţi consideră că acest medicament nu mai este o prioritate de cercetare și că resursele ar trebui utilizate pentru a evalua alte medicamente mai promițătoare pentru a preveni COVID-19.

 

 

Ministerul Sănătăţii, despre reinfectare, după COVID-19

Ministerul Sănătăţii continuă seria răspunsurilor pe tema COVID-19, dând explicaţii legate de întrebarea „dacă am făcut deja COVID-19, mă mai pot reinfecta?”.

„Da. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolii din SUA (CDC), reinfectarea cu SARS-CoV-2 este posibilă, deși cazurile sunt rare. Un studiu realizat de către agenția guvernamentală Public Health England (UK) în perioada iunie-noiembrie 2020, în rândul angajaților din sistemul de sănătate, arată că anticorpii rezultați în urma bolii oferă protecție, scăzând riscul de reinfectare cu 83%, pentru o perioadă de cel puțin 5 luni. Din eșantionul de 20.000 de persoane, doar 44 au reprezentat cazuri posibile/probabile de reinfectare”, se arată în răspunsul Ministerului.

De asemenea, în acelaşi răspuns se arată că Organizația Mondială a Sănătății precizează că rapoartele preliminare din Africa de Sud arată faptul că și cei care au fost anterior infectați cu coronavirus se pot reinfecta cu tulpinile noi ale virusului.

„Cu toate acestea, încă se mai fac investigații cu privire la aceste reinfectări, pentru a detecta dacă sunt mai frecvente decât reinfectările cu tulpinile anterioare ale SARS-CoV-2. De aceea, Ministerul Sănătății și organizațiile internaționale recomandă în continuare atât respectarea regulilor de distanțare și igienă, cât și vaccinarea împotriva COVID-19”, potrivit MS.

MS: S-a obţinut aprobarea pentru transferul în străinătate a unui pacient ars în incendiul de la Inotești

Pentru unul dintre cei doi pacienții arși în incendiul din localitatea Inotești, județul Prahova, DSU a obținut acceptul pentru transfer la Spitalul Militar „Reine Astrid” din Belgia, așteaptându-se un răspuns și de la AKH Viena pentru al doilea pacient, potrivit Ministerului Sănătăţii.

„Conducerea Ministerului Sănătății a fost informată în această dimineață de către Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (COSU) din cadrul Ministerului Sănătății că au fost primite rapoartele medicale ale celor doi pacienți cu arsuri, suferite în incendiul din localitatea Inotești, județul Prahova. Rapoartele au fost transmise de către Spitalul Judetean Ploiești, completate de comisia de specialitate constituită la nivelul spitalului în baza Ordinului Ministrului Sănătații 2063/2020 în vederea transferului în străinătate. Conform informațiilor transmise, pacientul de 59 de ani are arsuri de grad IIA, IIB și III pe 60% din suprafața corporală. Pacientul de 53 de ani are arsuri de gradul IIA, IIB și III pe 70% din suprafața corporală. Ambii pacienți au arsuri ale căilor aeriene superioare. Documentele au fost transmise și Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne în vederea identificării unor locuri în centre de mari arși din Europa și a efectuarii unor transferuri, conform OMS 2063/2020. Conform ultimelor informații primite de la COSU, pentru unul dintre pacienții arși, DSU a obținut accept pentru transfer de la Spitalul Militar „Reine Astrid” din Belgia. Se așteaptă un răspuns și de la AKH Viena pentru al doilea pacient”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii.

 

Personalul medical din linia I din întreaga lume, ținta a peste 400 de acte de violențe în 2020

Personalul medical aflat în prima linie, la nivel mondial, în lupta cu noul coronavirus a fost ținta a peste 400 de acte de violență legate de COVID-19 în anul 2020.

Aceasta este concluzia unui raport publicat marţi de o organizaţie non-guvernamentală pentru apărarea drepturilor lucrătorilor din sistemul sanitar, informează AFP, potrivit Agerpres.

Potrivit raportului Coaliţiei pentru salvgardarea sănătăţii în timpul conflictelor (CSSC), sunt înregistrate 1.172 de acte de violenţă şi de atacuri împotriva unor persoane sau infrastructuri de sănătate care au avut loc în 2020, aceasta fiind  ”o estimare minimală”. Din acest total, mai mult de o treime, respectiv 412, au legătură directă cu COVID-19.

De exemplu, în Mexic, o infirmieră a fost atacată şi rănită de un grup care o acuza că răspândeşte virusul. La Dakar, în Senegal, trei lucrători sociali au fost răniţi cu lovituri de pietre de locuitori ce refuzau ca o victimă a coronavirusului să fie înhumată lângă membrii familiilor lor, iar în Birmingham, Regatul Unit, o îngrijitoare a fost scuipată şi insultată de unul dintre vecinii săi, relatează Agerpres.

Raportul mai arată că marea majoritate, respectiv 80%, dintre autorii acestor violenţe sunt civili. Însă au fost și situații în care ameninţările au venit şi din partea puterilor publice. De exemplu, în Egipt, lucrători din sistemul medical care au criticat modul în care este gestionată pandemia de către regim au fost arestaţi de serviciile de securitate, acuzaţi de propagarea de informaţii false şi de apartenenţă la un grup terorist.

Alte 802 de atacuri au avut loc în ţări aflate în război sau unde există conflicte civile, de exemplu bombardamente asupra spitalelor în Yemen, răpiri de medici în Nigeria sau distrugerea de flacoane cu gel hidroalcoolic într-un atac imputat unor combatanţi separatişti anglofoni în Camerun, informează AFP, relatează Agerpres.

În acest context, preşedintele-fondator al CSSC şi profesor la universitatea americană Johns Hopkins, Leonard Rubenstein, îndeamnă guvernele din întreaga lume să-şi apere lucrătorii din sistemul medical, să lupte împotriva dezinformării şi să ia măsuri ca autorii violenţelor să fie trași la răspundere.

Octavian Jurma: Numărul de infectări în categoria 0-9 ani este de patru ori mai mare decat media naţională

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma susține că în valul trei al pandemiei, rata de mortalitate directă cauzată de COVID-19 ar putea fi mai mică deoarece predomină infecțiile în rândul persoanelor tinere.

„Aşa cum bănuiam teoretic, iată că se confirmă şi în realitate că valul 3 va fi predominant produs de infecţiile din rândul tinerilor. Numărul de infectări în categoria 0-9 ani este deja la nivelul maximului din noiembrie, iar rata de infectare la un nivel de 4 ori mai mare decat media naţională! Cel din categoria 10 – 19 se infectează de două ori mai repede decât media naţională. Acest lucru ne dă speranţă că în valul 3 rata de mortalitate directă datorată bolii COVID-19 va fi mai mică. Rămâne însă ameninţarea brutală a mortalităţii datorate indirect pandemiei de COVID-19 care a fost de două ori mai mare în valul 2 (in Romania) decat cea datorată bolii. Acest aspect trebuie să ne atragă atenţia şi asupra necesităţii de a respecta cu stricteţe măsurile de siguranţă în şcoli”, potrivit medicului Octavian Jurma.

În acest context, medicul îi sfătuieşte pe tineri să se păzească de infecţie, să nu participe la petreceri şi să poarte masca permanent când sunt în preajma altora.

„Ştiu că este greu dar nu vă doriţi pe constiinţă boala sau moartea cuiva drag. E o povară cumplită care creşte cu vârsta chiar dacă acum pare banală. Vaccinul este după colţ şi ne va elibera pe toţi dacă nu ajutăm virusul să producă variante rezistente”, potrivit lui Octavian Jurma.