Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția că bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate atât la nivel global, cât și în România, iar obezitatea este unul dintre factorii importanți care afectează sănătatea inimii.
INSP se alătură Federației Mondiale a Inimii (WHF – World Heart Federation), care reunește anual o rețea globală de membri pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la bolile cardiovasculare și pentru a sublinia importanța recunoașterii semnelor și simptomelor acestora.
În acest an, campania se desfășoară sub sloganul „Nu rata nicio bătaie a inimii tale!”, prin care sunt evidențiate simptomele ascunse ale bolilor de inimă. Mesajul îi încurajează pe oameni să acorde atenție sănătății inimii și să facă schimbări, fie în alimentație, fie în comportament, chiar și prin pași mici care pot avea un efect important.
Organismele internaționale implicate în inițiativele de sănătate publică constată schimbări profunde în modul în care sunt înțelese și tratate bolile netransmisibile. Cu toate acestea, în 2026, în ciuda progreselor spectaculoase ale medicinei cardiovasculare, bolile cardiovasculare continuă să provoace cele mai multe decese atât la nivel global, cât și național.
Datele actualizate ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și ale WHF arată că aproximativ 20 de milioane de persoane mor în fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, ceea ce reprezintă circa 32% din totalul deceselor la nivel mondial. Atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale sunt responsabile pentru mai mult de 85% dintre aceste decese, iar trei sferturi dintre ele se înregistrează în țări cu venituri mici și medii.
Un element central al analizei globale îl reprezintă obezitatea. Raportul Mondial al Inimii 2025, publicația de referință a WHF, pune pentru prima dată această problemă în centrul evaluării riscului cardiovascular. Potrivit concluziilor raportului, obezitatea trebuie considerată o boală cronică recidivantă, nu doar un factor de risc modificabil sau o alegere legată de stilul de viață, deoarece contribuie direct la apariția hipertensiunii arteriale, insuficienței cardiace și aterosclerozei.
Concluziile cheie ale Raportului Mondial al Inimii indică o dinamică alarmantă:
- IMC ridicat provoacă 3,7 milioane decese/an, fiind principalul factor determinant al deceselor cauzate de boli cardiovasculare – 10 % din decesele globale cauzate de bolile cardiovasculare sunt atribuite IMC-ului ridicat.
- Generația viitoare este în pericol- copiii care trăiesc cu un IMC ridicat au un risc cu 40% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare la vârsta maturității comparativ cu semenii lor. Prevalența obezității la copiii cu vârste între 5-19 ani a crescut de la 1,7% în 1990 la 6,9% în 2022 pentru fete și de la 2,1% la 9,3% pentru băieți.
- Proiecții critice – prevalența obezității la adulți s-a triplat la bărbați din 1990 până în 2022 (de la 4,8% la 14%) iar la femei a fost mai mult decât dublată (de la 8,8% la 18,5%). Dacă tendințele actuale persistă, până în anul 2050, aproape 2 din 3 adulți cu vârsta de peste 25 de ani vor fi supraponderali sau vor suferi de obezitate.
- Bariera stigmei și sedentarismul modern – stigma socială și neînțelegerea obezității împiedică accesul pacienților la sprijin medical adecvat. În plus, schimbările din mediul de muncă (munca la birou, orele suplimentare prelungite) și răspândirea alimentelor ultra-procesate intensifică această povară sanitară și economică.
România se numără printre țările din Uniunea Europeană cele mai afectate de bolile cardiovasculare, una din două persoane decedând din această cauză. Mortalitatea prin boli cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât media UE, iar în 2023 aproximativ una din două persoane care au murit în România a avut drept cauză o boală a aparatului circulator.
Hipertensiunea arterială (HTA) are o contribuție majoră la această situație și este responsabilă de peste 60% dintre decesele de cauză cardiovasculară. În România, 6,6 milioane de persoane suferă de hipertensiune, însă numai 68% dintre acestea sunt diagnosticate, 59% primesc tratament, iar valorile tensionale sunt controlate prin tratament în cazul a doar 30% dintre pacienți.
Datele sunt susținute și de Campania Națională pentru Prevenția Bolilor Cardiovasculare, derulată în decembrie 2024 de INSP, precum și de Profilul de Țară privind Sănătatea al Comisiei Europene. Potrivit acestora, bolile aparatului circulator provoacă aproximativ 50%-55% din totalul deceselor înregistrate la nivel național.
INSP atrage atenția și asupra faptului că atacul vascular cerebral și infarctul miocardic sunt întâlnite tot mai des la pacienți tineri. Dincolo de datele statistice, aceste cazuri înseamnă familii afectate, vieți pierdute prematur și o presiune considerabilă asupra sistemului de asistență medicală primară și de urgență.
Institutul subliniază necesitatea concentrării asupra soluțiilor, în condițiile în care până la 80% dintre bolile cardiovasculare pot fi prevenite prin intervenții timpurii asupra factorilor de risc comportamentali și de mediu. Printre aceștia se află consumul de tutun, alimentația bogată în sare, zahăr și grăsimi trans, lipsa activității fizice, consumul dăunător de alcool și poluarea aerului.
Pentru reducerea mortalității premature provocate de bolile netransmisibile, Federația Mondială a Inimii consideră necesară o acțiune comună în trei direcții prioritare:
- Prevenției și depistare timpurie în medicina primară – accesibilizarea screening-ului cardiovascular la nivel național și transformarea bilanțului anual metabolic într-un drept individual.
- Combaterea mediului obezogen – susținerea măsurilor de sănătate publică promovate de WHF, de la reglementarea publicității la alimente ultra-procesate destinate minorilor, până la extinderea infrastructurilor urbane destinate activității fizice.
- Echitate și incluziune în sănătate – asigurarea accesului universal la diagnostic, investigații paraclinice și terapii moderne pentru toți pacienții, indiferent de regiune sau venituri.
Pentru populația generală, INSP recomandă atenție la semnele care pot indica o problemă cardiovasculară. Stările neobișnuite de oboseală, palpitațiile, lipsa de aer la efort și disconfortul toracic nu trebuie ignorate.
O altă recomandare este verificarea periodică a principalilor indicatori de risc. Astfel, vizita la medicul de familie ar trebui făcută cel puțin o dată pe an pentru măsurarea tensiunii arteriale și verificarea profilului lipidic, a glicemiei și a indicelui de masă corporală (IMC).
Adoptarea unor schimbări sustenabile poate contribui, de asemenea, la reducerea riscului. Scăderea consumului de sare și zahăr, renunțarea la tutun și efectuarea a 30 de minute de mișcare zilnică reduc cu până la 80% riscul de infarct sau accident vascular cerebral.
Pentru a facilita înțelegerea factorilor de risc, recunoașterea semnelor de alarmă și implicarea fiecărei persoane în gestionarea propriei sănătăți, INSP a elaborat, în cadrul Proiectului JACARDI (Joint Action Cardiovascular Diseases and Diabetes), materialul „Viața ta, sănătatea ta: Pași simpli pentru controlul diabetului și bolilor de inimă”.
Acțiunea JACARDI se desfășoară în 22 de țări europene, inclusiv România, și este coordonată de Institutul Național de Sănătate Publică, desemnat de Ministerul Sănătății drept autoritate competentă pentru România. Proiectul urmărește testarea și furnizarea unor soluții inovatoare care să sprijine pacienții pe parcursul întregii vieți, de la prevenție și depistare precoce până la tratament, îngrijire și autogestionarea bolilor cardiovasculare (BCV) și a diabetului.