Un studiu arată impactul pandemiei asupra tratării cancerelor la copii

Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra serviciilor medicale care tratează cancerele la copii din întreaga lume, în special în ţările mai puţin bogate, prin scăderea diagnosticărilor şi chiar întreruperea tratamentelor, potrivit unui studiu publicat joi, relatează AFP.

„Rezultatele noastre sugerează că pandemia de COVID-19 a avut un impact mai mare asupra îngrijirilor medicale destinate cancerului pediatric la nivel global decât sugeraseră studiile axate pe o singură regiune”, a declarat Daniel Moreira, unul dintre autorii acestui studiu publicat în revista „The Lancet Child and Adolescent Health”.

„Centrele din ţările cu venituri mici şi medii au fost extrem de afectate”, a mai spus dr. Moreira, care lucrează la St Jude Children’s Research Hospital, o instituţie americană specializată în boli pediatrice.

Autorii acestui studiu au intervievat 311 profesionişti din domeniul sănătăţii care lucrează în 213 unităţi din 79 de ţări (majoritatea spitalelor aflate în ţări cu venituri mici şi medii).

Potrivit studiului, mai mult de trei sferturi (78%) din spitalele chestionate între iunie şi august 2020 au declarat că îngrijirile medicale destinate cancerului pediatric au fost afectate de pandemie.

Aproape jumătate (43%) au diagnosticat mai puţine noi cancere decât se aşteptau (sugerând că nu a fost pus un diagnostic în multe cazuri), iar o treime (34%) au observat o creştere a numărului de pacienţi care au abandonat tratamentul.

Studiul a arătat că 7% dintre aceste spitale, în majoritate în ţările sărace, şi-au închis complet departamentele de cancer pediatric la un moment dat sau altul, cu o durată medie de zece zile.

Numeroase alte studii au arătat că pandemia de COVID-19 a afectat gestionarea unei multitudini de boli în întreaga lume.

Cu toate acestea, acest studiu concluzionează că spitalele au fost deseori capabile să se adapteze la pandemie, de exemplu prin stabilirea de noi proceduri pentru serviciile considerate esenţiale sau pentru comunicarea cu pacienţii şi familiile acestora.

Au fost publicate toate datele legate de testarea COVID-19 pe județe și incidența în fiecare localitate

Ministerul Sănătății a publicat toate datele legate de testarea COVID-19 pe județe și incidența în fiecare localitate din țară, iar informațiile sunt actualizate zilnic.

„Raportarea datelor referitoare la infecția cu virusul SARS-CoV-2 și vaccinarea împotriva COVID-19. Datele actualizate zilnic în acest format sunt extrase din aplicațiile Corona Forms, Alerte MS și RENV și publicate automat în format brut” , se arată pe site-ul data.gov.ro.

Medicul și cercetătorul Octavian Jurma a spus că aplaudă decizia Ministerului Sănătății, iar presiunea politica pentru a se ține aceste date „sub capac” este imensă.

„Pentru cei ca mine care cerșeau date despre testare, le-am primit! Dar am primit mult mai mult, este o supra-abundență de date. O să ne ia zile bune să le integrăm, dar datele despre testare sunt șocante. Vrancea este aplaudat că e în scenariu verde cu patru este pe zi în vreme ce Timișoara e hulită că e în scenariu roșu cu 2.000 de teste pe zi! Halal realizare. Exact ce suspectam de atâta vreme. Acum, miniciunile autorităților și politicienilor în privința situației nu au doar picioare mai scurte, li s-au tăiat cu totul. Aplaud decizia Ministerului Sănătății, știu că nu le-a fost ușor, presiunea politică pentru a se ține aceste date sub capac este imensă. Însă primul pas spre rezolvarea unei probleme este să admiți că ai una și să contempli adevărul despre ea.Abia acum putem vorbi despre soluții adaptate la nivel local”, a afirmat cercetătorul Octavian Jurma.

Mecanismul de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în blocul comunitar va fi extins

Uniunea Europeană intenţionează să extindă până la finalul lunii iunie mecanismul de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în statele membre, au declarat joi două surse europene pentru Reuters, măsură care ar putea spori tensiunile cu ţările terţe care se bazează pe vaccinurile produse în interiorul blocului comunitar.

La 29 ianuarie, Comisia Europeană a adoptat un mecanism de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în statele UE, pentru a preveni ieşirea din blocul comunitar a unor cantităţi de vaccin care, în virtutea contractelor încheiate cu companiile farmaceutice, sunt destinate statelor membre.

Executivul comunitar a luat această decizie în urma unei dispute cu compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca.

Mecanismul ar urma să expire la finalul lunii martie, dar Comisia Europeană doreşte prelungirea lui până la 30 iunie, potrivit surselor europene citate, relatează Agerpres.

”Comisia va propune extinderea până la finalul lui iunie. Şi a fost primită de statele membre cu aprobare, nu neapărat cu entuziasm, dar există o senzaţie că încă avem nevoie de acest mecanism”, a declarat un diplomat european.

O altă oficialitate UE a adăugat că la reuniunea săptămânală de miercuri a Comitetului reprezentanţilor permanenţi (COREPER, format din ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE) numeroase state au sprijinit măsura, inclusiv Germania şi Franţa.

Uniunea Europeană s-a folosit pentru prima dată de interdicţia de export de vaccinuri împotriva COVID-19

Uniunea Europeană s-a folosit pentru prima dată de interdicţia de export de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru a opri transferul din Italia spre Australia a 250.000 de doze de ser de la AstraZeneca, au declarat pentru DPA surse europene, confirmând astfel o relatare din Financial Times.

Blocul european a creat în ianuarie un registru pentru a monitoriza exporturile de vaccinuri în contextul unei dispute cu producătorul britanico-suedez, acuzat că nu îşi respectă obligaţiile contractuale cu UE.

Mecanismul permite autorităţilor naţionale, în consultare cu Comisia Europeană, să blocheze exporturi spre ţări din afara UE dacă blocul comunitar consideră că o companie nu îşi onorează angajamentele, potrivit Agerpres.

Spre deosebire de alţi producători de vaccin împotriva COVID-19 precum Pfizer/BioNTech şi Moderna, AstraZeneca nu a livrat încă toate dozele promise Uniunii Europene. Compania a redus livrările promise pentru primul trimestru de la 80 de milioane la 40 de milioane de doze, invocând dificultăţi de producţie.

Au existat suspiciuni că vaccinuri produse în UE sunt vândute unor ţări din afara blocului comunitar, ceea ce a dus la crearea registrului de export.

Alte 208.000 de doze de vaccin AstraZeneca sosesc în România

O nouă tranşă de vaccin de la compania farmaceutică AstraZeneca, de 208.000 de doze, va sosi în ţară, în noaptea de joi spre vineri, pe cale terestră, anunţă Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Potrivit CNCAV, dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, urmând să fie distribuite în centrele regionale de depozitare existente la nivel naţional.

Până în prezent, conform unui comunicat transmis joi, au fost recepţionate 486.000 de doze de vaccin AstraZeneca, iar din data de 15 februarie au fost vaccinate 158.013 persoane.

În ţara noastră, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18 – 55 de ani, cu posibilitatea creşterii acestui interval, în funcţie de apariţia noilor date ştiinţifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de opt săptămâni.

La Libre Belgique: Concedieri de la Pfizer Belgia, o parte din activități, mutate în România

Grupul farmaceutic american Pfizer urmează să concedieze 15% din personalul centrului său de distribuţie de la Zaventem (Belgia), urmând ca o parte din activităţile acestui centru să fie delocalizate în România, informează cotidianul La Libre Belgique, potrivit Agerpres.

Potrivit unor surse sindicale, aproximativ 38 din cei 238 de angajaţi de la centrul de distribuţie pe care Pfizer îl are la Zaventem (Belgia) ar urma să îşi piardă locul de muncă. Motivul avansat de conducerea companiei ar fi delocalizarea serviciului de planificare a aprovizionării la Bucureşti (România).

Sindicatele se declară şocate de acest anunţ făcut de Pfizer, unul din marii producători de vaccinuri împotriva COVID-19, în plină pandemie.

„Recurgerea la concedieri în contextul sanitar actual este o palmă pentru toţi angajaţii Pfizer care lucrează la succesul companiei şi care, printre altele, contribuie la producţia de vaccinuri vaccinuri împotriva COVID-19”, a declarat Michel Barbuto, reprezentantul sindicatului CNE.

În replică, conducerea companiei vorbeşte despre optimizarea organizării. „Încercăm în permanenţă să optimizăm organizarea lanţului de aprovizionare mondială. În prezent explorăm opţiuni care ne vor permite să ne centralizăm mai bine resursele, să îmbunătăţim eficacitatea proceselor, continuând în acelaşi timp să oferim cele mai bune servicii. Acest lucru ar putea să se traducă prin redistribuirea unui număr de funcţii din cadrul lanţului de aprovizionare în cadrul reţelei noastre extinse”, a declarat un purtător de cuvânt de la Pfizer.

Grupul farmaceutic american Pfizer are în prezent aproximativ 2.500 de angajaţi în Belgia, repartizaţi la patru locaţii: Anderlecht (centru de cercetare clinică), Ixelles (sediu administrativ şi comercial), Puurs (centru de producţie) şi Zaventem (centru de distribuţie).

Vaccinul antiCOVID al AstraZeneca, autorizat în Germania şi pentru persoanele de peste 65 de ani

Comisia germană a vaccinurilor a dat undă verde joi administrării vaccinului anti-Covid AstraZeneca/Oxford persoanelor de peste 65 de ani, a anunţat Ministerul Sănătăţii, relatează AFP.

„Comisia vaccinurilor recomandă de acum înainte vaccinul AstraZeneca şi pentru persoanele de peste 65 de ani. Este o veste bună pentru persoanele în vârstă care aşteaptă o injecţie”, a declarat ministrul sănătăţii, Jens Spahn, într-un comunicat.

Cancelarul german Angela Merkel a anunţat deja miercuri seară că respectiva comisie se pregăteşte să dea un aviz favorabil şi că guvernul îi va urma recomandarea.

Până acum, Berlinul nu a autorizat acest vaccin pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, argumentând că nu există date ştiinţifice suficiente din partea laboratorului anglo-suedez pentru a permite acest lucru.

Acum „studii foarte recente au furnizat elemente” care permit ridicarea vârstei maxime de utilizare a vaccinului, care continuă să suscite neîncredere în Europa, a explicat cancelarul miercuri seară. Şefa guvernului german a făcut referire la studii medicale britanice care arată o eficienţă importantă pentru persoanele cele mai în vârstă.

Berlinul speră ca odată cu această decizie să accelereze campania naţională de vaccinare, criticată pentru lentoarea sa de opinia publică.

De la sfârşitul lui decembrie, 2.271.784 de persoane, respectiv 2,7% din populaţie, au fost vaccinate, primind două doze dintr-unul din cele trei vaccinuri autorizate în Germania (BioNTech/Pfizer, Moderna şi AstraZeneca), potrivit ultimului bilanţ de miercuri.

În urmă cu două zile, guvernul francez a autorizat şi el utilizarea acestui vaccin pentru persoanele cu vârsta între 65 şi 75 de ani care suferă de comorbidităţi.

Câte doze de vaccin antiCOVID au fost administrate joi în România

Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID (CNCAV) informează că în ultimele 24 de ore au fost administrate 43.738 de doze de vaccin, dintre care 29.289 – Pfizer, 7.607 – AstraZeneca şi 6.842 – Moderna, potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 36.387 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 7.351 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 1.685.611 de doze unui număr de 1.065.226 persoane, dintre care 438.066 cu o doză, iar 627.160 – şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 110 de reacţii adverse, dintre care 6 de tip local şi 104 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 5.828 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Reacţia CNCAV, după decesul bărbatului de 47 de ani, după vaccinarea antiCOVID

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a precizat joi că investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu unui bărbat de 47 de ani care a fost vaccinat anti-COVID pe 28 februarie au evidenţiat „modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”.

Potrivit sursei citate, Direcţia de Sănătate Publică Gorj s-a autosesizat în acest caz şi a derulat verificări pentru documentarea situaţiei în cazul bărbatului în vârstă de 47 de ani, din Târgu Jiu, căruia i s-a administrat prima doză de ser produs de compania Oxford/AstraZeneca în cursul zilei de 28 februarie, la un centru de vaccinare din Bumbeşti-Jiu.

CNCAV afirmă că, în urma triajului medical, efectuat potrivit protocoalelor medicale, nu au fost indicate probleme cronice de sănătate.

„După administrarea dozei de vaccin, conform procedurii, bărbatul a rămas în spaţiul de supraveghere postvaccinală timp de 15 minute, fără a prezenta modificări ale stării de sănătate, ulterior părăsind centrul de vaccinare. A doua zi, pe 1 martie a.c., în jurul orei 8,00, în timp ce se afla la serviciu, persoana a suferit un stop cardio-respirator, situaţie care a impus solicitarea unui echipaj de prim-ajutor de la Ambulanţă. Persoanei i s-au aplicat manevrele de resuscitare atât în ambulanţă, cât şi în unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Târgu Jiu, iar în seara aceleaşi zile, în jurul orei 21,00, s-a declarat decesul pacientului. Investigaţiile medicale efectuate în cadrul Secţiei Anestezie – Terapie Intensivă din SJU Târgu Jiu au evidenţiat modificări caracteristice unui infarct miocardic acut întins”, afirmă aceeaşi sursă.

MO:Completări ale Normelor de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018

Monitorul Oficial a publicat Ordinul nr. 379/2021 pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017.

Vă prezentăm în continuare Ordinul CNAS, publicat în Monitorul Oficial:

„Văzând Referatul de aprobare nr. DG 601 din 22.02.2021 al directorului general al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, având în vedere art. 51 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr. 155/2017 privind aprobarea programelor naționale de sănătate pentru anii 2017 și 2018, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. –
Normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2017 și 2018, aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 245/2017, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 și 224 bis din 31 martie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 1, după litera j) se introduce o nouă literă, litera k), cu următorul cuprins:

k) Spitalul Județean de Urgență Giurgiu.”

2. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 5, după litera s) se introduce o nouă literă, litera ș), cu următorul cuprins:

ș) Spitalul de Pediatrie Pitești.

3. La capitolul IX titlul „Programul național de tratament pentru boli rare” subtitlul „Unități care derulează programul” punctul 8, după litera t) se introduce o nouă literă, litera ț), cu următorul cuprins:
ț) Spitalul Județean de Urgență «Sfântul Ioan cel Nou» Suceava.

Art. II. –
Direcțiile de specialitate din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate și unitățile de specialitate prin care se derulează programe naționale de sănătate curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. III. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”