Comisarul european pentru piaţa internă: Situaţia privind vaccinurile este liniştitoare

Uniunea Europeană ar trebui să fie în măsură să îi vaccineze pe toţi cetăţenii europeni „până la sfârşitul verii”, a declarat joi la Roma comisarul european pentru piaţa internă Thierry Breton, care răspunde de aspectele industriale ale fabricării vaccinurilor, relatează AFP.

„Situaţia privind vaccinurile este liniştitoare. Este o provocare enormă şi totuşi am reacţionat cu o mare rapiditate”, a declarat Breton în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul italian al dezvoltării economice, Giancarlo Giorgetti.

„Am extrem de multă încredere în capacitatea Europei de a livra vaccinurile mai rapid şi cred că până la sfârşitul verii îi vom putea vaccina pe toţi cetăţenii europeni”, a dat el asigurări.

„Până la sfârşitul anului Europa va fi în măsură să producă 2-3 miliarde de vaccinuri pe an”, a afirmat el. „Europa este primul continent pentru producţia de vaccinuri, urmează apoi SUA cu două miliarde (…) Vom putea conta pe 5 miliarde de vaccinuri pe an în lumea întreagă”, a conchis el.

Aceste declaraţii au intervenit în contextul în care prim-ministrul italian Mario Draghi i-a cerut miercuri seară preşedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen să accelereze răspunsul UE la pandemie, „în special în ceea ce priveşte vaccinurile”.

Întârzierile în livrarea vaccinurilor anti-COVID, a căror achiziţie a fost organizată la nivel european de Comisia Europeană, fac obiectul criticilor în numeroase state membre.

65,7% mai puţine infecţii respiratorii în ultima săptămână din februarie faţă de aceeaşi săptămână 2020

Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 48.646, în perioada 22-28 februarie, înregistrându-se cu 65,7% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână a anului trecut, a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit sursei citate, numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 65,7% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (141.816) şi cu 8% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (45.032).

În săptămâna 22-28 februarie au fost raportate la nivel naţional 8 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 5.642 cazuri înregistrate în aceeaşi săptămână a sezonului anterior.

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal şi nu au fost confirmate cazuri noi de gripă.

„De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat, două cazuri gripă cu virus B”, afirmă INSP.

Până la data de 28 februarie au fost vaccinate antigripal 2.298.469 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

65,7% mai puţine infecţii respiratorii în ultima săptămână din februarie faţă de aceeaşi săptămână 2020

Numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 48.646, în perioada 22-28 februarie, înregistrându-se cu 65,7% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână a anului trecut, a informat, joi, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit sursei citate, numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 65,7% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (141.816) şi cu 8% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (45.032).

În săptămâna 22-28 februarie au fost raportate la nivel naţional 8 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 5.642 cazuri înregistrate în aceeaşi săptămână a sezonului anterior.

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal şi nu au fost confirmate cazuri noi de gripă.

„De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat, două cazuri gripă cu virus B”, afirmă INSP.

Până la data de 28 februarie au fost vaccinate antigripal 2.298.469 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

VIDEO Prof. dr. Radu Vlădăreanu, despre infecția cu HPV

Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președinte Societatea Română de Obstetrică – Ginecologie, explică ce este virusul HPV și cum intervine în apariția cancerului de col uterin. De asemenea, detaliază și modul în care putem preveni infecția cu HPV prin vaccinare.

Ministerul Sănătății nu recomandă folosirea lămpilor UV pentru dezinfecția în școli sau acasă

Ministerul Sănătății precizează că lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic, radiațiile acestora fiind cancerigene.

„Lămpile UV nu sunt recomandate pentru dezinfecția în școli sau pentru uz casnic. Radiațiile UV sunt cancerigene (pot produce cancer de piele) și pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor. De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice. Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens”, atenționează Ministerul Sănătății.

În aceste condiții, reprezentanții MS precizează că lămpile UV nu sunt recomandate a fi utilizate decât de personalul calificat și nu reprezintă o opțiune pentru sălile de clasă.

„Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon. Astfel de lămpi sunt folosite în spitale și în laboratoarele medicale pentru a steriliza anumite încăperi sau zone, însă nu trebuie utilizate ca unică metodă de dezinfecție. În ceea ce privește activitatea radiației UV față de virusuri, mai multe studii au demonstrat că aceasta poate distruge virusuri gripale, adenovirusuri, coronavirusuri etc., atât de pe suprafețe, cât și din aer, atât prin alterarea materialului lor genetic, cât și prin alterarea proteinelor de suprafață, virusurile fiind astfel inactivate”, potrivit MS.

Concluziile unui specialist în medicină hiperbară, după tratarea post COVID a pacienților din valul 1 și 2

Medicul specialist medicină hiperbară, Bogdan Cristian-Ion, a declarat că aplicarea oxigenoterapiei hiperbară (HBOT) la pacientul cu leziuni pulmonare postCOVID-19 este cea mai eficientă metodă de a se recupera rapid și eficient, în marea majoritate a cazurilor fără sechele.

Pe de altă parte, medicul este de părere că actualele costuri ale unei astfel de acțiuni sunt uriașe și nesustenabile de niciun sistem de asigurări.

Medicul Bogdan Cristian-Ion a tras mai multe concluzii din experiența acumulată după valul 1 și 2 al pandemiei:

„Aplicarea HBOT la pacientul cu leziuni pulmonare postCOVID este cea mai eficienta metoda de a recupera rapid, eficient, in marea majoritate a cazurilor fara sechele:
– leziunea pulmonara indiferent de aspectul acesteie, regiunea pulmonara afectata, tipul de afectare (peste 600 de pacienti).
– leziunea osoasa secundara COVID, de necroza avasculara (indicatie consacrata a HBOT), cu peste 10 cazuri proprii de necroza avasculara sistemica postCOVID.
– leziunile neurologice de tipul mielitei transverse sau cerebrale din cadrul ADEM, cu peste 10 cazuri proprii de ADEM”, a scris medicul, pe pagina sa de Facebook.

Medicul a spus că până acum, în jur de 200 de pacienți cu leziuni pulmonare au fost tratați cu HBOT, la un spital privat din Mureș, la mai puțin de o lună de la debutul bolii, respectiv de la primul RT- PCR pozitiv, cei mai mulți dintre ei, transferați direct din ATI-urile de stat.

„Abordarea terapeutica in aceste cazuri a fost stabilizarea si tratamentul specific pe sectiile de interne, pneumologie, ATI urmata de transferul in sectia de terapie intensiva a Spitalului de Medicina Hiperbara din Mures unde s-a continuat tratamentul medicamentos si s-a aplicat HBOT. Efectele HBOT pe plamanul proaspat inflamat, fara leziuni „prefibrotice” sunt rapide, in sensul dezinflamarii acestuia, reducerea rapida (de la zi la zi) a necesarului de O2 pe masca, scaderea factorilor inflamatori si in special a IL6, fara tocilizumab, in decursul a 2-3 sedinte/una pe zi”, a explicat medicul.

Medicul a spus că pentru tratarea pacienților, condițiile de eligibilitate au fost:
1. 14 zile de la primul test RT-PCR pozitiv.
2. CT scan proaspăt, cu leziuni pulmonare.
3. Indiferent de comorbiditati/afectarea altor organe, stare generala, analize, prezenta de suprainfectii.
4. Pacientul să poată satura la O2 normobar (peste 90) pe masca sau narină, indiferent de câți litri/minut.

În aceste condiții, medicul a spus că din cei 200 de pacienți tratați cu HBOT, doi pacienți COVID și-au pierdut viața.

„CT scanurile la scurt timp dupa hiperbara au aratat remisia aproape in totalitate a leziunilor pulmonare”.

Medicul a mai spus că efectul terapiei hiperbare se vede atât în ameliorarea stării pacientului, dar cel mai bine pe CT-ul de control, imediat dupa HBOT.

„In general, leziunile pulmonare acute se remit in medie in cca 12 sedinte de 3 ore (36h de HBOT), cele vechi cu leziuni „prefibrotice” pe CT necesita insa intre 10-30 de sedinte (intre 30 si 90 de ore de HBOT), rareori chiar mai mult (peste 100 de ore HBOT)”, a explicat dr. Bogdan Cristian-Ion.

Agenția Națională a Medicamentului nu a primit nicio cerere a autorizare a vreunui studiu privind ivermectina

Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România precizează că până în prezent, nu a fost transmisă nicio cerere de autorizare pentru desfăşurarea unui studiu clinic în care să fie investigată ivermectina.

„ANMDMR a luat cunoștință de existența în spațiul public a unor declarații în care se anunță intenția de a se desfășura în România un studiu clinic pentru investigarea eficacității ivermectinei în prevenirea şi tratamentul infecţiei cu Sars-CoV-2 . ANMDMR face precizarea că, până în prezent, nu a fost transmisă nicio cerere de autorizare pentru desfăşurarea unui studiu clinic în care să fie investigată vermectina”, au precizat reprezentanții Agenției.

Aceștia menționează că în România, „conform prevederilor art. 7011 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ANMDMR autorizează şi controlează studiile clinice în domeniul medicamentelor de uz uman prin verificarea conformităţii cu bunele practici în studiul clinic cu sau fără beneficiu terapeutic, precum şi locul de desfăşurare al acestora”.

„Studiile clinice se desfăşoară cu respectarea principiilor şi ghidurilor detaliate privind buna practică în studiul clinic, a Normelor referitoare la implementarea regulilor de bună practică în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 904/2006 și ale Hotărârii Consiliului Științific nr. nr.2/22.04.2014 referitoare la aprobarea Reglementarilor pentru autorizarea unităților care pot efectua studii clinice în domeniul medicamentelor de uz uman, astfel cum a fost modificată prin Hotărârea Consiliului Științific nr. 24/03.07.2015.”, după cum au precizat reprezentanții ANMDMR.

OMS semnalează creșterea cazurilor noi de COVID-19 în Europa

Numărul de noi cazuri de COVID-19 creşte din nou în Europa, după şase săptămâni de declin, a anunţat joi conducerea regională a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează AFP şi Reuters.

„Constatăm o recrudescenţă în Europa Centrală şi de Est. Noile cazuri cresc, de asemenea, în mai multe ţări din Europa de Vest, unde ratele erau deja ridicate”, a declarat directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, în cadrul unei conferinţe de presă.

Săptămâna trecută, noile cazuri de COVID-19 în Europa au crescut cu 9%, până la puţin peste un milion, potrivit biroului regional al OMS.

„Acest lucru pune capăt unei scăderi promiţătoare observate timp de şase săptămâni a noilor cazuri, mai mult de jumătate din regiunea noastră înregistrând un număr din ce în ce mai mare de noi infectări”, a mai spus Hans Kluge.

Oficialul OMS a estimat că europenii trebuie să „revină la elementele de bază” pentru a lupta împotriva coronavirusului şi a variantelor sale, folosind instrumentele în vigoare şi accelerând vaccinarea.

„Trebuie să ne extindem portofoliul de vaccinuri”, a insistat el.

Din cele 53 de ţări din regiunea europeană a OMS, 45 şi-au început campania de vaccinare.

Conform datelor oficiale compilate de AFP, în Uniunea Europeană, 2,6% din populaţie a primit două doze din unul dintre vaccinurile împotriva COVID-19 şi 5,4% au primit cel puţin o doză.

Date recente despre vaccinările anti-COVID19 cu Pfizer/BioNTech şi AstraZeneca sunt încurajatoare, a declarat la rândul său consilierul regional european pentru OMS, Siddhartha Datta.

Datele pot determina OMS să revizuiască recomandările privind intervalele între prima şi a doua doză de vaccin, a mai spus Siddhartha Datta.

Studenții UMF „Victor Babeș” din Timișoara vor fi vaccinați cu doze Astra Zeneca

Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara a anunțat că studenții care nu s-au imunizat împotriva COVID-19 până în acest moment au posibilitatea de a se vaccina printr-un flux dedicat asigurat de UMFVBT pentru persoanele incluse în etapa unu de vaccinare.

Potrivit reprezentanților UMF „Victor Babeș” din Timișoara vaccinarea se va efectua în centrul organizat de Direcția de Sănătate Publică Timiș situat în Intrarea Doinei nr. 2.

Potrivit aceluiași anunț, vaccinarea va fi efectuată cu serul anti-COVID-19 produs de compania Astra Zeneca.

VIDEO Conf. dr. Lidia Arhire, despre importanța conștientizării obezității de Ziua Mondială a Obezității

[front_live]248451222800477857352390-2021-03-04_14:01[end_live]

Conf. dr. Lidia Arhire, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice și secretar al Asociației Române pentru Studiul Obezității, explică importanța conștientizării obezității și cât de necesar este să se ia măsuri pentru a scădea gradul de obezitate în România.