O nouă tranşă de vaccin anti-COVID-19 Moderna, de peste 106.000 de doze, soseşte vineri în România

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a anunţat că o nouă tranşă, de peste 106.000 de doze, de vaccin Moderna va ajunge, vineri, la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în Bucureşti pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Centrul Naţional de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel naţional. Centrul Naţional de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat şi avizat de către Autoritatea Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea naţională care are competenţă în domeniul medicamentului de uz uman.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

  • Centrul Naţional de Stocare Bucureşti: 32.600 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Braşov: 5.600 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Cluj: 11.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 15.400 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Craiova: 2.800 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 18.200 doze;
  • Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 21.000 doze.

 

Gheorghiţă: România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca ce ridică suspiciuni la nivel european

România nu a primit doze din lotul de vaccin AstraZeneca ce ridică suspiciuni la nivel european, a anunțat, joi, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, medicul militar Valeriu Gheorghiţă. Acesta a precizat că a fost vorba despre 1,6 milioane de doze care au fost distribuite în 17 state.

”Este vorba de un lot de vaccin de la AstraZeneca asupra căruia există această suspiciune că ar fi potenţial legat de apariţia unor cazuri de persoane vaccinate care au dezvoltat într-o perioadă de zece zile de la vaccinare fenomene trombotice, apariţia unor cheaguri de sânge. Agenţia Europeană a Medicamentului a analizat aceste cazuri şi a stabilit la acest moment că nu ar fi un indiciu în ceea ce priveşte relaţia de cauzalitate”, a declarat, joi, Valeriu Gheorghiţă, la un post de televiziune.

Președintele CNCAV a explicat că lotul respectiv a avut 1,6 milioane de doze și niciuna nu a ajuns în România.

”Lotul asupra căruia s-a ridicat această suspiciune şi care este în evaluare presupune aproximativ 1,6 milioane de doze, care au fost distribuite în circa 17 ţări europene. Aş menţiona că România nu a primit doze din acest lot”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.

”Eu am luat legătura cu reprezentanții companiei AstraZeneca din România și chiar la această oră este o întâlnire la nivel european pe această temă și imediat ce această întâlnire va fi finalizată voi avea și eu toate datele la dispoziție și vom putea analiza dacă se poate impune în România acest lucru, însă trebuie să înțelegem că până în acest moment există o suspiciune asupra unui lot”, a declarat Valeriu Gheorghiță

Președintele CNCAV a mai precizat că în România nu au fost semnalate efecte adverse grave la vaccinarea anti-COVID-19 cu serul AstraZeneca.

”Sunt peste 200.000 de persoane vaccinate cu vaccinul de la compania AstraZeneca. În România nu au fost raportate efecte adverse deosebite legate de acest tip de vaccin. Au fost, într-adevăr, raportate mai frecvent reacţii adverse, dar ele sunt cele anticipate, cunoscute, respectiv cele locale la locul de administrate şi cele generale, care constau în durere de cap, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare, care persistă, într-adevăr, pe o perioadă mai îndelungată de timp, de circa una-două-trei zile medie şi care se ameliorează sub tratamentul obişnuit cu antitermic şi antiinflamator”, a mai declarat Valeriu Gheorghiţă.

În total, nouă țări au suspendat administrarea vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca. Este vorba despre Italia, Danemarca, Islanda, Austria, Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg.

Danemarca, urmată de Norvegia, au anunţat joi suspendarea folosirii vaccinului împotriva covid-19 AstraZeneca-Oxford, în urma unor tulburări de coagulare a sângelui semnalate la persoane vaccinate cu acest vaccin. Un asemenea caz a fost semnalat pe teritoriul danez

Președintele CNAS, despre noi molecule pentru tratamentul pacienţilor oncologici

Se aşteaptă ca anul acesta să intre în tratamentul pacienţilor oncologici noi molecule, a declarat, joi, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adrian Gheorghe.

„Permanent au intrat noi molecule în ultimii ani. (….) Investiţia în medicamente oncologice creşte. Ne aşteptăm să intre noi molecule şi anul acesta. În măsura în care ele vor primi aprobare din partea Agenţiei Medicamentului, se vor regăsi în program”, a spus reprezentantul CNAS la o dezbatere despre cancer.

Adrian Gheorghe a afirmat că anul acesta va continua decontarea serviciilor de radioterapie şi nu se vor pune limite privind numărul de bolnavi sau valoarea de contract pentru aceste servicii.

„Această abordare privind decontarea va continua pe parcursul acestui an. Nu vom pune limite privind numărul de bolnavi sau valoare de contract pentru servicii de radioterapie”, a spus Gheorghe.

Preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Roxana Stroe, a susţinut că în acest an instituţia are în evaluare medicamente pentru cancer bronhopulmonar, leucemie mieloidă acută, pentru tratamentul cancerului în stadii avansate.

„Agenţia s-a confruntat de-a lungul timpului şi în prezent încercăm să rezolvăm această problemă în ceea ce priveşte studiile clinice – şi mă refer aici la deficitul de resurse umane – şi în prezent suntem în proces de reconstruire a unui cadru mai bun de lucru şi de relansare a acestui proiect la nivelul României, în sensul în care studiile clinice trebuie să beneficieze de predictibilitate, dar şi de accesul rapid al pacienţilor la tratamente salvatoare de viaţă şi studiile clinice reprezintă una dintre oportunităţi”, a explicat Stroe.

Președintele ANMDM a afirmat că până la sfârşitul acestui an trebuie să intre în vigoare regulamentul de studii clinice.

„Ne dorim să oferim mai multă predictibilitate pentru deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă, dar şi pentru pacienţi şi celelalte autorităţi din domeniul medical”, a adăugat preşedintele ANMDM.

Câte cazuri de infecții respiratorii acute s-au înregistrat în perioada 1-7 martie. Datele INSP

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, joi, că numărul total de cazuri de infecţii respiratorii acute a fost, la nivel naţional, de 44.732 în perioada 1-7 martie, înregistrându-se cu 61,2% mai puţine îmbolnăviri faţă de aceeaşi săptămână a anului trecut.

Potrivit sursei citate, numărul de cazuri de infecţii respiratorii acute (gripă clinică, IACRS şi pneumonii) este cu 61,2% mai mic comparativ cu cel înregistrat în aceeaşi săptămână a sezonului precedent (115.416) şi cu 8,1% mai mare comparativ cu cel din săptămâna anterioară (48.646).

În săptămâna 1-7 martie au fost raportate la nivel naţional 11 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 5.642 cazuri înregistrate în aceeaşi săptămână a sezonului anterior.

Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal şi nu au fost confirmate cazuri noi de gripă.

„De la începutul sezonului au fost confirmate cu laboratorul 4 cazuri de gripă: un caz gripă cu virus AH1, un caz gripă A nesubtipat, două cazuri gripă cu virus B”, afirmă INSP.

Până la data de 7 martie au fost vaccinate antigripal 2.340.417 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătăţii.

Nouă țări au suspendat vaccinarea anti-COVID-19 cu AstraZeneca din cauza reacțiilor adverse

Agenţia Italiană a Medicamentului (AIFA) a anunţat, joi, că interzice folosirea unui lot de vaccin împotriva COVID-19 AstraZeneca-Oxford, după ce a fost informată cu privire la efecte secundare grave, relatează Reuters.

Această măsură este luată cu titlu de precauţie, în contextul în care nu s-a stabilit, pentru moment, vreo legătură între imunizarea cu vaccin din acest lot şi apariţia simptomelor respective, precizează AIFA.

Agenţia anunţă că procedează la efectuarea tutror verificărilor necesare. Eșantioane din acest lot vor fi analizate de Institutul Național de Sănătate din Italia, iar AIFA va comunica „orice informații noi care devin disponibile” în legătură cu cercetarea desfășurată.

Lotul vizat este lotul ABV2856.

Vaccinarea cu AstraZeneca, suspendată în Danemarca și Islanda

Danemarca, urmată de Islanda, au anunţat joi suspendarea folosirii vaccinului împotriva COVID-19 AstraZeneca-Oxford, în urma unor tulburări de coagulare a sângelui semnalate la persoane vaccinate cu acest vaccin. Un asemenea caz a fost semnalat pe teritoriul danez.

Ministrul sănătăţii din Danemarca, Magnus Heunicke, a scris pe o rețea de socializare: „Autorităţile sanitare au suspendat, din cauza măsurilor de precauţie, vaccinarea cu AstraZeneca în urma unui semnal al unui posibil efect secundar grav sub formă de cheaguri de sânge fatale. În prezent nu este posibil să se concluzioneze dacă există o conexiune. Acţionăm devreme, trebuie investigat temeinic”.

Administrarea vaccinului anti-COVID-19 AstraZeneca va fi suspendată pentru 14 zile în Danemarca.

Norvegia suspendă și ea vaccinarea cu AstraZeneca/Oxford

Autoritățile sanitare norvegiene au anunțat și ele, joi, că suspendă „din precauție” vaccinările anti-COVID-19 cu AstraZeneca, potrivit AFP.

„Luăm o pauză în Norvegia cu vaccinarea cu AstraZeneca”, a declarat un înalt oficial al Institutului național de sănătate publică, Geir Bukholm, într-o conferință de presă. „Așteptăm informații pentru a vedea dacă există o legătură între vaccinare și cazurile de cheaguri de sânge”.

Bukholm a precizat că decizia a fost luată ca „precauție” și a subliniat că până la acest moment nu există nimic care să facă vreo legătură între vaccinul laboratorului anglo-suedez și cazurile de tromboze, dintre care două mortale, raportate în Danemarca.

Austria a suspendat, săptămâna trecută, imunizarea cu un lot de vaccinuri AstraZeneca

Săptămâna trecută, Austria a suspendat vaccinarea cu un lot de vaccinuri AstraZeneca după decesul unei persoane şi îmbolnăvirea alteia.

„Oficiul Federal pentru Siguranţă în Sănătate (BASG) a primit două rapoarte în legătură cu vaccinările făcute cu aceeaşi tranşă de vaccin AstraZeneca în districtul Zwettl”, declarau autorităţile sanitare din Austria, citate de Reuters.

„Nu există dovezi privind o relaţie cauzală cu vaccinarea”, spunea atunci BASG.

Alte patru ţări europene, Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg, au suspendat imediat vaccinările cu doze anti-COVID-19 din acest lot, livrat în 17 țări și care includea un milion de vaccinuri.

În total, nouă țări au suspendat administrarea vaccinului produs de AstraZeneca.

Nicio doză AstraZeneca din acest lot nu a ajuns în România.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat, joi, că studiază în prezent semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca şi ar putea emite ”astăzi sau mâine” o recomandare privind utilizarea acestui vaccin, relatează EFE.

Vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca a fost aprobat de autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene pe 30 ianuarie.

Cazurile de tromboză apărute după injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca, investigate de EMA

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat, joi, că studiază în prezent semnalările primite din mai multe state ale UE privind cazuri de tromboză diagnosticate după injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca şi ar putea emite ”astăzi sau mâine” o recomandare privind utilizarea acestui vaccin, relatează EFE.

Autorităţile olandeze au anunţat în aceeaşi zi un caz de tromboză în urma unei injecţii cu vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, dar nu este vorba despre un caz grav care să necesite spitalizare.

Centrul olandez care înregistrează efectele secundare ale vaccinurilor, Lareb, investighează acest caz, după ce mai devreme Danemarca a suspendat pentru 14 zile administrarea vaccinului AstraZeneca în urma înregistrării unor ”cazuri grave de tromboză” la unele persoane care au primit acest vaccin, unul fiind relaţionat şi cu un deces, dar a menţionat că nu se poate trage deocamdată concluzia că ar exista o relaţie directă între vaccin şi tromboză.

Anterior, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a asigurat că, în urma analizei preliminare, nu crede că există vreo problemă specifică cu un lot de vaccin AstraZeneca retras de Austria ca măsură de precauţie după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă (formarea de cheaguri de sânge). O altă persoană a fost diagnosticată cu embolie pulmonară şi au fost raportate încă două cazuri de evenimente tromboembolice după injecţii din acelaşi lot.

Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg au suspendat de asemenea vaccinarea cu doze din acelaşi lot. Potrivit EMA, 17 state membre ale UE au primit doze din lotul respectiv.

Totuşi, agenţia europeană afirmă că ”în prezent nu există indicii că vaccinarea a provocat aceste afecţiuni, care nu sunt descrise ca efecte secundare ale acestui vaccin”, şi nici nu au fost detectate cazuri similare în testele clinice desfăşurate de AstraZeneca, prin urmare consideră puţin probabilă o deficienţă de calitate a lotului respectiv, pe care îl analizează în continuare.

Comitetul pentru siguranţă al EMA investighează în prezent cazurile semnalate de îmbolnăviri după vaccinare, inclusiv toate cazurile de evenimente tromboembolice raportate de pacienţi după vaccinare.

Între timp, guvernul britanic a reacţionat afirmând că vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca este ”sigur şi eficace”  asigurând că acesta va continua să fie folosit în Marea Britanie. Această ţară a vaccinat până în prezent peste 22 de milioane de persoane cel puţin cu prima doză, Pfizer/BioNTech sau AstraZeneca.

În schimb, Norvegia a anunţat că a luat de asemenea decizia să suspende vaccinarea cu serul AstraZeneca, ca măsură ”de precauţie”. ”Aşteptăm informaţii pentru a vedea dacă există vreo legătură între vaccinare şi cazurile de cheaguri sanguine”, a explicat un responsabil sanitar norvegian.

Studiu: Vaccinul Pfizer/BioNTech, eficacitate de 97% contra cazurilor simptomatice şi a formelor grave COVID

Vaccinul Pfizer/BioNTech are o eficacitate de 97% împotriva cazurilor simptomatice şi a formelor grave de COVID-19, conform unui studiu realizat în condiţii reale în Israel şi publicat joi, ale cărui constatări îmbunătăţesc datele deja cunoscute cu privire la proprietăţile acestuia, informează AFP.

Extrase din datele privind persoanele vaccinate în Israel, „rezultatele reprezintă cele mai cuprinzătoare dovezi concrete de până în prezent care demonstrează eficacitatea unui vaccin împotriva COVID-19”, potrivit unui comunicat emis de laboratoarele Pfizer/BioNTech şi de Ministerul Sănătăţii din Israel.

Conform studiului bazat pe perioada 17 ianuarie – 6 martie, vaccinul are, de asemenea, o eficacitate „de 94%” împotriva formelor asimptomatice de COVID-19.

Aceste concluzii îmbunătăţesc datele dintr-un studiu anterior realizat în condiţii reale asupra persoanelor imunizate în Israel, care a constatat că vaccinul Pfizer are o eficacitate de 94% împotriva cazurilor simptomatice de COVID-19.

Aceste noi rezultate „pot fi importante pentru toate ţările lumii în contextul în care acestea avansează cu propriile campanii de vaccinare la un an după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii a calificat COVID-19 o pandemie”, a adăugat Pfizer/BioNTech.

Datorită unui acord cu gigantul farmaceutic Pfizer, Israel poate conta pe o aprovizionare rapidă cu doze de vaccin anti-COVID-19 în schimbul datelor biomedicale privind efectul acestuia asupra populaţiei sale.

Acest acord a permis până în prezent administrarea a cel puţin o primă doză de vaccin împotriva COVID-19 la mai mult de jumătate din cei 9,3 milioane de locuitori şi efectuarea de teste pe scară largă care au confirmat eficacitatea vaccinului Pfizer/BioNtech.

Ce solicită Avocatul Poporului Ministerului Sănătății

Avocatul Poporului solicită ministrului Sănătății un punct de vedere referitor la necesitatea reglementării la nivel național a contenționării pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie.

”Plecând de la informațiile din spațiul public privind situaţia de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, și a solicitat ministrului sănătății un punct de vedere referitor la necesitatea reglementării la nivel național a contenționării pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie și la măsurile care urmează a fi luate pentru adoptarea unei proceduri care să prevadă criteriile în baza cărora se poate dispune contenționarea, durata maximă a acesteia, dispozitivele care pot fi utilizate, intervalul de timp la care trebuie să se verifice starea pacientului contenționat, conduita obligatorie a personalului medical etc”, se arată într-un comunicat de presă al instituției Avocatului Poporului.

Potrivit Avocatului Poporului, legislația acum în vigoare reglementează în detaliu contenționarea pacienților cu afecțiuni psihice, însă, în cazul pacienților care sunt internați în alte secții decât cele de psihiatrie, nu există o reglementare similară.

”În opinia noastră, având în vedere că procedura contenționării înseamnă o afectare serioasă a libertății de mișcare, aceasta ar trebui să fie tratată în mod unitar în toate unitățile spitalicești din țară. Încă din anul 2015 problema contenționării pacienților a fost în atenția instituției Avocatul Poporului. Astfel, Avocatul Poporului a emis o recomandare Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” din Constanța, prin care a solicitat managerului unității sanitare să efectueze demersuri pe lângă Ministerul Sănătății în vederea reglementării la nivel național a modului în care se pot aplica măsurile de contenționare în secțiile spitalicești de altă specialitate decât de psihiatrie.  Amintim, de asemenea, că și în anul 2019, instituția Avocatul Poporului a efectuat demersuri privind contenționarea unei paciente care fusese internată la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad”, se mai arată în document.

Vaccinul antiCOVID-19 dezvoltat de Johnson & Johnson, autorizat în UE

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat joi autorizarea utilizării în Uniunea Europeană a vaccinului Johnson & Johnson împotriva coronavirusului, iar produsul necesitând administrarea unei singure doze.

Vaccinul, numit Janssen, este cel de-al patrulea autorizat în UE, după cele produse de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

Rezultatele studiului clinic arată că vaccinul este eficient pentru persoanele peste 18 ani, potrivit EMA.

Studiile citate de EMA arată că vaccinul are o eficacitate de 67%.

După o evaluare amănunțită, Comitetul pentru medicamente umane al EMA a ajuns la concluzia, prin consens, că datele privind vaccinul sunt solide și îndeplinesc criteriile de eficacitate, siguranță și calitate, se arată în comunicatul EMA.

„Cu această ultimă opinie pozitivă, autoritățile din întreaga Uniune Europeană vor avea o altă opțiune de a combate pandemia și de a proteja viețile și sănătatea cetățenilor lor”, a declarat Emer Cooke, directorul executiv al EMA, adăugând că „acesta este primul vaccin care poate fi utilizat ca doză unică ”.

Rezultatele unui studiu clinic care a implicat persoane din Statele Unite, Africa de Sud și țările din America Latină au constatat că vaccinul COVID-19 Janssen a fost eficient în prevenirea COVID-19 la persoanele cu vârsta de peste 18 ani. Acest studiu a implicat peste 44.000 de persoane. Jumătate au primit o singură doză de vaccin și jumătate au primit placebo. Oamenii nu știau dacă li s-a administrat vaccinul COVID-19 Janssen sau placebo, se arată în comunicatul EMA.

Studiul a constatat o reducere de 67% a numărului de cazuri simptomatice COVID-19 după 2 săptămâni la persoanele care au primit vaccin COVID-19 Janssen (116 cazuri din 19.630 persoane) comparativ cu persoanele cărora li s-a administrat placebo (348 din 19.691 persoane). Aceasta înseamnă că vaccinul a avut o eficacitate de 67%.

Efectele secundare ale vaccinului COVID-19 Janssen din studiu au fost de obicei ușoare sau moderate și au fost eliminate în câteva zile după vaccinare. Cele mai frecvente au fost durerea la locul injectării, cefaleea, oboseala, durerea musculară și greața, potrivit EMA.

Siguranța și eficacitatea vaccinului vor continua să fie monitorizate pe măsură ce sunt utilizate în întreaga UE, prin sistemul de farmacovigilență al UE și studii suplimentare de către companie și autoritățile europene.

Informațiile despre vaccinul COVID-19 Janssen conțin date pentru profesioniștii din domeniul sănătății, un prospect pentru publicul larg și detalii despre condițiile de autorizare a vaccinului.

Un raport de evaluare cu detalii despre evaluarea EMA a vaccinului COVID-19 Janssen și planul complet de gestionare a riscurilor va fi publicat în câteva zile. Datele studiilor clinice prezentate de companie în cererea de autorizare de introducere pe piață vor fi publicate pe site-ul EMA.

Vaccinul COVID-19 Janssen acționează pregătind corpul să se apere împotriva COVID-19. Este alcătuit dintr-un alt virus (un adenovirus) care a fost modificat pentru a conține gena pentru producerea proteinei SARS-CoV-2. Aceasta este o proteină a virusului SARS-CoV-2 de care are nevoie pentru a intra în celulele corpului.

Adenovirusul transmite gena SARS-CoV-2 în celulele persoanei vaccinate. Celulele pot folosi apoi gena pentru a produce proteina spike. Sistemul imunitar al persoanei va recunoaște proteina spike ca fiind străină și va produce anticorpi și va activa celulele T (globule albe din sânge), potrivit EMA.

Mai târziu, dacă persoana intră în contact cu virusul SARS-CoV-2, sistemul imunitar al persoanei vaccinate va recunoaște proteina spike de pe virus și va fi gata să apere corpul împotriva acestuia.

Adenovirusul din vaccin nu se poate reproduce și nu provoacă boli.

România va primi doze suplimentare de vaccin anti-COVID-19 BioNTech-Pfizer, în martie. Anunțul premierului

România va primi suplimentar, în luna martie, 170.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 de la BioNTech-Pfizer, a anunţat, joi, premierul Florin Cîţu.

”Veşti fantastice pentru români! România primeşte suplimentar, în luna martie, peste 170.000 doze de vaccin produs de BioNTech-Pfizer, datorită cărora va putea extinde capacitatea de vaccinare pentru a limita răspândirea virusului în zonele puternic afectate”, a transmis, joi, premierul Florin Cîţu, pe o rețea de socializare.

Potrivit premierului, Comisia Europeană a negociat cu BioNTech-Pfizer furnizarea anticipată a unui număr mai mare de doze de vaccin anti-COVID-19, care să permită accelerarea vaccinării în zonele de focar.

”Încă 4 milioane de doze vor putea fi distribuite către Statele Membre, echitabil, în funcţie de populaţia acestora, până la finalul lunii martie, suplimentar faţă de dozele deja programate pentru livrare în această lună”, a mai precizat premierul.