Valeriu Gheorghiță, despre imunizarea cu serul AstraZeneca: Nu au de ce să intre în panică cei vaccinați

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), medicul militar Valeriu Gheorghiţă, afirmă că frecvenţa „evenimentelor trombotice” – apariţia de cheaguri de sânge – raportate centralizat, la nivel european, nu arată o incidenţă mai crescută decât se întâmplă în mod obişnuit în rândul populaţiei. „Deci nu este nevoie la acest moment de o conduită particulară pentru aceste persoane deja vaccinate. Trebuie să nu intrăm în panică. Atunci când apar modificări în starea de sănătate, evident că luăm legătura cu medicul de familie sau cu serviciul de urgenţă, însă nu trebuie să intrăm în panică la acest moment pentru că nu este cazul”, susţine medicul militar.

„Nu există în momentul de faţă un semn care să indice o legătură de cauzalitate între vaccinarea cu vaccinurile de la AstraZeneca şi aceste evenimente raportate la nivel european, acele 30 de cazuri de evenimente trombo-embolice, adică de apariţie de cheaguri de sânge. Sunt circa 30 de cazuri din aproximativ 5 milioane de persoane vaccinate la nivel european cu vaccinul de la AstraZeneca. Această frecvenţă este similară cu ceea ce se întâmplă în restul populaţiei generale nevaccinate, deci practic nu sunt semnale că există o incidenţă mai crescută a acestor evenimente faţă de populaţia nevaccinată, ca atare, Agenţia Europeană a Medicamentului, după analiza tuturor datelor, a precizat că se recomandă continuare vaccinării cu acest tip de vaccin, ţinând cont de faptul că la acest moment beneficiile depăşesc categoric riscurile care sunt asociate”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, joi seara, la un post de televiziune.

Președintele CNCAV a menţionat că acele 4.257 de doze de vaccin AstraZeneca rămase neutilizate sunt păstrate în condiţii de respectarea a lanţului de frig, iar în momentul va exista o concluzie a Agenţiei Europene a Medicamentului se va stabili ce se va întâmpla cu ele.

„Activitatea de vacinare cu acest tip de vaccin continuă. Decizia pe care România astăzi a luat-o, în baza întrunirii pe care am avut-o cu experţi din cadrul Ministerului Sănătăţii, INSP, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi respectiv CNCAV, am decis ca soluţie de maximă precauţie şi pentru a nu lăsa niciun semn de suspiciune în rândul persoanelor care doresc să se vaccineze am decis suspendarea temporară a acestui lot”, a explicat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a adăugat că a solicitat reprezentanţilor AstraZeneca să ofere date despre câte doze din lotul ABV2856 au fost distribuite la nivel european şi dacă mai sunt şi alte ţări, în afară de Italia, care le-au pus în carantină.

Valeriu Gheorghiţă a afirmat că România mai are doze din alte patru loturi diferite, pentru care nu sunt „semne de întrebare sau suspiciuni”.

„Evenimentele trombotice presupun apariţia cheagurilor de sânge în vasele de sânge şi evident pot cauza diverse consecinţe medicale în funcţie de localizarea acelui cheag. Din acest punct de vedere, nu avem o atitudine particulară pentru persoanele vaccinate atât cu dozele din lotul 2856, cât şi cu cel din celelalte tipuri de vaccinuri”, a subliniat președintele CNCAV.

Medicul Valeriu Gheorghiţă a adăugat că, din punct de vedere statistic, ca şi în populaţia generală nevaccinată, există probabilităţi diferite de apariţie a unor evenimente cardiovasculare, neurologice, iar în România, principala cauză de mortalitate este legată de afecţiunile cardiovasculare.

„Din toate aceste motive şi ţinând cont de faptul că frecvenţa acestor evenimente raportate, repet, centralizat la nivel european, nu arată o incidenţă mai crescută decât se întâmplă în mod obişnuit în rândul populaţiei. Deci nu este nevoie la acest moment de o conduită particulară pentru aceste persoane deja vaccinate. Trebuie să nu intrăm în panică. Atunci când apar modificări în starea de sănătate, evident că luăm legătura cu medicul de familie sau cu serviciul de urgenţă, însă nu trebuie să intrăm în panică la acest moment pentru că nu este cazul”, a declarat Gheorghiţă.

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) anunţă că peste 77.000 de doze de vaccin din lotul AstraZeneca oprit de la utilizare în Italia au fost folosite deja în România, fiind rămase peste 4.200 de doze. „Ca măsură de extremă precauţie s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la finalizarea evaluării Agenţiei Europene a Medicamentului”, arată CNCAV.

„Cu privire la lotul ABV 5300 de 1,6 milioane de doze de vaccin distribuite în 17 ţări din Uniunea Europeană (Lituania, Estonia, Luxemburg, Letonia, Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Austria, Grecia, Suedia, Olanda, Polonia, Spania, Franţa, Islanda), pentru care anumite state au luat decizia de a suspenda temporar vaccinarea cu vaccinuri din lotul respectiv şi pentru care Agenţia Europeană a Medicamentului a demarat o investigaţie, menţionăm că România nu a primit doze din acest lot”, a precizat, joi seară, CNCAV.

 

Premierul Florin Cîţu, despre introducerea unui certificat de vaccinare anti-COVID-19

Introducerea unui certificat de vaccinare pentru cei cărora li s-au administrat deja dozele de ser împotriva COVID-19 ar crea o discriminare în societate, a declarat, joi seară, premierul Florin Cîţu. Totodată, premierul a subliniat că persoanele care s-au imunizat au deja o adeverinţă în acest sens.

„Cei care se vaccinează au deja certificat de vaccinare. Este  o adeverinţă care spune că te-ai vaccinat”, a declarat Florin Cîţu, la un post de televiziune.

Premierul a adăugat că un astfel de certificat ar crea o discriminare, având în vedere că vaccinarea anti-COVID-19 nu a fost accesibilă până acum pentru toate categoriile de persoane.

„Creează o discriminare în societate. Până nu am dat şansa tuturor românilor să se vaccineze, nu are niciun sens să introducem astfel de documente şi asta este discuţia şi la nivel european. Deci ar fi, din punctul nostru de vedere, să introducem astăzi un document, până când nu am dat şansa tuturor românilor să se vaccineze, ar crea discriminări. Sunt oameni care ar putea spune că eu am vrut să mă vaccinez, dar nu am putut pentru că nu au fost vaccinări şi atunci nu înţeleg de ce altcineva care se vaccinează şi a fost într-o altă etapă ar trebui să aibă acest certificat de vaccinare. Până nu luăm toate persoanele să se vaccineze, nu are sens să discutăm despre aşa ceva. Mi se pare o discuţie care nu are sens în momentul ăsta”, a precizat Florin Cîţu.

CNCAV: În România au ajuns peste 81.000 de doze AstraZeneca din lotul ABV2856 cu probleme în Italia

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) anunţă că peste 77.000 de doze de vaccin din lotul AstraZeneca oprit de la utilizare în Italia au fost folosite deja în România, fiind rămase peste 4.200 de doze. „Ca măsură de extremă precauţie s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la finalizarea evaluării Agenţiei Europene a Medicamentului”, informează CNCAV.

Lotul ABV 5300

„Cu privire la lotul ABV 5300 de 1,6 milioane de doze de vaccin distribuite în 17 țări din Uniunea Europeană (Lituania, Estonia, Luxemburg, Letonia, Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Austria, Grecia, Suedia,Olanda, Polonia, Spania, Franța, Islanda), pentru care anumite state au luat decizia de a suspenda temporar vaccinarea cu vaccinuri din lotul respectiv și pentru care Agenția Europeană a Medicamentului a demarat o investigație, menționăm că România nu a primit doze din acest lot”, informează CNCAV.

Lotul ABV 2856

„În ceea ce privește lotul ABV 2856 pentru care Italia a decis suspendarea temporară a vaccinării cu vaccinul din lotul menționat, precizăm că România a recepționat prima tranșă de vaccin AZ de 81.600 doze în data de 07.02. ac. Începând cu data de 15.02 a.c., au fost utilizate 77.049 de doze, fiind distribuite în următoarele județe: Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Caraș Severin, Cluj, Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiș, Vâlcea și Vaslui. Celelate 4.257 se regăsesc în Centrele de vaccinare din județele Bacău, Bihor, Botoșani, Dolj, Gorj, Iași, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vaslui și 60 de doze la Centrul Regional de Depozitare Craiova” anunță CNCAV.

Potrivit surssei citate, „joi seară a avut loc o ședință la care au participat reprezentanții CNCAV, INSP, MS, ANMDMR. Situația celor două loturi de vaccinuri a fost analizată și s-au decis, în unanimitate, următoarele aspecte:

  • ca măsură de extremă precauție s-a hotărât carantinarea temporară a dozelor rămase până la nfinalizarea evaluării Agenției Europene a Medicamentului
  • se continuă vaccinarea cu toate celelalte vaccinuri de la compania farmaceutică AstraZeneca din celelalte loturi existente în momentul de față în România
  • se înlocuiesc cele 4257 doze neutilizate existente în centrele de vaccinare, astfel încât procesul de imunizare să nu fie afectat”, explică CNCAV

„Menționăm faptul că această decizie a fost luată ca o măsură de precauție extremă, fără să existe în acest moment în România niciun argument științific care să fi impus această hotărâre. Reiterăm faptul că decizia de carantinare a lotului respectv a fost luată exclusiv pe baza evenimentului raportat în Italia”, potrivit sursei citate.

„Astăzi, 11.03.2021, ca urmarea a analizei preliminare a cazurilor de evenimente tromboembolice raportate în Austria cu privire la lotul ABV 5300, EMA a transmis un comunicat oficial prin care
anunță faptul că la acest moment nu există indicii care să ateste o legătură de cauzalitate între vaccin și evenimentele adverse raportate”, mai precizează CNCAV.

 

Toate centrele de vaccinare anti-COVID-19 ale MApN vor fi deschise publicului. Anunțul ministrului Sănătății

Ministerul Apărării Naţionale (MApN) îşi va deschide pentru public toate centrele de vaccinare anti-COVID-19, a anunțat, joi, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

„Toate centrele de vaccinare ale MAPN vor fi deschise publicului. Felicitări domnului ministru Ciucă pentru o decizie înţeleaptă!”, a scris Voiculescu pe o rețea de socializare.

Aproximativ 33.000 de cadre militare, personal al Ministerului Apărării Naţionale, veterani şi membri ai familiilor acestora ce au peste 65 de ani sau comorbidităţi (incluşi în categoria a II-a a procesului de imunizare) au fost vaccinaţi anti-COVID, a informat, miercuri, MApN.

„Până în prezent, au fost vaccinate aproximativ 19.000 cadre militare şi personal civil în activitate în cadrul ministerului. Diferenţa până la 33.000 de persoane, câte au fost imunizate în total, până în prezent, în centrele MApN este reprezentată de veterani de război, pensionari militari şi membri de familie eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidităţi)”, se menţiona în informarea MApN.

Ministrul Vlad Voiculescu a declarat, miercuri, că în centrele proprii ale Ministerului Apărării Naţionale, membrii familiilor personalului pot fi vaccinaţi doar dacă îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin strategie.

Într-o postare pe o rețea de socializare, ministrul Sănătăţii nuanţează informaţiile conform cărora „…rudele militarilor şi angajaţilor din sistem s-au vaccinat separat pentru că Guvernul a dat o hotărâre în ianuarie, semnată de premier şi de ministrul Voiculescu”.

Totodată, Voiculescu citează textul Hotărârii de Guvern nr. 12 din 20 ianuarie, conform căreia: „Ministerul Apărării Naţionale asigură prin centrele de vaccinare proprii, potrivit criteriilor de eligibilitate stabilite prin strategie, vaccinarea personalului propriu şi a membrilor familiilor acestora”.

„‘Potrivit criteriilor de eligibilitate stabilite prin Strategie’. Cu alte cuvinte: nimeni nu ar fi trebuit să fie vaccinat în afara etapei definite de HG. Cum etapa a III-a nu a început încă, niciun membru al familiei vreunui membru a ceea ce se numeşte personal esenţial nu ar fi trebuit să fie vaccinat, altfel decât dacă este peste 65 ani, cu boli cronice sau… tot esenţial. Deci nu, nici Voiculescu, nici Cîţu nu au semnat vreodată pentru prioritizarea la vaccinare a vreunei familii al vreunui angajat al statului”, a precizat el.

Voiculescu a menţionat că aceeaşi HG prevedea ca 75% dintre cei vaccinaţi să fie persoane vulnerabile.

„Tot în acel HG am insistat şi premierul a acceptat ca 75% dintre cei vaccinaţi să fie persoane vulnerabile (peste 65 de ani şi persoane cu comorbidităţi), iar restul – toţi restul – să nu fie peste 25%”, mai afirma ministrul Sănătăţii în postare.

Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi, într-o conferinţă de pres, că sunt active 22 de centre de vaccinarea din reţeaua MApN şi 30 de centre în reţeaua Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Când va debuta etapa a treia a campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România. Anunțul premierului

Premierul Florin Cîțu a precizat, joi seară, că etapa a treia a campaniei de vaccinare anti-COVID-19  va începe luni, 15 martie, în România. Totodată, premierul a subliniat că în luna aprilie, în țara noastră vor ajunge trei milioane de doze anti-COVID-19 de la Pfizer.

„Începem mai repede vaccinarea populației generale, din 15 martie. Este cert, de luni încolo începem etapa a treia. Iniţial aveam până la finalul lui martie doar 2,4 milioane de doze de vaccin pe care ştiam că le primim. Acum ar trebui să fie 2,6 milioane doar în luna martie şi iniţial începeam cu etapa treia. Vom începe cu etapa a treia, cu toată lumea, de luni, tocmai pentru a ne asigura că ajungem mai repede la normal”, a explicat premierul, la un post de televiziune.

„În aprilie vom avea trei milioane de doze de vaccin, doar de la Pfizer, deci lucrurile vor accelera”, a mai declarat Florin Cîțu.

În ceea ce priveşte vaccinul de la AstraZeneca,  premierul a explicat că în România nu au ajuns doze din lotul a cărui administrare a fost suspendată în mai multe țări.

„Din informaţiile pe care le avem în acest moment, lotul respectiv, din care au apărut acele probleme, nu a fost distribuit în România. Repet, vom vedea ce decizie vom lua, dar campania de vaccinare merge mai departe. Am anunţat astăzi că primim suplimentar în martie 170.000 de doze de la Pfizer. După cum ştiţi, în ianuarie am fost de acord să suplimentăm dozele de Pfizer cu 8 milioane, care vor începe din aprilie, deci nu există nicio problemă pentru România să continue în acelaşi ritm campania de vaccinare. Ştiţi foarte bine că este o campanie de succes şi o facem pentru că, cu cât vaccinăm mai mulţi oameni, cu atât ne permitem să ţinem economia deschisă, să revenim la normal mai repede”, a declarat Florin Cîţu.

 

CMR: Medicul ATI este cel calificat să stabilească balanţa între sedarea minim necesară şi contenţie

Sedarea în secțiile ATI este bine să fie cea minim necesară, dar este „imperativă în unele cazuri pentru a facilita suportarea plămânului artificial/ventilatorului mecanic și pentru ca pacientul să nu își autopericliteze starea de sănătate, în cazul în care este agitat sau are mișcări necontrolate”, arată Colegiul Medicilor din România (CMR), după ce în presă au apărut, în ultimele zile, informații referitoare la pacienți sedați și legați de paturi în secțiile de Terapie Intensivă ale unor spitale.

De asemenea, CMR precizează că „în unele cazuri, pentru ca pacientul să nu se autoaccidenteze, dar și ca dispozitivele medicale, precum cateterele, să poată fi utilizate corect și eficient, medicii ATI recomandă fixarea mâinilor pacientului cu sisteme special destinate acestui scop.”

Potrivit CMR, medicul ATI „este cel calificat să identifice și să stabilească balanța între sedarea minim necesară și contenție, în funcție de starea și particularitățile fiecărui caz în parte.”

„Medicina se face minut cu minut, la patul bolnavului, având ca bază dovezile științifice și educația medicală continuă, iar evoluția stării pacientului, precum și specificul fiecărui caz în parte determină deciziile și conduita terapeutică, bineînțeles în conformitate cu ghidurile și protocoalele aplicabile. Pentru ca rezultatele să fie optime, este nevoie de personal medical în număr suficient și bine pregătit, dotare corespunzătoare și infrastructură în conformitate cu Medicina anului 2021. Pentru cel mai bun rezultat, medicul trebuie să fie ajutat de o echipă medicală corespunzătoare și bine pregătită, echipamente și să își desfășoare activitate într-un spațiu adecvat. De altfel, acesta este un apel lansat în repetate rânduri în ultima perioadă de Colegiul Medicilor din România”, afirmă prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

CMR amintește, de asemenea, faptul că în România există 304 medici la 100.000 de locuitori, ceea ce clasează țara noastră pe penultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat.

În cazul secțiilor de Terapie Intensivă, în România sunt cinci medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 20 – 25 de medici.

CMR mai spune, referitor la cazul secției de Terapie Intensivă de la Spitalul Județean din Sibiu, prezentat în presă, că nu se poate pronunța, în condițiile în care autoritățile și reprezentanții unității medicale desfășoară anchete și verificări.

Bogdan Oprea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, a demisionat

Bogdan Oprea a demisionat din funcţia de purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii la o lună şi jumătate de la numire.

”De astăzi revin exclusiv la cariera mea didactică, de cercetare şi la proiectele de voluntariat care m-au îmbogăţit atât de mult sufleteşte în ultimii ani. Colaborarea mea cu Ministerul Sănătăţii încetează, îi mulţumesc ministrului Vlad Voiculescu pentru colaborarea din toată această perioadă şi pentru prietenie şi-i doresc mult succes în procesul de reformă atât de necesar pe care şi l-a asumat cu curaj”, a scris Bogdan Oprea pe o rețea de socializare.

Bogdan Oprea a fost numit la Ministerul Sănătății în 27 ianuarie, în funcția de consilier la Cabinetul Ministrului, cu atribuţii de purtător de cuvânt.

Specialist în comunicare în administraţia publică şi cadru universitar cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniu, Bogdan Oprea are licenţă de paramedic şi însoţeşte, ca voluntar, ambulanţele care deservesc comunitatea în care trăieşte. Bogdan Oprea a fost și purtătorul de cuvânt al fostului preşedinte Traian Băsescu.

Vaccinul anti-COVID-19 Johnson & Johnson, autorizat de Comisia Europeană

Uniunea Europeană autorizează utilizarea vaccinului împotriva COVID-19 al laboratorului american Johnson & Johnson (J&J), a anunţat, joi, preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen, relatează AFP. Vaccinul, numit Janssen, este cel de-al patru autorizat în UE, după cele produse de Pfizer/BioNTech, Moderna și AstraZeneca/Oxford.

„Vaccinul Janssen este al patrulea vaccin autorizat din portofoliul UE și ne va ajuta să consolidăm campania de vaccinare în al doilea trimestru al anului 2021. Acesta necesită doar o doză unică, ceea ce ne aduce cu încă un pas mai aproape de atingerea obiectivului nostru colectiv de a vaccina 70 % din populația adultă până la sfârșitul verii”, a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Președinta CE precizează că aproximativ 1,8 milioane de europeni urmează să fie imunizați cu acest vaccin anti-COVID-19 într-o singură doză, comandat laboratorului american.

„Portofoliul nostru conține în prezent patru vaccinuri sigure și eficace împotriva COVID-19, pe care ne străduim să le oferim cetățenilor din Europa și din afara ei cât mai curând posibil. Un vaccin cu doză unică poate influența radical viteza de implementare a campaniei de vaccinare. Intrarea pe piață a vaccinului Janssen asigură accesul la un total de până la 1,8 miliarde de doze de vaccinuri aprobate de la diferite platforme tehnologice — acest lucru este esențial pentru asigurarea accesului la vaccinuri pentru Europa și partenerii noștri internaționali.

Ursula von der Leyen anunţă această autorizare după unda verde, cu puţin mai înainte, a Agenţiei Europene a Medicamentuluin (EMA).

Vaccinul Johnson & Johnson, administrat în doză unică

Vaccinul Janssen va fi administrat în doză unică adulților cu vârsta de peste 18 ani pentru prevenirea infecției cu SARS-CoV-2.

Vaccinul constă într-un vector ce utilizează un adenovirus uman (virusul responsabil de răceala obişnuită) pentru a reprima proteina SARS-CoV-2 în celule. Vectorul de adenovirus utilizat în vaccin a fost modificat pentru a nu se putea replica la oameni şi declanşa boala.

De asemenea, vaccinul poate fi păstrat timp de trei luni la temperatura unui frigider obişnuit, ceea ce-i uşurează distribuirea.

Vaccinul Johnson & Johnson a fost autorizat în regim de urgenţă în Satele Unite în februarie, iar în Canada la începutul lui martie.

Africa de Sud a început, de asemenea, să-l administreze.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19, în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

În România, în ultimele 24 de ore au fost administrate 49.911 doze de vaccin anti-COVID-19, dintre care 40.210 – Pfizer, 6.302 – AstraZeneca şi 3.399 – Moderna, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), potrivit datelor puse la dispoziţie de INSP prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

CNCAV arată că 39.667 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar doza a doua de ser au primit-o 10.244 de persoane.

Până în prezent, de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 2.019.757 de doze unui număr de 1.336.827 de persoane, dintre care 653.897 cu o doză, iar 682.930 şi cu doza a doua.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 113 reacţii adverse, 3 de tip local şi 110 de tip general. De la începutul imunizării, s-au înregistrat 6.533 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Coronavirus: EMA recomandă continuarea administrării vaccinului AstraZeneca

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a recomandat joi ”continuarea administrării” vaccinului anti-COVID-19 produs de AstraZeneca, subliniind că la ora actuală nimic nu demonstrează riscul unei coagulări sanguine mai puternice (tromboze) în cazul persoanelor vaccinate cu acest ser, după ce Danemarca, Islanda şi Norvegia au suspendat administrarea vaccinului AstraZeneca, iar Austria şi Italia au retras temporar fiecare câte un lot din acest vaccin.

”Informaţiile disponibile în acest stadiu indică faptul că numărul tromboemboliilor la persoanele vaccinate nu este superior celui observat pe ansamblul populaţiei”, afirmă agenţia europeană într-un comunicat citat de France Presse.

Într-o altă declaraţie, transmisă miercuri, EMA notează că în ţările spaţiului economic european (care include Norvegia şi Islanda) au fost semnalate în total 22 de cazuri de tromboembolii în rândul celor circa trei milioane de persoane vaccinate cu serul AstraZeneca.

Agenţia europeană mai menţionează că înţelege decizia Danemarcei de a suspenda preventiv pentru 14 zile administrarea vaccinului AstraZeneca şi va continua evaluarea sa legată de cazurile de tromboze semnalate după injecţii cu acest ser.

Austria a suspendat, duminică, administrarea dozelor dintr-un lot de vaccinuri anti-COVID AstraZeneca după decesul unei persoane diagnosticate cu tromboză multiplă (formarea de cheaguri de sânge), aceeaşi decizie fiind luată apoi şi de Estonia, Lituania, Letonia şi Luxemburg în privinţa acelui lot din care 17 state membre ale UE au primit vaccinuri.

După semnalarea şi a altor cazuri de tromboză în urma injectării serului AstraZeneca, Danemarca, Norvegia şi Islanda au suspendat administrarea acestui vaccin, ca măsură de ”precauţie”.

De asemenea, Italia a oprit, joi, administrarea dozelor dintr-un lot de vaccinuri anti-COVID-19 produse de AstraZeneca, în urma temerilor privind posibile formări de cheaguri de sânge, după decesul a doi bărbaţi din Sicilia care au fost vaccinaţi recent cu acest ser.

Agenţia italiană pentru medicamente (AIFA) a declarat că oprirea vaccinării cu seruri din acel lot este o măsură de precauţie şi că nu a fost stabilită vreo legătură între vaccin şi eventualele ”efecte adverse serioase”.

Potrivit unei surse citate de Reuters, un ofiţer al Marinei italiene, în vârstă de 43 de ani, a decedat săptămâna aceasta a doua zi după vaccin, cauza probabilă fiind un atac de cord. Celălalt bărbat, un poliţist în vârstă de 50 de ani, a decedat în weekend la 12 zile după vaccin. Presa locală scrie că acesta din urmă s-ar fi simţit rău în primele 24 de ore după vaccin şi nu şi-a revenit.

Lotul de vaccinuri retras de Italia este diferit de cel semnalat anterior de Austria.

În schimb, alte state care folosesc vaccinul afirmă că nu s-au confruntat cu astfel de probleme. Spania, de pildă, a precizat joi că în această ţară nu au fost semnalate deocamdată cazuri suspecte de formare a unor cheaguri de sânge corelate cu administrarea vaccinului AstraZeneca.

La rândul său, şefa Agenţiei Suedeze pentru Produse Medicale, Veronica Arthurson, a spus că ”nu există nimic care să indice că vaccinul (AstraZeneca) cauzează acest tip de cheaguri sanguine”.