Campanie pentru depistarea cancerului cu ajutorul unor videocapsule endoscopice, în Anglia

Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Anglia a demarat o campanie prin intermediul căreia oferă pacienţilor videocapsule endoscopice care ajută la depistarea cancerului, informează, joi, DPA.

În cadrul unui program de test derulat pe întreg teritoriul ţării, camerele de luat vederi, de dimensiunile unei pastile, pot oferi rezultate într-un interval de timp de la cinci până la opt ore.

Capsula endoscopică pentru colon face parte din acţiunile desfăşurate în prezent pentru a-i ajuta pe pacienţi să primească tratamente sau diagnostice la propriul domiciliu în perioada pandemiei de coronavirus.

Pentru realizarea unei endoscopii tradiţionale, pacienţii trebuie să meargă la spital şi să treacă printr-o procedură medicală care presupune inserarea unui tub, în timp ce folosind noua tehnologie, oamenii îşi pot desfăşura în continuare treburile zilnice.

Procedura presupune înghiţirea unei pilule conţinând o cameră de luat vederi care va înregistra imagini din intestin în timp ce traversează sistemul digestiv al pacientului.

Imaginile sunt apoi transmise unui dispozitiv de înregistrare prins de talia pacientului.

Procedura poate ajuta la diagnosticarea unor boli precum cancerul de colon şi boala Crohn.

Un grup iniţial de 11.000 de pacienţi NHS din 40 de regiuni ale Anglia vor primi videocapsulele.

Doar în luna decembrie, peste 25.000 de pacienţi au fost trataţi de cancer, iar peste 200.000 şi-au făcut teste, cu 13.000 mai mulţi decât în aceeaşi lună a anului anterior.

”Procedura are potenţialul de a aduce o îmbunătăţire majoră pentru oamenii cu simptome de cancer de colon şi ar putea ajuta NHS să-i prioritizeze pe cei care au nevoie urgent de investigaţii suplimentare”.

Studiu: Pacienții cu cancer, mai puțin protejați împotriva COVID-19 după prima doză cu vaccin Pfizer

Primul studiu real efectuat pentru a vedea în ce măsură protejează vaccinurile anti-COVID-19 persoanele oncologice arată că pacienții cu cancer sunt mult mai puțin protejați împotriva bolii date de noul coronavirus, comparativ cu alte persoane, după administrarea unei singure doze de vaccin Pfizer.

Potrivit echipei de cercetare de la King’s College London și Francis Crick Institute, pacienții cu cancer ar rămâne vulnerabili în fața COVID-19 până la primirea celei de-a doua doze de vaccin, care s-a arătat că sporește protecția acestei categorii de pacienți, potrivit BBC.

Studiul nu a fost încă revizuit de alți oameni de știință, de aici și recomandarea ca persoanele care urmează un tratament pentru cancer să urmeze în continuare sfatul medicilor lor curanți.

Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu risc foarte mare au prioritate pentru administrarea primei doze de vaccin în prima fază a lansării vaccinării anti-COVID-19 în Marea Britanie, care include și persoanele cu tipuri de cancer specifice.

Guvernul britanic a decis, la sfârșitul lunii decembrie 2020, să extindă distanța dintre administrarea primei și a doua doză de vaccin anti-COVID-19 de la trei la 12 săptămâni tocmai pentru a oferi mai multor oameni posibilitatea de a se vaccina.

Însă, dr. Sheeba Irshad, oncolog și autor principal al studiului de la King’s College din Londra, a declarat că descoperirile sunt „cu adevărat îngrijorătoare” și a recomandat o revizuire urgentă a momentului administrării dozelor de vaccin anti-COVID-19 pentru persoanele din grupurile extrem de vulnerabile din punct de vedere clinic, potrivit BBC.

”Până atunci, este important ca pacienții cu cancer să respecte în continuare toate măsurile de sănătate publică, cum ar fi distanțarea socială și protecția atunci când frecventează spitale, chiar și după vaccinare”, a spus dr. Sheeba Irshad.

În studiu au fost înrolați 205 persoane cu cancer, cercetătorii testând voluntarii pentru anticorpi și celule T.

Astfel, s-a constatat că la trei săptămâni după administrarea primei doze de vaccin anti-COVID-19 Pfizer, a fost găsit un răspuns tip anticorpi la:

  • 39% dintre persoanele cu cancer solid
  • 13% dintre persoanele cu cancer de sânge
  • 97% dintre persoanele fără cancer

La administrarea celei de-a doua doze, la o distanță de trei săptămâni după prima doză, s-a putut observa o creștere bruscă a răspunsului anticorpilor împotriva coronavirusului, până la 95%, în rândul pacienților cu cancer.

Nu de aceeași protecție au beneficiat însă pacienții care au trebuit să aștepte mai mult pentru a primi a doua doză de vaccin anti-COVID-19.

La cinci săptămâni după prima doză de vaccin s-a constatat un răspuns anticorp la:

  • 43% dintre persoanele cu cancer solid
  • 8% dintre persoanele cu cancer de sânge
  • 100% dintre persoanele fără cancer

Studiul va continua să urmărească pacienții cu cancer după vaccinarea lor timp de până la șase luni.

Coronavirus: Bucureștiul a înregistrat peste 1.100 de cazuri de infectare, de la ultima raportare

Municipiul Bucureşti a înregistrat 1.102 cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare, Capitala menţinându-se în zona roşie, cu 3,36 cazuri de infectări la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua anterioară, când a avut o incidenţă de 3,16, a anunţat Grupul de Comunicare Strategică.

În scenariul roşu se mai află judeţele Timiş, cu o incidenţă de 5,22 cazuri de infectări cu SARS-CoV-2 la mia de locuitori, Ilfov – 3,67, Braşov – 3,34 şi Cluj – 3,25.

Un număr de 14 judeţe se regăsesc în zona galbenă (incidenţă între 1,5 şi 3), cele mai ridicate rate de infectare fiind în Hunedoara – 2,62, Sălaj – 2,63, Alba – 2,42 şi Maramureş – 2,33.

De asemenea, 23 de judeţe se află în zona verde (sub 1,5 cazuri la mia de locuitori), cele mai mici rate de infectare cu SARS-CoV-2 înregistrându-se în Buzău – 0,71, Harghita – 0,76 şi Prahova – 0,93.

Conform GCS, zonele cu cele mai multe cazuri nou confirmate de infecţie cu SARS-CoV-2 faţă de ultima raportare sunt Bucureşti – 1.102 şi judeţele Timiş – 396, Braşov – 297, Constanţa – 270 şi Cluj – 216.

Cele mai puţine cazuri noi s-au înregistrat în judeţele Tulcea – 13 şi Covasna – 13.

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.236 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

 

CE: Mecanismul de control al exporturilor de vaccinuri anti COVID-19, prelungit până la sfârșitul lui iunie

Comisia Europeană a anunţat că prelungeşte până la sfârşitul lunii iunie mecanismul său de control al exporturilor de vaccinuri împotriva COVID-19, în contextul în care statele membre ale UE suferă în continuare întârzieri în livrarea dozelor de la AstraZeneca, informează France Presse.

Comisia impune de la sfârşitul lui ianuarie autorizaţii pentru exporturile de vaccinuri anti-COVID-19 produse în Uniunea Europeană, pentru a păstra controlul dozelor destinate Celor 27.

Acest mecanism a fost utilizat recent de Italia pentru a bloca exportul spre Australia de doze de vaccin al AstraZeneca fabricate pe teritoriul UE.

Companii de servicii de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale, investigate de Consiliul Concurenței

Consiliul Concurenţei derulează o investigaţie privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale din România, a anunţat autoritatea.

Companiile investigate sunt SC Stericycle România SRL, SC Mondeco SRL, SC AKSD România SRL, SC Bio Hazard SRL, SC Xtreme Ecogreen SRL, SC Loret del Mar SRL, SC Eco Diotti SRL şi SC Eco Fire Sistems SRL.

Autoritatea de concurenţă are indicii privind o posibilă împărţire a pieţei serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale şi/sau posibilă blocare a accesului pe piaţă al altor companii concurente.

„Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile unor companii implicate, documentele ridicate aflându-se în analiza autorităţii de concurenţă, în cadrul procedurii specifice de investigaţie. Inspecţiile inopinate constituie o etapă preliminară a investigaţiei, iar efectuarea lor nu reprezintă o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei”, se menţionează în comunicatul instituţiei.

Această investigaţie a fost declanşată ca urmare a indiciilor obţinute în cadrul anchetei sectoriale derulate de autoritatea de concurenţă pe piaţa deşeurilor medicale.

Analiza Consiliului Concurenţei a arătat că piaţa serviciilor de tratare şi eliminare a deşeurilor medicale este puternic concentrată, trei companii gestionând aproximativ 70% din totalul cantităţilor de deşeuri medicale în 2019, iar primele cinci aproximativ 80%.

De asemenea, în urma analizei, autoritatea de concurenţă a făcut o serie de recomandări, în special din punct de vedere al legislaţiei, pentru îmbunătăţirea funcţionării sectorului şi concurenţei în domeniul gestionării deşeurilor medicale.

Danemarca suspendă vaccinul AstraZeneca COVID după ce s-au raportat cazuri de formare a cheagurilor de sânge

Danemarca a suspendat temporar activitatea de vaccinare anti-COVID-19 cu serul produs de AstraZeneca după ce au fost raportate cazuri de formare a cheagurilor de sânge, inclusiv unul în Danemarca, au declarat joi autoritățile daneze, scrie Reuters.

Și Austria a încetat să mai folosească un lot de vaccin AstraZeneca pe durata investigării unui deces din cauza tulburărilor de coagulare.

Specialiștii au mai spus că și alte șase țări europene au oprit utilizarea unui lot de vaccinuri de la AstraZeneca.

”Atât noi, cât și agenția daneză pentru medicamente trebuie să răspundem la rapoartele despre posibile efecte secundare grave, atât din Danemarca, cât și din alte țări europene”, a declarat directorul Autorității daneze pentru sănătate, Soren Brostrom.

Vaccinul ar fi suspendat timp de 14 zile și nu au fost oferite detalii despre pacientul danez la care a apărut această reacție ce ține de coagularea sângelui.

AstraZeneca a declarat că fotografiile sale sunt supuse unor controale de calitate stricte și riguroase și că nu au existat „evenimente adverse grave confirmate asociate cu vaccinul”. Acesta a spus că este în contact cu autoritățile austriece și că va sprijini pe deplin ancheta lor.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat miercuri că nu există nicio dovadă până acum care să lege vaccinul anti-COVID-19 AstraZeneca de cele două cazuri din Austria.

EMA a mai spus că numărul evenimentelor tromboembolice – marcate de formarea cheagurilor de sânge – la persoanele care au primit vaccinul AstraZeneca nu este mai mare decât cel observat în populația generală, 22 de astfel de cazuri fiind raportate în rândul celor 3 milioane de persoane care au primit vaccinul în 9 martie, mai scrie Reuters.

De asemenea, Agenția daneză pentru medicamente și agențiile omoloage din alte state UE, alături de EMA, au lansat o anchetă în ceea ce privește vaccinul anti-COVID-19 produs de AstraZeneca.

”Este important să subliniem faptul că nu am optat să nu mai folosim vaccinul AstraZeneca, ci că îl punem în așteptare”, a spus Brostrom.

EXCLUSIV Hușanu (Sanitas): Managerilor li se recomandă să facă economii. Sporurile, acordate la nivel minim

Viorel Huşanu, preşedintele Sanitas Bucureşti, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că de o perioadă de timp, majoritatea sporurilor cuvenite angajaților din Sănătate se acordă la nivel minim, iar unele spitale au stopat sau limitat lucrul în timpul week-endului.

Potrivit liderului Sanitas Bucureşti, managerilor unităților medicale li se recomandă să facă economii, simțindu-se o reducere a banilor din sistem.

„Majoritatea sporurilor se acordă la nivel minim, de la o perioadă de timp. Cu siguranță se simte o reducere a banilor din sistem, chiar dacă nu se spune oficial acest lucru. Oficial nu avem vreo adresă, vreo hârtie care să ceară managerilor acest lucru, dar ne oficial, știu că li se recomandă să mai facă economii și fac în sensul acesta: limitează orele de sâmbătă și duminică, acordă sporurile la minimum și așa mai departe „, a declarat Viorel Huşanu.

 Sporurile minime, date de interpretarea legislativă 

Potrivit acestuia, principala cauza de acordare a sporurilor minime angajaților ar fi în primul rând interpretarea legislativă pe care o fac managerii sau juriștii din spitale.

„Nu toți interpretează unitar legislația cu privire la salarizare și sporuri (…). Nu e vorba de a elimina sporurile, ci de a se acorda între anumite limite. Regulamentul prevede acordarea între minimum și maximum, iar majoritatea a decis să aplice sporurile la nivel minim. De exemplu, chiar dacă legea prevede acordarea unui spor pentru angajații ATI între 55 și 85%, foarte puține unități sanitare mai au acum nivelul maxim. Majoritatea acordă minimum prevăzut de lege, adică acel 55% în acest caz. De asemenea, sporul de COVID care a apărut în decembrie 2020. Legea spune că se dă un spor pentru persoana care lucrează cu pacienți confirmați pozitiv, iar unele unități sanitare au interpretat că se dă proporțional cu timpul lucrat și au început să îi plătească la oră, minute, proceduri. Asta înțeleg ei proporțional cu timpul lucrat. De exemplu, o analiză pentru COVID-19 ei estimează că se face în două ore, atunci două ore sunt pontate cu acest spor de până la 85%”, după cum a afirmat preşedintele Sanitas Bucureşti.

De asemenea, Viorel Huşanu pune reducerea procentului în care se acordă sporurile pe seama problemelor financiare pe care le întâmpină unele unități medicale.

„Sunt problemele financiare, pentru că sunt unități sanitare care au cheltuieli foarte mari cu personalul, care se ridică la 80-90% din buget și nu mai au posibilitatea să acorde la maximum toate sporurile prevăzute. Unii au stopat sau au limitat lucrul sâmbăta și duminica, iar salariații nu mai au voie să efectueze mai mult de 12 ore într-o unitate medicală, de exemplu, pentru a nu fi remunerați cu spor de 100%”, a adăugat Hușanu.

Bani pentru concediu neefectuat, doar la încetarea contractului de muncă

Acesta a amintit că prin tăierea voucherele de vacanță, angajații din Sănătate au pierdut și acei 1.450 de lei, dar și zile de concediu din anii trecuți.

„Sunt foarte multe cadre medicale care au multe zile sau ore de recuperat din efectuarea orelor suplimentare, iar despre concedii nu poate fi vorba. Anul trecut, în vară, nu s-a putut, iar acum, unii dintre ei, apucaseră să dea avansul pentru sejururile de anul acesta, dar auzind că voucherele de vacanță nu se mai acordă, au început să renunțe și la aceste avansuri. Legea pevede ca compensarea în bani a concediului neefectuat se poate face doar la încetarea contractului individual de muncă. Dacă încă lucrezi, iar majoritatea sunt pe contracte pe perioadă nedeterminată, se poate solicita dreptul pe o perioadă de maximum 18 luni de când a fost generat acel drept. Timp de un an și jumătate poate fi solicitat acel concediu, în natură, nu în bani. Asta înseamnă că angajații își vor pierde concediul de odihnă, pentru că sunt foarte mulți care nu și-au luat concediu din 2017 -2018, care a fost pierdut din cauza acestei prevederi legale, iar acum au de recuperat din 2019-2020. Probabil că vor pierde și acele zile, legislația interzicând a se recompensa cu bani”, a declarat reprezentantul Sanitas.

11 martie, Ziua personalului medical, o sărbătoare pe hârtie

Afirmațiile sale vin în contextul în care ziua de 11 martie este celebrată ca „Ziua personalului medical”, prin Legea nr. 56/2020, în semn de recunoaștere a meritelor angajaților din Sănătate, la acțiuni medicale împotriva COVID-19.

„La noi nu se celebrează nici măcar Ziua Mondială a Sănătății, nici Ziua asistentului Medical. Sunt probabil doar sărbători pe hârtie, din punct de vedere financiar nu se beneficiază de absolut nimic, iar cu privire la Regulamentul de sporuri, acesta nu se aplică uniform în tot sistemul sanitar.”, a declarat Hușanu.

Coronavirus, 11 martie. Peste 5.000 de cazuri noi de COVID-19

România a depășit, în ultimele 24 de ore, pragul de 5.000 de cazuri de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2. Astfel, 5.236 s-au infectat în intervalul menționat cu noul coronavirus.

În unitățile de terapie intensivă sunt internate în stare gravă 1.171 de pacienți COVID, iar alte 96 de persoane și-au pierdut viața.

Până pe 11 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 845.352 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 774.277 de pacienți au fost declarați vindecați.

De asemenea, 21.252 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 10.03.2021 (10:00) – 11.03.2021 (10:00) au fost raportate 96 de decese (47 bărbați și 49 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Olt, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui și București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 23 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 39 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 21 decese la categoria de peste 80 de ani.

95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 1 pacient decedat nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.425. Dintre acestea, 1.171 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.258.854 de teste RT-PCR și 390.803 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 28.454 de teste RT-PCR (17.822 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.632 la cerere) și 9.801 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 49.670 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 14.004  persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 52.554 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 137 de persoane.

 

Peste 58.000 de persoane programate pentru vaccinul Moderna în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore, peste 58.000 de persoane s-au programat pentru vaccinarea anti-COVID-19 cu serul produs de Moderna, informeaza CNCAV.

Din acest total, 30.000, adică 51.7% din totalul programărilor, sunt persoane cu vârste peste 65 de ani, 27.250 (47% din totalul programărilor) sunt persoane cu boli cornice, iar 770 (1.3% din totalul programărilor) sunt persoane cu dizabilități.

Numărul locurilor disponibile depășește 64.000.

Reamintim că miercuri, 10 martie, 73 de cabinete noi au fost deschise pentru imunizarea cu vaccinul produs de compania Moderna, în 24 de județe din țară și în municipiul București.

Distribuția celor 73 de fluxuri la nivel național se va face în 24 de județe din țară și în municipiul București, astfel: Arad (5), Argeș (3), Bacău (4), Bihor (3), Bistrița-Năsăud (3), Botoșani (3), Brașov (2), Caraș-Severin (2), Constanța (4), Covasna (1), Dâmbovița (2), Galați (3), Giurgiu (2), Harghita (1), Hunedoara (3), Ialomița (2), Ilfov (4), Neamț (2), Olt (2), Prahova (2), Satu Mare (2), Suceava (4), Timiș (5), Tulcea (1), Vrancea (3) și în municipiul București (5).

Acestea funcționează atât în centrele de vaccinare deja existente, cât și în alte locații identificate de către autoritățile locale/județene.

Programarea este disponibilă pentru persoanele vulnerabile care, potrivit Strategiei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, fac parte din Etapa a II-a, respectiv persoane cu vârsta peste 65 de ani, persoanele aflate în evidențe cu boli cronice, cu vârsta minimă de 18 ani, persoane încadrate într-un grad de handicap, însoțitorii acestora și persoanele care locuiesc la același domiciliu cu acestea.

 

INSP: Orice solicitare de blocare a programărilor la vaccinarea antiCOVID este făcută de către DSPJ

Institutul Naţional de Sănătate Publică a precizat că nu are „atribuţii şi drepturi” de administrare a platformei de programare pentru vaccinarea anti-COVID.

Reprezentanții INSP amintesc că platforma de programare la vaccinare este dezvoltată şi administrată de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, orice solicitare de blocare a programărilor este făcută de către DSPJ printr-o cerere adresată STS, în baza solicitărilor autorităţilor publice locale şi/sau a unităţilor sanitare.

„Centrele de vaccinare sunt organizate de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi sunt comunicate atât Institutului Naţional de Sănătate Publică, cât şi STS, pentru a le asigura funcţionalitatea”, afirmă INSP.

Precizările vin în contextul în care corpul de control al premierului face verificări la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în urma mai multor atacuri informatice produse în weekend, potrivit unui post de televiziune.