Dr. Nelu Tătaru, despre adeverinţe electronice verzi propuse de CE

Dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, a declarat că certificatul comun european, propus de Comisia Europeană, va facilita reluarea liberei circulaţii între statele membre UE şi va evita, totodată, crearea a două categorii: vaccinaţi şi nevaccinaţi.

„Libera circulaţie reprezintă unul din drepturile fundamentale ale cetăţenilor Uniunii Europene. Comisia Europenă a lansat propunerea de a avea un certificat comun european, care să ateste vaccinarea, dezvoltarea naturală a anticorpilor împotriva COVID-19 sau testul PCR. Certificatul va facilita reluarea liberei circulaţii între statele membre UE. Apreciez că propunerea Comisiei Europene va evita crearea a două categorii: vaccinaţi şi nevaccinaţi, oferind totodată posibilitatea cetăţenilor să opteze asupra modului în care atestă că nu sunt infectaţi cu noul coronavirus. Revenirea la normalitate depinde doar de noi, de disciplina noastră şi de modul în care alegem să ne comportăm. Ştiu cât de nerăbdători suntem cu toţii pentru a călători, însă să nu uităm că sănătatea trebuie să fie întotdeauna pe primul loc”, a afirmat Nelu Tătaru, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că propune crearea unei adeverinţe electronice verzi pentru a facilita libera circulaţie, în condiţii de siguranţă, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19. Documentul ar urma să conţină numele, data naşterii, seria de paşaport sau carte de identitate şi, după caz, datele despre vaccinare, testare sau boală.

Sanitas solicită dialogul pentru viitoarea Lege a salarizării

Reprezentanții Federației Sanitas solicită dialogul pentru viitoarea Lege a salarizării, în contextul în care raportarea coeficienților de salarizare la salariul minim brut pe țară aflat în plată, de 2.300 de lei, față de cel de 2.500 de lei la care se raportează acum în Legea 153/2017 este primul semnal de alarmă pentru salariații bugetari, se arată într-un comunicat al organizației sindicale.

De asemenea, potrivit Sanitas, limitarea sporurilor la maximum 20% pentru fiecare salariat, va afecta în mod special salariații din sănătate și asistență socială, sisteme în care sporul pentru asigurarea continuității (spor de noapte, spor pentru sâmbete, duminici și sărbători legale) ocupă aproape în totalitate procentul de 20%, iar stabilirea sporului de condiții de muncă, în sumă fixă, până la 25% din salariul minim brut pe țară, va aduce reduceri considerabile de venituri tuturor categoriilor de salariați din aceste sisteme.

„În aceste condiții, Federația SANITAS privește cu îngrijorare și scepticism strategia Guvernului în ceea ce privește reașezarea salarizării personalului plătit din fonduri publice și este pregătită să reacționeze prompt pentru apărarea intereselor membrilor săi, luând în calcul toate formele de luptă sindicală!
Vom solicita în regim de urgență organizarea de întâlniri cu reprezentanții Ministerului Sănătății și cu cei ai Ministerului Muncii pentru discuții atât pe marginea Memorandumului cât și a viitoarei legi a salarizării, cu speranța că guvernanții vor trata cu maximă seriozitate instituția dialogului social și vor elabora cu reală transparență modificările pe care le doresc aduse sistemului de salarizare a bugetarilor, ținând cont de opinia reprezentanților salariaților”, se arată în comunicatul Sanitas.

Potrivit aceleiași surse, Consiliul Național al Federației SANITAS, întrunit joi, a luat act de Memorandumul cu tema ”Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării și elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice” aprobat în ședința de guvern de miercuri.

„Unele dintre principiile enunțate în acest document sunt din start greșite, în opinia noastră, și pun bazele viitoarelor reduceri de venituri din sistemul bugetar, reduceri pe care coaliția de guvernare a negat în permanență că le va promova”, atenționează reprezentanții Sanitas.

 

Concluziile OMS referitoare la vaccinul anti-COVID-19 al AstraZeneca vor fi făcute publice vineri

Grupul de lucru pentru siguranţa vaccinurilor din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) urmează să-şi facă publice vineri concluziile în ce priveşte vaccinul împotriva COVID-19 elaborat de AstraZeneca, a declarat un purtător de cuvânt al OMS, citat de Reuters.

Comitetul consultativ global al OMS privind siguranţa vaccinurilor a examinat marţi datele şi a trecut în revistă informaţiile privind probleme rare de coagulare a sângelui în cazul unor persoane care au fost vaccinate, a menţionat OMS.

Miercuri, OMS a comunicat că „pentru moment” continuă să recomande vaccinările cu serul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca, a cărui utilizare a fost suspendată de mai multe ţări din cauza unor posibile efecte secundare, aşteptând ca experţii organizaţiei să îşi încheie procedura de evaluare.

Similar, directorul OMS pentru Europa, Hans Kluge, a asigurat joi că „beneficiile vaccinului AstraZeneca sunt de departe mai mari decât orice riscuri”, apreciind că ţările din Europa ar trebui să-l folosească în continuare pentru a contribui la salvarea de vieţi în contextul pandemiei.

El a menţionat că Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) examinează un număr redus de tromboze care au determinat unele guverne europene să suspende vaccinarea cu AstraZeneca, subliniind că „deocamdată nu se ştie dacă unele sau toate aceste afecţiuni au fost provocate de vaccin sau de alţi factori simultani”.

La rândul ei, EMA urmează să anunţe joi după-amiază rezultatul evaluării sale asupra siguranţei vaccinului AstraZeneca împotriva COVID-19.

Coronavirus: Câți angajați din Educație au fost vaccinați

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că până pe 16 martie, un număr de 135.000 (38%) de angajaţi din învăţământ erau vaccinaţi anti-COVID, procentul cadrelor didactice imunizate fiind de aproape 50%.

„La nivelul zilei de marţi, aveam 135.000 de angajaţi din învăţământ vaccinaţi. Adică peste 38%. Dacă ne raportăm la cadrele didactice vaccinate, procentul se apropie de 50%. (…) Acest proces va continua”, a afirmat ministrul, în cadrul evenimentului „Educaţie remedială pentru copiii vulnerabili – intervenţii directe ca răspuns la nevoile actuale”, organizat online de Salvaţi Copiii România.

Potrivit lui Cîmpeanu, unii părinţi nu şi-au dat acordul ca elevii să fie verificaţi cu teste rapide pentru detectarea infecţiei cu noul coronavirus, motivând că acestea sunt „invazive” mai ales în cazul celor mici.

El a amintit că, în urmă cu trei săptămâni, Ministerul Sănătăţii a informat că din 1.150.000 de teste antigen rapide distribuite pentru testarea elevilor şi angajaţilor din învăţământ se folosiseră doar 5.000, iar acest lucru este „mai mult decât îngrijorător”.

„Aceste teste care au fost distribuite (…) au necesitat şi necesită personal medical. Personal medical care înseamnă fie să ai cabinete medicale şcolare şi ştiţi că în 18% din şcoli există cabinete medicale şcolare şi, din păcate, nu în toate aceste locuri există şi personal medical care să administreze aceste teste. Pe de altă parte, au fost considerate de mulţi părinţi ca având un caracter invaziv, mai ales de părinţii celor mici. (…) A fost un motiv pentru a nu îşi da acceptul pentru testarea copiilor, chiar dacă au prezentat simptome sau a elevilor care au fost contacţi direcţi, colegi, ai unor copii care au fost confirmaţi ca fiind pozitivi”, a explicat ministrul, potrivit Agerpres.

În opinia sa, o soluţie ar fi folosirea testelor non-invazive pe bază de salivă care se utilizează în multe şcoli din ţări europene.

„Nu doresc să îmi depăşesc limitele de competenţă. (…) Pe de o parte, nu necesită personal medical, ele pot fi auto-administrate, chiar am văzut cu toţii. Deci, înlăturăm problema deficitului de personal medical care să administreze aceste teste. Pe de altă parte, sunt absolut convins, din discuţiile directe cu părinţi, că ar fi mai uşor de acceptat şi-ar da mai uşor acceptul care este conform legii obligatoriu pentru testarea copiilor. Este un lucru care îmi place să cred se va face cât mai rapid prin decizii ale Ministerului Sănătăţii pentru achiziţia unor teste de acest gen care să fie non-invazive, care să nu necesite personal medical şi nici să nu genereze atâta reticenţă din partea părinţilor”, a declarat Cîmpeanu.

Potrivit ministrului, în şcoli se respectă „cel mai mult” regulile sanitare. „În şcoli chiar se respectă aceste reguli sanitare”, a susţinut el.

GCS a anunțat alte 6.174 cazuri zilnice de persoane infectate. Câte decese s-au produs

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 6.174 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Până astăzi, 18 martie, pe teritoriul României, au fost confirmate 881.159 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 794.950 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.056 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 21.877 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 17.03.2021 (10:00) – 18.03.2021 (10:00) au fost raportate 90 de decese (42 bărbați și 48 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Argeș, Arad, Bacău, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 10 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 22 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 23 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 31 decese la categoria de peste 80 de ani.

83 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 5 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.478. Dintre acestea, 1.286 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 6.417.364 de teste RT-PCR și 474.239 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 27.564 de teste RT-PCR (17.978 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.586 la cerere) și 10.821 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 58.387 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 15.290 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.352 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 85 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.832 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 587 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 17 martie, 4.598 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 815.470 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

ONU: Transmiterea COVID-19 ar putea deveni sezonieră

Specialiștii Organizației Națiunilor Unite (ONU) arată într-un raport că transmiterea COVID-19 ar putea deveni sezonieră. Însă, deocamdată, datele sunt insuficiente pentru a sugera vremea şi calitatea aerului drept factori pentru a adapta măsurile de combatere a pandemiei, a declarat joi ONU, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), o agenţie specializată a ONU, a înfiinţat o echipă specială, care reuneşte 16 specialişti, însărcinată cu studierea influenţei factorilor meteorologici şi a calităţii aerului asupra pandemiei.

Primul raport emis estimează că, potrivit caracterului sezonier al bolilor virale respiratorii – în special vârful sezonului rece pentru gripă şi coronavirusurile care provoacă răceli în climatele temperate – COVID-19 ”ar fi o boală sezonieră dacă va persista câţiva ani”.

În același timp, specialiştii ONU au afirmat că studiile de modelare a proceselor au arătat că transmiterea COVID-19 ”ar putea deveni sezonieră în timp, ceea ce sugerează că este posibil să se ia în calcul factori meteorologici şi de calitate a aerului pentru a monitoriza şi prevedea” boala în viitor, potrivit sursei citate.

Însă se consideră că este încă prea devreme pentru a lua în considerare aceşti factori, iar OMM constată că dinamica transmiterii COVID-19 anul trecut ”pare să fi fost influenţată în principal de intervenţiile guvernamentale, mai degrabă decât de factorii meteorologici”.

”În acest moment, datele disponibile nu susţin utilizarea factorilor meteorologici şi a calităţii aerului pentru a permite guvernelor să relaxeze măsurile pe care le iau pentru a reduce transmisiile”, a declarat Ben Zaitchik, copreşedinte al echipei speciale şi membru al Departamentului pentru ştiinţele Pământului şi Planetelor de la Universitatea Johns Hopkins, Baltimore.

”În primul an al pandemiei, am observat valuri de contaminare în anotimpurile calde şi în regiunile calde. Nu există dovezi că acest lucru nu s-ar putea întâmpla din nou”, a adăugat Zaitchik, citat într-un comunicat.

OMM arată de asemenea că, în timp ce studiile de laborator au găsit unele dovezi conform cărora virusul supravieţuieşte mai mult în mediu rece, cu umiditate redusă şi unde există radiaţii ultraviolete slabe, acestea nu au indicat dacă factorii meteorologici au o influenţă semnificativă asupra ratelor de transmisie în condiţii reale.

Potrivit echipei speciale a ONU, chiar dacă datele preliminare arată că o calitate slabă a aerului creşte rata de deces, nu s-a dovedit că poluarea are un impact direct asupra transmiterii pe calea aerului a SARS-CoV-2, mai scrie Agerpres.

 

Ordin MS: Probele prelevate pentru depistarea coronavirusului, prelucrate în maximum 24 de ore

Monitorul Oficial a publicat Ordinul nr. 366/2021 privind modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 807/2020 pentru stabilirea atribuțiilor în activitatea de testare în vederea depistării infecției cu virusul SARS-CoV-2 la nivelul unor unități aflate în subordinea Ministerului Sănătății.

Potrivit actului normativ, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București se vor adresa prioritar celui mai apropiat laborator din rețeaua publică, pe care îl vor contacta în vederea trimiterii probelor.

În situația în care cel mai apropiat laborator din rețeaua publică are capacitatea de testare depășită, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București se vor adresa celui mai apropiat laborator privat, se arată în Ordinul MS.

Același ordin arată că în cazul în care laboratoarele au capacitatea de testare depășită, direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București vor contacta Institutul Național de Sănătate Publică pentru a fi repartizate către un alt laborator inclus în program, astfel încât toate probele prelevate să fie prelucrate în maximum 24 de ore.

A fost realizat primul studiu național privind nevoile părinților și copiilor cu cancer din România

Asociația Dăruiește Aripi a realizat primul studiu național privind nevoile părinților și copiilor cu cancer din România cu sprijinul unui grup de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Acest studiu a fost efectuat în contextul în care în România nu există studii care să pună în evidență identificarea si prioritizarea nevoilor părinților care se confruntă cu procesul de diagnosticare, spitalizare și tratament al copilului cu afecțiuni oncologice.

Astfel, Asociația Dăruiește Aripi, împreună cu un grup de cercetători de la Departamentul de Psihologie al Universității Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca și cu psihologii secțiilor de oncologie pediatrică din trei regiuni ale țării, au inițiat și au derulat un studiu calitativ cu 31 de participanți prin care și-au propus identificarea modului în care familia/părintele percepe situația de criză și factorii care o agravează (dincolo de boală, proceduri de diagnostic și tratamente), precum și factorii care ar putea facilita ca experiența bolii și a spitalizării să devină mai puțin stresantă și dureroasă, atât pentru copil cât și pentru părinte.

Identificarea nevoilor părinților și copiilor cu boli oncologice poate fi un element major în facilitarea procesului de adaptare la tratament și îngrijire medicală, în recuperare și menținerea unui nivel de funcționare optim al copilului și familiei.

Nevoile părinților și copiilor, identificate de cercetători, în urma acestei analize sunt următoarele:

  1. Stabilirea rapidă a diagnosticului prin scurtarea timpilor de așteptare;
  2. Acces la informații importante și valide transmise într-o manieră ușor de înțeles;
  3. Suport emoțional și comunicare empatică a cadrelor medicale cu copiii și aparținătorii;
  4. Spitalul (Accesul neîntrerupt la tratamente oncologice moderne și decontarea lor neîntreruptă; Spații adaptate diferitelor nevoi ale copiilor: tratament, igienă, învățare, odihnă, recreaționale; Evitarea timpilor de așteptare la cabinete și în policlinică; Hrana adecvată nevoilor pacienților)
  5. Monitorizarea și gestionarea problemelor post-spitalizare (medicale, emoționale, educaționale, administrative, finaciare) pentru readaptarea funcționala la viața cotidiană.

”Aspectele care transpar cel mai clar din interviurile cu părinții se referă la trei dimensiuni: medicală, emoțională și financiară. Părinții nu reușesc să se recompună după șocul diagnosticului căci se confruntă cu o serie de decizii dificile, pe care, uneori nu au cunoștințele, puterea și claritatea mentală să le ia. Suportul psihologic accesibil tuturor ar putea amortiza parțial aceste lovituri și ar da o direcție și claritate pașilor ulteriori”, a declarat coordonatorul studiului, Prof. univ. dr. Adriana Băban de la Universitatea Babeș-Bolyai – Cluj-Napoca.

”Credem cu tărie că un prim pas în ameliorarea condiției fiecărui pacient este claritatea cu care conștientizăm măcar o parte a nevoilor și a soluțiilor existente pentru acestea”, a declarat Alina Pătrăhău, fondator Dăruiește Aripi.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, numărul copiilor diagnosticați cu diverse forme de cancer este în creștere, reprezentând a doua cauză de mortalitate la copiii atât din țările dezvoltate cât și din cele în curs de dezvoltare. Cancerul poate să apară la orice vârstă, dar incidența bolii este mai frecventă în copilăria timpurie și în adolescență.

În clinicile de onco-hematologie pediatrica din România sunt diagnosticați și tratați anual, in medie 414 de copii, cifră care indică o incidență anuală de 10 cazuri la 100.000 copii. Rata medie de supraviețuire a copiilor cu cancer din România este în jur de 69,1%, cu 10% mai mică față de țările din Europa de Vest (Asociația Dăruiește Aripi, 2019), se arată în document.

Solidaritatea Sanitară: Scrisoare deschisă adresată premierului României, Florin Cîțu

Membrii Federației ”Solidaritatea Sanitară” din România adresează premierului Florin Cîțu o scrisoare deschisă în care readuc în atenție condițiile în care lucrează și riscurile la care se expune personalul medical implicat în lupta cu noul coronavirus.

”Timp de aproape trei luni am stat în Piața Victoriei, solicitându-vă remedierea unei serii lungi de probleme pe care le îndurăm noi, cei aflați în prima linie a luptei împotriva pandemiei COVID-19, și pacienții pe care-i îngrijim. Ați dat dovadă de maximă indiferență față de soarta noastră. O atitudine fără precedent în ultimii 30 de ani și în toată Uniunea Europeană. Entuziasmul inadecvat față de rezultatele vaccinării v-a făcut să credeți că pandemia COVID-19 s-a terminat. Din nefericire pentru noi și pentru restul cetățenilor am intrat în al treilea val al pandemiei. Dvs. rostind vorbe fără sens, noi lucrând în același condiții inadecvate de peste un an de zile.”, se arată într-un comunicat de presă emis de Federație.

Printre solicitările făcute de-a lungul timpul de membrii ”Solidaritatea Sanitară” se regăsesc:

  • Standarde privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecție
  • Elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaților din sănătate în privința vaccinării, astfel încât să crească ponderea lucrătorilor vaccinați
  • Elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienților COVID-19
  • Includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate
  • Necesitatea limitării răspunderii profesionale la condițiile create de „noua normalitate”
  • Respectarea dreptului legal la pensia de urmaș pentru copiii colegilor decedați la datorie
  • Elaborarea unor criterii de evaluare obiectivă a profesioniștilor din sănătate.
  • Elaborarea unei proceduri a auditului timpului de muncă, pentru a se asigura, spre exemplu, că în fiecare secție în care sunt tratați pacienți COVID-19 există timpul necesar pentru a trata cu atenție pe fiecare dintre ei.

De asemenea, membrii Federației au propus și o serie de măsuri menite să îmbunătățească posibilitățile sistemului sanitar de a lupta cu această pandemie.

În scrisoarea deschisă se face referire și la sporurile pe care personalul medical implicat în tratarea pacienților COVID-19 ar trebui să le primească.

”Sporurile reprezintă o formă de despăgubire pentru riscurile asumate. Sporului cel mai mare îi corespunde nivelul de risc cel mai mare. Sporul cel mai mare la ora actuală este cel acordat pentru combaterea epidemiei. Cunoașteți ce riscuri îi corespund acestui spor? Nu, deoarece v-a interesat doar să ne reduceți drepturile. Vă spunem noi, indicându-vă doar două din consecințele expunerii la acest risc:

  • Peste 101 de colegi decedați la datorie într-un singur an. O incidență a mortalității fără egal în alte sectoare, publice sau private.
  • Peste 27.000 de colegi infectați (cca. 11% din totalul lucrătorilor). Adică o rată a infectării de cca. 5 ori mai mare decât cea existentă la aceeași grupă de vârstă. (Dacă adăugăm membrii de familie infectați pe acest lanț al transmiterii de la locul de muncă la lucrătorii din sănătate vom descoperi că măsurile inadecvate de protecție a lucrătorilor din sănătate au ca victime cca. 10% din totalul cetățenilor infectați.)

Ați încercat să ascundeți toate aceste efecte prin publicarea unor date eronate, menite să proiecteze imaginea falsă a unui impact mult mai redus. În felul aceasta v-ați pregătit terenul pentru anularea unor drepturi. Refuzul dialogului arată că nu vă interesează impactul măsurilor și declarațiilor dvs. asupra pacienților, ci doar să alocați cât mai multe resurse în alte părți decât cele esențiale pentru această luptă. În locul contactului cu chipuri invizibile ale realității, pe care-l asigură dialogul social, preferați izolarea în aparența de realitate pe care v-o construiesc cei care vă izolează de societate. Chiar dacă rezolvarea unora dintre probleme intră în sarcina ministerului sănătății, responsabilitatea vă aparține în egală măsură, ea fiind accentuată de seria declarațiilor eronate pe care le faceți despre sistemul sanitar (ponderea cheltuielilor cu salariile din totalul bugetului și totalul bugetului alocat sănătății în anul anterior fiind doar câteva dintre exemple). Noi vom fi în continuare la locurile noastre de muncă. Nu pentru că ne-o solicitați dvs., deoarece nu beneficiați de încrederea noastră. Nu pentru că ne-ați interzis demisia, deoarece știm că acesta este un abuz. Ci pentru că aceasta ne este menirea profesională și datoria față de cetățeni”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

 

 

Modificări legislative pentru plata stimulentului de risc acordat personalului medical din linia întâi

Ministerul Sănătății aduce modificări legislative în ceea ce privește plata stimulentului de risc acordat personalului medical implicat în tratarea pacienților cu COVID-19.

 

Astfel, personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie care au activat în timpul stării de urgenţă şi care au avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19, precum și personalul din asistența medicală comunitară implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 vor primi stimulentele de risc.

”Guvernul României a aprobat în ședința de guvern de ieri, 17 martie, la propunerea Ministerului Sănătății, o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă. Ordonanța prevede ca pentru personalul medical, medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cabinetele medicilor de familie care au activat în timpul stării de urgenţă şi care au avut în evidenţă sau sub tratament pacienţi suspecţi sau confirmaţi cu COVID-19, ori dacă personalul respectiv a fost confirmat cu COVID-19 în urma activităţii desfăşurate, acordarea stimulentului de risc să se realizeze din veniturile cabinetului medical, prin transferuri din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (medicii de familie sau specialiștii nu sunt salariați, ci reprezentanții propriilor cabinete medicale, iar veniturile decontate de case sunt veniturile cabinetului medical)”, se arată într-un comunicat de presă al Minsiterului Sănătății.

Documentul reglementează expres și faptul că stimulentul de risc se acordă pentru perioadele în care a fost instituită starea de urgență, respectiv: un stimulent de risc pentru categoriile de personal care au activat în perioada 16.03.2020 – 14.04.2020 și un stimulent de risc pentru categoriile de personal care au activat în perioada 15.04.2020 – 14.05.2020.

De asemenea, ordonanța aprobată clarifică noțiunea de „pacient suspect”, dar și activitățile desfășurate de personalul implicat în activitatea de asistenţă medicală comunitară, astfel încât să beneficieze de stimulentul de risc și personalul din asistența medicală comunitară implicat direct în transportul, echiparea, evaluarea, diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19 inclusiv cei care desfăşoară activităţi specifice de inspecţie sanitară, în spaţiile în care a existat cel puţin un caz confirmat cu infecţie SARS-CoV-2.