Ziua internațională a luptei împotriva epilepsiei, marcată anual pe 26 martie

Pe 26 martie, anual, oamenii de pe tot mapamondul sunt invitaţi să poarte simbolic o parte din vestimentaţie sau un accesoriu de culoare violet, să găzduiască şi să organizeze sau să participe la evenimente, pentru a susţine conştientizarea epilepsiei, marcând astfel Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei (Purple Day).

Anul trecut, oameni din peste 85 de ţări de pe toate continentele au participat la Purple Day. Culoarea acestei zile fiind violet, unele instituţii folosesc iluminatul colorat astfel, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei care suferă de epilepsie.

Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei reprezintă un efort internaţional important dedicat creşterii gradului de conştientizare a epilepsiei la nivel mondial. Canada este singura ţară din lume care recunoaşte în mod oficial ziua de 26 martie drept Purple Day, prin Legea implementată pe 28 iunie 2012, potrivit www.purpleday.org.

Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la epilepsie, susţinerea pacienţilor şi a familiilor acestora rămân esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţi vieţii persoanelor cu epilepsie. Societatea discriminează adesea sau creează obstacole pentru persoanele cu probleme medicale, lipsa de informaţii şi dezinformarea fiind frecvente în rândul populaţiei generale, relatează Agerpres.

Sunt esenţiale măsuri precum cercetarea şi dezvoltarea de tratamente inovatoare, fondarea mai multor centre specializate, formarea unor echipe interdisciplinare (neurolog, pacient, psiholog şi familie), o mai bună informare a medicului de familie în ceea ce priveşte simptomatologia bolii şi o mai bună educare a pacienţilor cu privire la boala lor şi importanţa terapiilor.

Epilepsia este o tulburare neurologică a sistemului nervos central, în special a creierului. Se manifestă prin crize bruşte şi imprevizibile, de câteva secunde sau minute. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele pot fi dramatice. Liga Internaţională împotriva Epilepsiei a clasificat recent epilepsia ca o boală, şi nu ca o tulburare, pentru a transmite mai eficient mesajul că epilepsia este o afecţiune gravă, după cum este susţinut pe site-ul menţionat.

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice cronice. Se estimează că 50 de milioane de oameni din întreaga lume au epilepsie. Asta înseamnă că aproximativ un procent din populaţia lumii are epilepsie. Epilepsia poate fi prezentă la orice vârstă, deşi debutul ei este cel mai adesea în copilărie sau în ultimii ani de viaţă. Epilepsia este tratabilă, 70% dintre persoanele cu epilepsie putând scăpa de convulsii urmând un tratament cu medicamente. Restul, de 30% dintre oameni bolnavi, au epilepsie rezistentă la medicamente, dar există tratamente suplimentare care pot îmbunătăţi controlul crizelor sau pot opri cu totul crizele. Există o varietate de opţiuni de tratament pentru convulsiile rezistente la medicamente, inclusiv intervenţia chirurgicală, terapia dietetică administrată medical şi stimularea nervilor, opţiuni care trebuie evaluate în cadrul unui program individual de urmărire a evoluţiei epilepsiei pentru fiecare persoană bolnavă.

Purple Day a fost iniţiată de o tânără, Cassidy Megan, din Nova Scotia, Canada, pe site-ul dedicat zilei www.purpleday.org. În 2008, Cassidy Megan avea o vârstă de numai nouă ani şi se luptă de atunci cu această boală.

La eforturile iniţiatoarelor, Cassidy şi mama sa Angela Cassidy Megan, au răspuns Asociaţia pentru Epilepsie din Nova Scoţia, din Canada, apoi, în 2009, Fundaţia Anita Kaufmann, din New York, care şi-au unit forţele pentru a lansa Purple Day pe plan internaţional. Au organizat, astfel, parteneriate cu persoane fizice şi au creat organizaţii în întreaga lume, pentru a promova cunoaşterea acestei boli şi pentru a înţelege efectele ei asupra vieţii oamenilor marcaţi de această boală.

INSP: Tulpina britanică a SARS-CoV-2, în 71,4% din județele țării

sursa foto: INSP

 

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) arată în ultima analiză epidemiologică a cazurilor de COVID-19 că tulpina britanică a SARS-CoV-2, linia genetică B.1.1.7, a fost întâlnită în 71,4% dintre județe, cee ace denotă o răspândire extinsă.

Cele mai multe cazuri confirmate cu varianta B.1.1.7 s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani, marea majoritate a cazurilor (87,5%) având vârsta mai mare de 25 de ani. De asemenea, au fost înregistrate trei cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menționată apartanența la focare familiale de COVID-19. Pentru al treilea caz nu a fost menționat nicio legătură epidemiologică, potrivit INSP.

Referitor la distribuția pe grupe de vârstă și sexe, se observă un număr mai mare de cazuri la sexul masculine la 45-54 de ani, respectiv la la 35-44 de ani și 45-54 ani sexul feminin. Prin aceasta nu se poate concluziona că varianta B.1.1.7 este mai frecventă la bărbații din grupa de vârstă 45-54 de ani, respectiv la femeile din grupele de vârstă 35-44 de ani și 45-54 ani, în general, ci doar că acestea sunt datele valabile pentru grupul de cazuri analizat, cazuri care nu provin dintr-un screening sistematic.

În acest context, ”sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvențiate. Este esențială comunicarea rezultatelor la DSP și INSP-CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigațiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice și a instituirii măsurilor necesare față de cazuri și contacți, având în vedere transmisibilitatea crescută a VOC și, conform evidențelor sosite din UK referitoare la varianta B.1.1.7, severitatea mai mare a bolii pe care o generează”, arată INSP în analiză.

Potrivit INSP, în anul 2021 au fost comunicate la CNSCBT 1034 secvențieri finalizate în săptămânile 53/2020-11/2021, respectiv până la data de 21 martie 2021 inclusiv, dintre care 546 au fost confirmate cu VOC (”variants of concern” – variante care determină îngrijorare): 542 cu varianta britanică (linia genetică B.1.1.7), 2 cu varianta sud-africană (linia genetică B.1.351) și 2 cu varianta braziliană (linia genetică P.1). Aceasta corespunde unei rate de confirmare de 52,8%.

 

DNA: Trimiteri în judecată în dosarul ce vizează achiziţiile de la Spitalul de Boli Infecţioase Braşov

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au dispus, vineri, trimiterea în judecată a mai multor inculpaţi în dosarul care vizează achiziţii supraevaluate la Spitalul de Boli Infecţioase Braşov. Printre aceștia se numără fostul manager al unităţii sanitare, un consilier judeţean, un consilier local și un referent de specialitate.

Astfel, DNA, prin Serviciul teritorial Brașov, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a inculpaților:

  1. Kadas Iluna Marius Andrei, la data faptelor consilier județean și președinte al comisiei pentru sănătate, protecția copilului și a persoanelor adulte în cadrul Consiliului Județean Brașov, președinte al Consiliului de Administrație al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de:

– trafic de influență

– instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

  1. Popa Marius Cristian, la data faptelor consilier local în municipiul Săcele, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– complicitate la trafic de influență

– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

Și în calitate de Persoană fizică, la data faptelor administrator în fapt al SC Chantel Sante SRL, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

– cumpărare de influență

– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit

  1. Nedelea Gheorghe, la data faptei referent de specialitate al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenitSub control judiciar se află inculpata Ionescu Ramona Delia, la data faptei manager al Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În aceeași cauză a mai fost trimisă în judecată SC Chantel Sante SRL, față de care s-a dispus măsura preventivă a interzicerii desfășurării activităților în contextul cărora au fost comise infracțiunile de:

– cumpărare de influență

– complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

Prezentul dosar s-a disjuns din cauza penală mediatizată prin comunicatele menționate mai sus și vizează presupusa atribuire frauduloasă, de către conducerea Spitalului de Boli Infecțioase Brașov, societății omului de afaceri (inculpat în prezenta cauză), a unui contract de achiziție echipamente medicale supraevaluate și care nu erau necesare. În schimb, persoanele cu ascendent și influență asupra conducerii spitalului ar fi primit sume de bani de la reprezentantul legal al firmei favorizate, potrivit DNA.

Anterior, din cauza inițială, a mai fost disjuns un dosar penal, în care procurorii au dispus trimiterea în judecată a fostului șef al Brigăzii de Operațiuni Speciale Brașov și a unui om de afaceri, administrator în fapt al SC Chantel Sante SRL.

Concret, în perioada iulie 2019 – septembrie 2020, inculpatul Kadas Iluna Marius Andrei, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit de la un om de afaceri care controla SC Chantel Sante SRL, în mod direct suma de 5.000 euro și indirect, prin intermediul inculpatului Popa Marius Cristian, suma de 20.000 de euro (din care acesta din urmă și-ar fi oprit o parte) pentru a-și exercita influența pe care a pretins că o are asupra managerului Ionescu Ramona Delia și asupra referentului Nedelea Gheorghe, ambii din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase Brașov.

Influența s-ar fi dovedit una reală deoarece, la data de 18 februarie 2020, unitatea spitalicească a încheiat cu societatea omului de afaceri (ce avea ca obiect principal de activitate comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice) un contract privind achiziția unui robot pentru dezinfecția cu ultraviolete a mediului, în valoare de 949.620 lei cu TVA ( în condițiile în care valoarea de piață a produsului era cuprinsă între 285.000 lei și 380.000 lei).

Ulterior, la data de 10 aprilie 2020, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Brașov ar fi efectuat, către SC Chantel Sante SRL, plata în întregime a contravalorii robotului menționat mai sus.

Din probele administrate în cauză a rezultat că atribuirea către societatea respectivă a contractului de achiziție s-ar fi realizat în mod fraudulos, cu implicarea directă a inculpaților Ionescu Ramona Delia și Nedelea Gheorghe, care ar fi avizat și semnat documentele care au stat la baza achiziției aparatului medical în condițiile în care investiția nu era necesară, a fost mult supraevaluată, iar punerea în funcțiune a robotului nu s-a realizat nici până în prezent.

Spitalul de Boli Infecțioase Brașov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 949.620 lei.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunal Brașov cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză. Față de celelalte persoane menționate în comunicatele de presă anterioare, cu excepția Gabrielei Oana Olaru față de care s-a dispus soluția clasării, se desfășoară în continuare acte de urmărire penală.

DNA anunță că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Marea Britanie: Nu avem planuri de a condiționa intrarea în localuri de certificatul COVID-19

Ministrul Robert Jenrick a declarat vineri că Marea Britanie nu are planuri imediate în ceea ce privește o eventuală condiționare a accesului în interiorul diferitelor locații publice, cum ar fi pub-urile, când acestea se vor redeschide în luna mai, de pașapoartele COVID-19.

”Avem în vedere o gamă întreagă de lucruri și facem asta cu mare atenție; analizăm problemele practice, preocupările etice și suntem ghidați de cea mai bună opinie medicală și științifică ”, a declarat ministrul pentru Times Radio, scrie Reuters.

”Vom prezenta rezultatul acelei lucrări în următoarele săptămâni; nu avem un plan imediat pentru a lua măsuri”, a mai spus oficialul.

Percheziții la Spitalul Witting din Capitală

Spitalul Witting din Capitală a fost supus vineri dimineață unor percheziții, într-un dosar care vizează fapte de abuz în serviciu.

Desfășurarea perchezițiilor a fost confirmată de managerul spitalului, potrivit Digi24.

Ancheta este derulată sub coordonarea procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1.

Este vorba despre o percheziție la spital și una domiciliară.

Procurorii au cerut mai multe documente legate de achiziții publice privind echipamente de protecție anti-COVID, existând unele suspiciuni privind modul în care s-au făcut aceste achiziții, inclusiv privind calitatea lor.

Percheziţiile domiciliare se efectuează într-un dosar în care se cercetează săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu privind achiziţiile publice de echipamente de protecţie COVID-19 şi care se află în supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, scrie Agerpres.

Reacția companiei Pfizer la restricțiile asupra exportului vaccinurilor anti-COVID-19 produse în statele UE

Restricţiile asupra exportului vaccinurilor anti-COVID-19 produse în statele Uniunii Europene nemulțumește compania Pfizer. Potrivit declarațiilor de joi ale unui reprezentant Pfizer, aceste restricții pot să creeze o situaţie de tip ”lose-lose”, din care toată lumea va pierde, inclusiv statele UE.

Reacția vine după ce miercuri Comisia Europeană a decis să sporească măsurile de control pentru exportul dozelor de vaccin anti-COVID-19 produse în statele blocului comunitar, scrie Reuters.

”Dacă chiar se va ajunge la restricţii privind exporturile, aceasta ar fi pentru toată lumea o situaţie ”lose-lose”, de asemenea pentru statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat reprezentanta companiei Pfizer.

Comisia Europeană a decis miercuri să sporească supravegherea exporturilor de vaccinuri anti-COVID-19 produse în unităţi aflate în statele blocului comunitar, chiar dacă societăţile ce deţin aceste fabrici nu au decât parţial sau nu au deloc acţionariat European, ca urmare a unei dispute cu AstraZeneca în ceea ce privește  diminuarea numărul dozelor de vaccin anti-COVID livrate statelor UE.

 

Pfizer/ BioNTech testează vaccinul anti-COVID pe copiii sub 12 ani

Reprezentanții companiei Pfizer au anunțat că, în prezent, vaccinul împotriva noului coronavirus este testat pe copiii cu vârsta sub 12 ani.

Totodată, a fost anunțată și intenția companiei de a extinde vaccinarea la copiii din această grupă de vârstă până la începutul anului 2022.

În studiu sunt incluși şi bebeluşi de 6 luni, demararea acestui studiu venind după unul similar demarat de Moderna săptămâna trecută.

Primii voluntari din faza iniţială a studiilor clinice au fost vaccinaţi miercuri.

Vaccinul Pfizer/BioNTech a fost autorizat în Statele Unite la sfârşitul lunii decembrie 2020 pentru persoanele cu vârsta de cel puţin 16 ani, scrie Antena 3.

În SUA, până la mijlocul acestei săptămâni, aproape 66 de milioane de doze de vaccin au fost administrate populației.

Pfizer şi BioNTech intenţionează să testeze siguranţa vaccinului lor atunci când este administrat copiilor la trei dozaje diferite, respective de 10, 20 și 30 micrograme.

În studiile clinice corespunzătoare de faza I şi II vor fi monitorizaţi 144 de participanţi.

Testarea va fi ulterior extinsă la o etapă cu 4.500 de participanţi în care se vor analiza siguranţa, toleranţa şi răspunsul imun generat de vaccin, prin măsurarea nivelurilor de anticorpi la tinerii participanţi.

 

Moderna întârzie expedierea a aproximativ 600.000 de doze de vaccin COVID-19 în Canada

Compania Moderna a întârziat livrarea a 590.400 de doze de vaccin anti-COVID-19 care urmau să sosească în Canada în acest weekend, a declarat joi ministrul federal al achizițiilor, scrie Reuters.

Moderna a informat oficialii canadieni că întârzierea s-a datorat unui ”restanțe în procesul său de asigurare a calității”. În același timp Moderna a asigurat că dozele rămase vor fi expediate cel târziu joi săptămâna viitoare.

Canada trebuia să primească 846.000 de doze de la Moderna săptămâna aceasta, dintre care 255.600 au fost livrate miercuri, a declarat o sursă guvernamentală pentru Reuters.

Reprezentanții Moderna au mai spus că această întârziere nu va avea impact asupra transportului de 855.600 de doze stabilite pentru săptămâna cu 5 aprilie.

Canada a primit până acum 5,9 milioane de doze de vaccin și se așteaptă să primească 3,2 milioane săptămâna viitoare, inclusiv de la Pfizer, AstraZeneca din Statele Unite și transportul Moderna reprogramat.

Țara se confruntă cu un potențial al treilea val de infecții, deoarece cea mai transmisibilă variantă de virus B.1.1.7 descoperită pentru prima dată în Marea Britanie provoacă focare în unele puncte fierbinți.

În prezent, Canada înregistrează 38.922 de cazuri active și 5.202 de cazuri noi, joi, mai scrie Reuters.

 

Voiculescu, despre numărul paturilor ATI: Sunt 1.498 iar 1.335 sunt ocupate

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat, joi, că în secţiile de terapie intensivă sunt 1.498 de paturi, din care 1.335 sunt ocupate.

El a menţionat că de dimineaţă în Bucureşti mai erau disponibile 46 paturi la ATI, iar dintre cele 13 paturi ATI pentru copii, doar trei sunt libere.

„Astăzi avem 1.498 de paturi la ATI disponibile, din care 1.335 sunt ocupate. De asemenea, pot spune că în Bucureşti sunt 13 paturi de ATI pentru copii şi din acestea 10 sunt ocupate. Deci, avem doar trei paturi libere în Bucureşti. Lucrurile sunt cât se poate de serioase şi mesajele noastre, ale Ministerului Sănătăţii, ale Guvernului, trebuie judecate în această linie. Avem, de asemenea, un progres semnificativ al vaccinării şi vaccinarea este singura noastră şansă, că acest hop trebuie să fie ultimul. Prin măsurile pe care Guvernul le ia încercăm să câştigăm timp pentru vaccinare. Avem o şansă să avem destule vaccinuri ca în următoarele luni să avansăm foarte mult în lupta împotriva pandemiei”, a afirmat Voiculescu, după şedinţa de guvern.

Ministrul a adăugat că, spre deosebire de alte ţări, chiar din Uniunea Europeană, România are şansa să aibă destule vaccinuri ca în următoarele trei, patru luni să avanseze foarte mult în lupta împotriva COVID-19.

Medicii vor putea îngriji pacienţi COVID fără să fie răspunzători pentru prejudiciile produse

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a declarat că în perioada stării de alertă medicii de alte specialităţi decât boli infecţioase sau ATI vor putea îngriji pacienţi COVID-19, cu respectarea protocoalelor medicale, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii.

Decizia a fost luată de Guvern, prin ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii sănătăţii, a precizat Voiculescu.

„Am spus-o de multe ori. În spaţiul public se vorbeşte despre paturi ATI, despre necesitatea de a creşte capacitatea la ATI. Se vorbeşte de paturi ca şi cum am vorbi despre mobilă. Limitarea principală este a resursei umane. Şi atunci vorbim de medici obosiţi, de asistente şi toţi care contribuie, vorbim despre limitări, pe care le eliminăm astăzi, date de lege, o lege care îi face pe medici de anumite specialităţi să se teamă de eventuale consecinţe ale unui lucru pe care doresc să-l facă: să ajute în secţiile de terapie intensivă sau acolo unde sunt îngrijiţi pacienţi cu COVID -19. Astăzi, prin ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii 95, Legea sănătăţii, am stabilit că pe durata stării de alertă, alte specialităţi medicale decât cele de infecţionişti, ATI-şti, pot veni în ajutorul colegilor lor, cu respectarea protocoalelor de practică medicală care sunt aprobate prin ordin al Ministerului Sănătăţii”, a anunţat Voiculescu, după şedinţa de guvern.

El a explicat că dacă aceste protocoale sunt respectate de către medici, ei nu pot fi traşi la răspundere.

„Deci, stabilim că medicii respectivi nu sunt răspunzători pentru daune şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii desfăşurate în condiţiile respectării protocoalelor. Dacă protocoalele medicale sunt respectate, nu avem niciun fel de teamă de vreo consecinţă”, a adăugat Voiculescu.

Ministrul Sănătăţii a transmis că Guvernul este obligat să ia anumite măsuri şi pandemia este „mai mult decât o boală”.

„Aş vrea să transmit un mesaj. Cred că toată lumea este obosită şi aş începe cu medicii şi personalul sanitar, de asemenea, elevii, profesorii, proprietarii de restaurante, toată lumea care este afectată într-un fel sau altul de această pandemie, fie că este afectată de boală sau de alte lucruri, de anumite măsuri pe care Guvernul este obligat să le ia. Cred că situaţia de faţă de multe ori este judecată greşit, pentru că ne gândim la această pandemie ca la o boală. O pandemie e mai mult decât o boală, pentru că, dincolo de cei care sunt afectaţi direct şi care acum sunt în spital, conectaţi la oxigen sau care primesc îngrijire spitalicească sau de orice fel, pandemia îi afectează pe foarte mulţi”, a spus Voiculescu.