Când ar putea începe în România vaccinarea cu serul Johnson & Johnson

Ministerul Sănătăţii a informat, vineri, că vaccinarea împotriva COVID-19 cu serul Johnson & Johnson ar putea începe în România la jumătatea lunii aprilie.

Vaccinul anti-COVID Johnson & Johnson se administrează într-o singură doză, ceea ce, potrivit Ministerului Sănătăţii, constituie un avantaj atât logistic, cât şi din punctul de vedere al acoperirii vaccinale a unui număr cât mai mare de persoane într-un timp scurt.

Datele preliminare din studiul clinic privind vaccinul Johnson & Johnson arată că acesta are o eficacitate de 67% în prevenirea bolii simptomatice, reducând semnificativ cazurile de COVID-19 în rândul persoanelor imunizate.

Astfel, din 19.630 de persoane vaccinate, 116 au dezvoltat simptome de COVID-19, în timp ce din 19.691 de persoane nevaccinate, 348 au dezvoltat simptome de COVID-19.

De asemenea, la 28 de zile post vaccinare, rata de spitalizare în rândul persoanelor vaccinate a fost 0%.

Studiul clinic al Johnson & Johnson s-a desfăşurat în mai multe ţări, inclusiv Africa de Sud şi Brazilia, unde tulpinile emergente circulau deja la momentul respectiv.

Vaccinul este dezvoltat de Janssen, divizia farmaceutică a companiei Johnson & Johnson.

În paralel, se află încă în desfășurare un alt studiu clinic pentru a evalua eficiența unei scheme cu două doze de vaccin anti-COVID-19, potrivit sursei citate.

Vicepreşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea anti-COVID (CNCAV), Andrei Baciu, a declarat marţi, 23 martie, că primele doze de ser produs de Johnson&Johnson vor sosi în România cel mai probabil în luna aprilie, urmând să fie livrate în jur de 100.000.

Trei noi unităţi de producţie pentru vaccinuri anti-COVID-19, autorizate de EMA

Trei noi unităţi de producţie pentru vaccinuri anti-COVID-19, ale companiilor AstraZeneca, BioNTech/Pfizer şi Moderna, au fost avizate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA). Acestea vor face parte din lanţul de distribuţie a vaccinurilor în UE şi vor contribui astfel la intensificarea vaccinării ce se desfăşoară lent în blocul comunitar.

Potrivit unui anunţ al EMA, citat vineri de agenţia DPA, au fost autorizate o unitate la Leiden, în Olanda, care va produce substanţa activă pentru vaccinul AstraZeneca, o fabrică a BioNTech/Pfizer în oraşul german Marburg şi încă una la Visp, în Elveţia, pentru vaccinul Moderna.

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a salutat anunţul, dar a transmis în acelaşi timp un avertisment companiei AstraZeneca, ce a diminuat numărul dozelor de vaccin promise iniţial statelor UE. ”Acum ne aşteptăm ca vaccinurile produse la această fabrică (din Olanda) să fie livrate statelor membre în zilele următoare, ca parte a obligaţiilor şi angajamentelor contractuale”, a indicat ea.

Nu se ştie însă câte doze de vaccin anti-COVID-19 au fost produse de cele trei fabrici sau câte au fost stocate de acestea până la primirea avizului EMA.

Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, convocat sâmbătă

Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă urmează să se reunească sâmbătă, pentru a stabili noile măsuri care se vor lua pentru limitarea răspândirii SARS-CoV-2.

„Vom convoca mâine Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU), se va publica între timp hotărârea şi vom da măsurile care vor fi cu aplicabilitate de duminică”, a declarat prefectul Capitalei, Alin Stoica, vineri seară.

Stoica a spus că nu poate preciza ora la care va fi convocat CMBSU, „undeva între orele 11.00 şi 14.00”.

„Avem şi o serie de întrebări, ştim că sunt multe întrebări legate de partea asta, se colectează întrebările şi mâine vom  avea şi mai multă claritate pe toate măsurile care se vor aplica”, a adăugat acesta.

Capitala a atins vineri o rată de infectare cu SARS-CoV-2 de 6,67 cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua anterioară, când s-a ridicat la 6,50.

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a adoptat, joi, o hotărâre prin care au fost stabilite măsuri de aplicat în contextul pandemiei de COVID-19.

Hotărârea prevede reducerea intervalului orar în care este permisă circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei fără restricţii, în localităţile în care incidenţa cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori şi mai mică de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 20,00, pentru zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

De asemenea, hotărârea stipulează limitarea intervalului de timp în care este permisă desfăşurarea activităţii operatorilor economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, în localităţile în care incidenţa cumulată în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori şi mai mică de 7,5 la 1.000 de locuitori, până la ora 18,00 pentru zilele de vineri, sâmbătă şi duminică.

Este prevăzută suspendarea activităţii operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în domeniul sălilor de sport/fitness, în localităţile în care incidenţa cumulată a cazurilor în ultimele 14 zile este mai mare de 4 la 1.000 de locuitori.

HG cu noi restricţii de circulaţie şi pentru agenţii economici, publicată în Monitorul Oficial

Hotărârea de Guvern care prevede noi restricţii de circulaţie şi pentru agenţii economici, aplicabile în funcţie de rata de infectare din fiecare localitate, a fost publicată, vineri seară, în Monitorul Oficial. „Vom convoca mâine Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, se va publica între timp hotărârea

În Monitorul Oficial nr. 308 a fost publicată Hotărârea pentru modificarea şi completarea anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 293/2021 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 14 martie 2021, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

Hotărârea de Guvern adoptată joi seară prevede limitarea circulaţiei, de la ora 20.00, în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică, în localităţile care au incidenţă mai mare de 4 la mie, dar şi închiderea operatorilor economici la ora 18.00.

Conform documentului, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 20,00—5,00, cu următoarele excepţii:

  • a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
  • b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;
  • c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
  • d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;

De asemenea, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori, se interzice circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei în intervalul orar 20,00—5,00, cu următoarele excepţii:

  • a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
  • b) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă, precum şi pentru achiziţionarea de medicamente;
  • c) deplasări în afara localităţilor ale persoanelor care sunt în tranzit sau efectuează călătorii al căror interval orar se suprapune cu perioada interdicţiei, cum ar fi cele efectuate cu avionul, trenul, autocare sau alte mijloace de transport de persoane, şi care poate fi dovedit prin bilet sau orice altă modalitate de achitare a călătoriei;
  • d) deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;

Totodată, în toate localităţile se permite circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, în perioada 27-28 martie, în intervalul orar 18,00—22,00 pentru deplasarea şi participarea la serviciile religioase oficiate pentru sărbătoarea Pesah şi, în perioada 3-4 aprilie, în intervalul orar 20,00—2,00 pentru deplasarea şi participarea la slujbele religioase.

De asemenea, se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00-21,00.

Se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică în intervalul orar 5,00—18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4 şi mai mică sau egală cu 7,5/1.000 de locuitori.

Totodată, se instituie obligaţia pentru operatorii economici care desfăşoară activităţi de comerţ/prestări de servicii în spaţii închise şi/sau deschise, publice şi/sau private, să îşi organizeze şi să îşi desfăşoare activitatea în intervalul orar 5,00—18,00, în toate localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile depăşeşte 7,5/1.000 de locuitori.

Prin excepţie, unităţile farmaceutice, benzinăriile, operatorii economici cu activitate de livrare la domiciliu, precum şi operatorii economici din domeniul transportului rutier de persoane care utilizează autovehicule cu capacitate mai mare de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului auto, şi cei din domeniul transportului rutier de mărfuri care utilizează autovehicule cu masa maximă autorizată de peste 2,4 tone îşi pot desfăşura activitatea în regim normal de muncă, cu respectarea normelor de protecţie sanitară.

Documentul mai prevede că se suspendă activitatea operatorilor economici desfăşurată în spaţii închise în domeniul sălilor de sport şi/sau fitness în localităţile unde incidenţa cumulată la 14 zile este mai mare de 4/1.000 de locuitori.

Premierul Florin Cîţu a declarat că hotărârea de Guvern privind noile măsuri va fi publicată vineri în Monitorul Oficial, însă a discutat cu şeful DSU Raed Arafat şi au stabilit că noile restricţii vor fi aplicate începând de duminică pentru ca operatorii economici să aibă timp să se pregătească.

Comitetul pentru Situații de Urgență, convocat sâmbătă pentru adoptarea restricțiilor în Capitală

„Vom convoca mâine Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă (CMBSU), se va publica între timp hotărârea şi vom da măsurile care vor fi cu aplicabilitate de duminică”, a declarat prefectul Capitalei, Alin Stoica, vineri seară.

Stoica a spus că nu poate preciza ora la care va fi convocat CMBSU, „undeva între orele 11.00 şi 14.00”.

„Avem şi o serie de întrebări, ştim că sunt multe întrebări legate de partea asta, se colectează întrebările şi mâine vom  avea şi mai multă claritate pe toate măsurile care se vor aplica”, a adăugat Stoica.

 

Raportul lui Voiculescu: Cele mai importante măsuri din ultimele trei luni pentru combaterea pandemiei

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a prezentat joi, în ședința de Guvern, un raport al măsurilor luate de instituţia pe care o conduce, în ultimele trei luni pentru combaterea pandemiei COVID-19.

Potrivit raportului, printre cele mai importante măsuri se numără dotarea spitalelor pentru combaterea COVID-19, creșterea numărului de paturi ATI și paturi de terapie acută, creșterea capacității de testare la nivel național şi adaptarea indicatorilor epidemiologici pentru o imagine reală a evoluției pandemiei.

Astfel, în raport este prevăzută creșterea cu aproximativ 200 a numărului de paturi ATI și de paturi de terapie acută cu aproximativ 350, prin includerea unor spitale care până acum au îngrijit doar pacienți non-covid și care au dotări corespunzătoare (secția ATI, serviciu de imagistică medicală, laborator, disponibilitate specialități medicale complementare pentru consultul pacientului sever cu comorbidități), optimizarea fluxurilor pacienților (fluxuri pentru pacienți COVID-19 separate de fluxurile pentru pacienți non-COVID), spitale nivel I, II, III în funcție de capacitate și dotări. Spre exemplu, un spital de nivel I

De asemenea, ministrul Sănătății dă asigurări referitoare la medicația specifice necesare tratamentului pacienților COVID-19 și actualizarea periodică a protocoalelor de tratament COVID-19.

La măsuri implementate, în raport sunt trecute introducerea testelor antigen rapide în diagnosticarea pacienților, teste sunt disponibile gratuit în UPU/CPU, camere de gardă, cabinete medicale, servicii de ambulantă, școli (3.154.760 teste distribuite în țară).

De asemenea, raportul cuprinde crearea cadrului legal și bugetar pentru realizarea screeningului și secvențierii în vederea identificării variantelor SARS-COV-2 circulante pe teritoriul României, precum şi unificarea machetelor de raportare – existența a mai multor machete de raportare către mai multe instituții (MS, DSP, CJCCI/CMBCCI), făcea ca raportarea să fie inconstantă și incorectă.

Referitor la raportarea datelor în alerte.ms, raportul precizează că aceasta se face o dată pe zi, cu excepția celor referitoare la încărcarea paturilor ATI și a secțiilor cu pacienți, care se raportează de două ori pe zi.

Ministrul Vlad Voiculescu mai menționează în raport că în perioada ianuarie-martie 2021, comisia POIM a Ministerului Sănătății a analizat și avizat finanțarea pentru dotarea cu echipamente și aparatură medicală a 19 spitale COVID-19 și suport COVID-19, în valoare de 26.082.544 euro.

Întregul raport poate fi consultat AICI.

Marea Britanie a aprobat un test care depistează în 20 de secunde coronavirusul

Agenţia britanică de reglementare a medicamentelor şi produselor de uz medical (MHRA) a aprobat un test care depistează în 20 de secunde dacă o persoană este infectată cu virusul SARS-CoV-2, a anunţat vineri distribuitorul produsului, lansând un sistem care ar putea fi folosit în aeroporturi, arene sportive şi companii, transmite Reuters.

Testele rapide sunt văzute drept o componentă principală a planului premierului Boris Johnson de ieşire din lockdown, însă au fost exprimate îngrijorări legate de acurateţea dispozitivelor actuale cu flux lateral (LFD).

Noul produs Virolens, fabricat de start-up-ul britanic iAbra şi TT Electronics, foloseşte mostre de salivă şi a fost testat la aeroportul Heathrow Airport.

Distribuitorul Histate a spus că îl va lansa imediat în urma aprobării primite de la MRHA, sperând la o folosire extinsă a sa în lunile următoare.

Potrivit distribuitorului, testele au arătat o senzitivitate de 98,1%, ceea ce înseamnă foarte puţine rezultate fals negative, şi o specificitate de 99,7%, adică foarte puţine rezultate fals pozitive.

Depozitarea vaccinului Pfizer/BioNTech la temperaturi de congelator, autorizatată de EMA

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a autorizat vineri depozitarea vaccinului împotriva COVID-19 produs de Pfizer/BioNTech la temperaturi de congelator, mai mari decât cele autorizate până acum, ceea ce va facilita distribuţia acestuia, relatează AFP.

EMA a indicat într-un comunicat că ”a emis un aviz pozitiv pentru a permite transportul şi stocarea flacoanelor cu acest vaccin la temperaturi cuprinse între -25 şi -15 °C (adică temperatura standard din congelatoarele farmaceutice) pentru o perioadă unică de doua săptămâni”.

„Aceasta este o alternativă la depozitarea pe termen lung a flacoanelor la o temperatură cuprinsă între -90 şi -60 ° C în congelatoare speciale”, a adăugat agenţia.

”Acest lucru ar trebui să faciliteze desfăşurarea şi distribuţia rapidă a vaccinului în UE, prin reducerea necesităţii unor condiţii de depozitare frigorifică la temperaturi foarte scăzute pe tot parcursul lanţului de aprovizionare”, a explicat EMA.

EMA urmează astfel paşii Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente (FDA) din Statele Unite, care în februarie a autorizat depozitarea la temperatura congelatorului a vaccinului împotriva COVID-19 produs de Pfizer/BioNTech.

De la lansarea sa pe piaţă, eficacitatea ridicată a vaccinului Pfizer a fost moderată de dificultatea depozitării şi transportării flacoanelor din cauza necesităţii de a asigura condiţii de depozitare a acestora la temperaturi extrem de scăzute.

Medici români din alte state, despre cum se lucrează cu pacienţii COVID şi specialităţile care îi tratează

Ministerul Sănătății a reunit mai mulți specialiști și medici români care lucrează în alte țări, în cadrul unei videoconferințe, unde s-a dezbătut implicarea altor specialități medicale în tratarea pacienților COVID-19. Aceștia au prezentat modul de lucru din spitalele în care lucrează, precum și modalități pentru a face față tratării pacienților infectați.

Evenimentul online a avut loc în contextul în care ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunțat joi, după ședința de Guvern, că în perioada stării de alertă medicii de alte specialităţi decât boli infecţioase sau ATI vor putea îngriji pacienţi COVID-19, cu respectarea protocoalelor medicale, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii. Decizia a fost luată de Guvern, prin ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii sănătăţii, a precizat Voiculescu.

Dr. Andreea Moldovan: Nu se va ajunge ca pacienții din terapie intensivă să fie intubați de medici din specialități medicale

În acest context, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andreea Moldovan, a spus, în cadrul evenimenului de vineri, că prin modificarea Legii „am dorit să dăm drepturi suplimentare și să protejăm specialitățile medicale și medicii care îngrijesc pacienți COVID, de acea teamă pe care au avut-o de luni de zile față de riscurile depășirii competenței. Această ordonanță vine din practică, pentru că situația în care medici din alte specialități îngrijesc pacienți COVID nu este una nouă, cel puțin nu la noi în țară și nu numai, astfel încât am dorit în acest mod să ajutăm personalul medical să fie mai bine protejat”.

De asemenea, medicul Andreea Moldovan a precizat că nu se va ajunge ca pacienții din terapie intensivă să fie intubați de medici din specialități medicale „pentru că așa ceva este imposibil și nu ne gândim la asta”.

„Putem să cerem ajutorul și să ne ajute pe parte de îngrijire a unui pacient COVID cu o formă ușoară sau moderată de boală, un medic dintr-o altă specialitate, să depășim acele bariere birocratice absolut esențiale și necesare pacienților care se internează în spital și care urmează un anumit parcurs. Există și acea parte de comunicare extrem de importantă”, a precizat Andreea Moldovan.

Prof. dr. Daniel Coriu: Reglementările, clarificări necesare desfășurării activității medicale în conformitate cu situația pandemică 

La rândul său, prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că aceste reglementări aduc clarificări necesare desfășurării activității medicale în conformitate cu situația pandemică din România și din toată lumea.

„Ne află în două situații specifice, în primul rând o nevoie socială crescută, specială, într-o criză sanitară care prin gravitatea ei și prin incidența crescută pune în pericol viața multor oameni. A doua chestiune, este dorința de a rezolva această criză sanitară, dar fără medici acest lucru nu este posibil (…). Avem nevoie de o resursă umană care să fie motivată, o resursă umană care să nu simtă teama că își depășește competența. Există deja asiguratori care au trecut în polița de asigurare că nu sunt acoperite daunele dacă medicul îngrijește cazuri COVID. În acestă situație, noi a trebuit să acționăm și l-am rugat pe dl. ministru să intervină. și îi mulțumim că lucrurile s-au rezolvat”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Vlad Voiculescu: Situația actuală este una ”destul de critică”

Și ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a afirmat, în cadrul videoconferinței de vineri, că situaţia medicală actuală în România în contextul pandemiei de COVID-19 este una ”destul de critică” şi nu sunt motive care să arate că lucrurile vor deveni ”mai uşoare” în perioada imediat următoare.

Potrivit lui Voiculescu, este necesară o adaptare rapidă la bunele practici în domeniu.

“Suntem într-o situaţie destul de critică în acest moment şi nu avem motive să credem că lucrurile vor deveni mult mai uşoare pentru spitale, pentru medici şi, de fapt, pentru toată lumea în perioada imediat următoare, aşa încât avem nevoie să învăţăm şi avem nevoie să ne adaptăm rapid la ceea ce este deja bună practică şi bun tratament al pacienţilor şi protocoale şi respectarea unor reguli şi a unor lecţii învăţate”, a afirmat ministrul Voiculescu.

La rândul lor, medici români care lucrează în alte state au vorbit despre experiența din spitalele lor în această pandemie.

Medic infecționist român în Elveția: Nu există spitale COVID și nonCOVID

Mihaela Sava, medic de boli infecțioase în Basel, a spus că în Elveția, nu există spitale COVID și nonCOVID, în fiecare spital au existat secții COVID și secții normale, „pentru există și alți pacienți care nu ar trebui să sufere din cauza pandemiei”.

De asemenea, medicul român din Elveția a spus că pacienții COVID au fost tratați de medici interniști și ATI, iar medicii de boli infecțioase și pneumologii au venit consultativ.

„Am încercat în al doilea val și acum, să putem trata absolut toți pacienții, fiecare cu nevoile lor. Legat de multidisciplinaritate, pacienții au fost internați fie pe secții normale, periferice, fie pe secțiile de terapie intensivă, dacă starea lor s-a înrăutățit. Pacienții au fost tratați de medici interniști, ATI, medici de boli infecțioase și pneumologi au venit consultativ. Noi nu am fost direct responsabili de pacienții respectivi ci am fost chemați consultativ. Au fost echipe multidisciplinare”, a explicat medicul Mihaela Sava.

Medic ATI Bruxelles :  Anestezia și terapia intensivă sunt separate

În cadrul aceleiași întâlniri organizate de Ministerul Sănătății, Graziela Biter, medic ATI la un spital universitar din Bruxelles a spus că acolo, anestezia și terapia intensivă sunt separate.

„Am trăit perioada aceasta oarecum separat de cei care au tratat intensiv pacienții COVID. Începând din martie 2020, am avut o creștere importantă a cazurilor, ceea ce a dus la demararea stării de urgență spitalicească, ceea ce a implicat la momentul respectiv oprirea tuturor activităților de consultații sau intervenții chirurgicale elective și toate spitalele au fost implicate în primirea pacienților COVID „, a explicat medicu ATI Graziela Biter.

Medic pneumolog la Londra: Este important ca lumea să lucreze după un protocol

La rândul său, Tudor Toma, medic pneumolog la Londra, a spus că „este important ca lumea să lucreze după un protocol, după un ghid, dacă este relocată într-o altă specialitate. Aici, ghidurile ajută foarte mult, însă am văzut cu toții că numai noțiunea de ghid sau protocol, în România este înțeleasă ca o rigiditate din punct de vedere a practicii medicale, ceea ce nu este adevărat”.

„Dacă în spital este nevoie ca medicul să lucreze la terapie intensivă, atunci asigurarea globală care există în spitalul respectiv acoperă această activitate și nu a fost niciodată o problemă legată de asigurare”, a adăugat Tudor Toma.

Medic de chirurgie toracică: Mulţi dintre medici, roluri de suport 

Un alt medic român care lucrează în Marea Britanie, George Grădinariu, medic de chirurgie toracică, a spus că în UK a fost o politică la nivel național și un plan de relocare a medicilor, care a fost creionat încă de la începutul pandemiei de COVID-19 și toate spitalele s-au conformat.

„În cazul nostru, pe partea de chirurgie, toți rezidenții, în special în acele chirurgii care nu au de-a face cu multe urgențe, toate operațiile au fost anulate, au fost redirecționați către alte zone, mulți dintre ei (n.r. medici) au avut roluri de suport în terapie intensivă sau în secții de îngrijiri avansate”, a explicat medicul George Grădinariu.

Medic ATI în Italia: S-a încercat o gestiune complexă, împărțită între toți actorii principali

La rândul său, medicul Florin Puflea, specialist anestezie și terapie intensivă în Nordul Italiei, într-un spital care a fost de la început în prima linie a pandemiei de coronavirus, a spus că într-un model „departe de a fi perfect” s-a încercat o gestiune complexă, împărțită între toți actorii principali, respectiv persoanlul medical de pe ambulanțe, cei de la primiri urgențe, medici de pe medicină internă, colegii din pneumologie, boli infecțioase, geriatrie și cei din terapie intensivă.

„A trebuit să închidem sălile de operații. În spitalul în care lucrez, avem 16 săli de operații care funcționează și dimineața și după-masa, am ajuns să garantăm doar patru săli de operații pentru urgențele majore și pentru pacienții neoplastici, cu neoplazii, care trebuiau operați. Am relocat și personalul medical, și medici, asistente, infirmiere, din sala de operații sau secțiile care au fost închise, către aceste secții și s-a lucrat în echipe mixte. De exemplu, pneumologul lucra împreună cu un chirurg sau un cardiolog și își împărțeau sarcinile în așa fel încât să rezolvăm și partea de birocrație a actului medical. Medicul consultă, face partea de foaia de observație, cererile de analize și așa mai departe și toate aceste lucruri consumă timp „, a declarat medicul ATI Florin Puflea.

 

CMR, despre modificările pe anumite reglementări în privința activității medicale în contextul pandemic

Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. dr. Daniel Coriu, face câteva  clarificări legate de cele mai recente discuții aferente modificărilor pe anumite reglementări în privința activității medicale, dar și cu privire la rolul medicului.

”Încă din luna octombrie 2020, când am preluat mandatul la conducerea Colegiului Medicilor din România, s-au primit mai multe cereri din partea membrilor noștri, medici care îngrijesc pacienții cu SARS-CoV-2 , cereri venite chiar și din partea unor colegi de-ai noștri care între timp, din nefericire, au murit din cauza acestei infecții. Erau solicitări legate de lărgirea competențelor medicilor care tratează infecțiile cu SARS-CoV-2. Aceasta, în condițiile în care nu există un medic specialist strict în boala COVID-19, cu un aflux foarte mare de pacienți în anumite perioade, iar unii medici erau reticenți în fața riscului de a-și depăși competențele reglementate prin Legea 95/2006. Din perspectiva mea, aceste modificări cerute Ministerului Sănătății de către Colegiul Medicilor din România, aduc mai ales clarificări necesare desfășurării activității medicale în conformitate cu situația pandemică pe care o traversează România și lumea toată”, spune prof. dr. Daniel Coriu într-un comunicat de presă.

Potrivit președintelui CMR, implicarea și a altor specialiști, nu neapărat de boli infecțioase, în tratarea pacienților cu COVID-19 trebuiau prevăzute într-un cadru legal.

”Aici vorbim despre respectarea strictă a unei competențe, iar acum, când spitalele sunt pline și avem colegi din alte specialități – nu neapărat boli infecțioase – care trebuie și sunt nevoiți să trateze pacienți infectați cu SARS-CoV-2, este corect și firesc ca acest serviciu să se regăsească într-un cadru legal. Este o modificare așteptată de 10 luni. Vorbim de specialități înrudite medical, care au un trunchi comun de pregătire în rezidențiat, nu de orice fel de specialitate, lucru extrem de important ce trebuie precizat. Suntem de acord cu toții, că medicii, când tratează COVID-19, trebuie să cunoască această boală și să fie capabili și responsabili din punct de vedere profesional. (…) Îngrijirea pacienților trebuie să se facă în condiții foarte bune, cu respectarea protocoalelor și ghidurilor în vigoare, cu responsabilitate și empatie”, se mai arată în comunicat.

Totodată, președintele CMR spune că în momentul în care vor exista derapaje grave din partea unor medici față de pacienți, CMR nu va ezita să își exprime  public părerea și să ia măsuri în conformitate cu statutul și reglementările în vigoare.

Ministrul Sănătăţii, despre contextul pandemiei: Suntem într-o situaţie destul de critică

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a transmis, într-o videoconferinţă, că situaţia medicală actuală în România în contextul pandemiei de COVID-19 este una ”destul de critică” şi nu sunt motive care să arate că lucrurile vor deveni ”mai uşoare” în perioada imediat următoare.

Potrivit lui Voiculescu, este necesară o adaptare rapidă la bunele practici în domeniu.

„Suntem într-o situaţie destul de critică în acest moment şi nu avem motive să credem că lucrurile vor deveni mult mai uşoare pentru spitale, pentru medici şi, de fapt, pentru toată lumea în perioada imediat următoare, aşa încât avem nevoie să învăţăm şi avem nevoie să ne adaptăm rapid la ceea ce este deja bună practică şi bun tratament al pacienţilor şi protocoale şi respectarea unor reguli şi a unor lecţii învăţate”, a afirmat ministrul.