Medici români din alte state, despre cum se lucrează cu pacienţii COVID şi specialităţile care îi tratează

0
9

Ministerul Sănătății a reunit mai mulți specialiști și medici români care lucrează în alte țări, în cadrul unei videoconferințe, unde s-a dezbătut implicarea altor specialități medicale în tratarea pacienților COVID-19. Aceștia au prezentat modul de lucru din spitalele în care lucrează, precum și modalități pentru a face față tratării pacienților infectați.

Evenimentul online a avut loc în contextul în care ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunțat joi, după ședința de Guvern, că în perioada stării de alertă medicii de alte specialităţi decât boli infecţioase sau ATI vor putea îngriji pacienţi COVID-19, cu respectarea protocoalelor medicale, fără să fie răspunzători pentru daunele şi prejudiciile produse în exercitarea profesiunii. Decizia a fost luată de Guvern, prin ordonanţa de urgenţă de modificare a Legii sănătăţii, a precizat Voiculescu.

Dr. Andreea Moldovan: Nu se va ajunge ca pacienții din terapie intensivă să fie intubați de medici din specialități medicale

În acest context, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Andreea Moldovan, a spus, în cadrul evenimenului de vineri, că prin modificarea Legii „am dorit să dăm drepturi suplimentare și să protejăm specialitățile medicale și medicii care îngrijesc pacienți COVID, de acea teamă pe care au avut-o de luni de zile față de riscurile depășirii competenței. Această ordonanță vine din practică, pentru că situația în care medici din alte specialități îngrijesc pacienți COVID nu este una nouă, cel puțin nu la noi în țară și nu numai, astfel încât am dorit în acest mod să ajutăm personalul medical să fie mai bine protejat”.

De asemenea, medicul Andreea Moldovan a precizat că nu se va ajunge ca pacienții din terapie intensivă să fie intubați de medici din specialități medicale „pentru că așa ceva este imposibil și nu ne gândim la asta”.

„Putem să cerem ajutorul și să ne ajute pe parte de îngrijire a unui pacient COVID cu o formă ușoară sau moderată de boală, un medic dintr-o altă specialitate, să depășim acele bariere birocratice absolut esențiale și necesare pacienților care se internează în spital și care urmează un anumit parcurs. Există și acea parte de comunicare extrem de importantă”, a precizat Andreea Moldovan.

Prof. dr. Daniel Coriu: Reglementările, clarificări necesare desfășurării activității medicale în conformitate cu situația pandemică 

La rândul său, prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a declarat că aceste reglementări aduc clarificări necesare desfășurării activității medicale în conformitate cu situația pandemică din România și din toată lumea.

„Ne află în două situații specifice, în primul rând o nevoie socială crescută, specială, într-o criză sanitară care prin gravitatea ei și prin incidența crescută pune în pericol viața multor oameni. A doua chestiune, este dorința de a rezolva această criză sanitară, dar fără medici acest lucru nu este posibil (…). Avem nevoie de o resursă umană care să fie motivată, o resursă umană care să nu simtă teama că își depășește competența. Există deja asiguratori care au trecut în polița de asigurare că nu sunt acoperite daunele dacă medicul îngrijește cazuri COVID. În acestă situație, noi a trebuit să acționăm și l-am rugat pe dl. ministru să intervină. și îi mulțumim că lucrurile s-au rezolvat”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Vlad Voiculescu: Situația actuală este una ”destul de critică”

Și ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a afirmat, în cadrul videoconferinței de vineri, că situaţia medicală actuală în România în contextul pandemiei de COVID-19 este una ”destul de critică” şi nu sunt motive care să arate că lucrurile vor deveni ”mai uşoare” în perioada imediat următoare.

Potrivit lui Voiculescu, este necesară o adaptare rapidă la bunele practici în domeniu.

“Suntem într-o situaţie destul de critică în acest moment şi nu avem motive să credem că lucrurile vor deveni mult mai uşoare pentru spitale, pentru medici şi, de fapt, pentru toată lumea în perioada imediat următoare, aşa încât avem nevoie să învăţăm şi avem nevoie să ne adaptăm rapid la ceea ce este deja bună practică şi bun tratament al pacienţilor şi protocoale şi respectarea unor reguli şi a unor lecţii învăţate”, a afirmat ministrul Voiculescu.

La rândul lor, medici români care lucrează în alte state au vorbit despre experiența din spitalele lor în această pandemie.

Medic infecționist român în Elveția: Nu există spitale COVID și nonCOVID

Mihaela Sava, medic de boli infecțioase în Basel, a spus că în Elveția, nu există spitale COVID și nonCOVID, în fiecare spital au existat secții COVID și secții normale, „pentru există și alți pacienți care nu ar trebui să sufere din cauza pandemiei”.

De asemenea, medicul român din Elveția a spus că pacienții COVID au fost tratați de medici interniști și ATI, iar medicii de boli infecțioase și pneumologii au venit consultativ.

„Am încercat în al doilea val și acum, să putem trata absolut toți pacienții, fiecare cu nevoile lor. Legat de multidisciplinaritate, pacienții au fost internați fie pe secții normale, periferice, fie pe secțiile de terapie intensivă, dacă starea lor s-a înrăutățit. Pacienții au fost tratați de medici interniști, ATI, medici de boli infecțioase și pneumologi au venit consultativ. Noi nu am fost direct responsabili de pacienții respectivi ci am fost chemați consultativ. Au fost echipe multidisciplinare”, a explicat medicul Mihaela Sava.

Medic ATI Bruxelles :  Anestezia și terapia intensivă sunt separate

În cadrul aceleiași întâlniri organizate de Ministerul Sănătății, Graziela Biter, medic ATI la un spital universitar din Bruxelles a spus că acolo, anestezia și terapia intensivă sunt separate.

„Am trăit perioada aceasta oarecum separat de cei care au tratat intensiv pacienții COVID. Începând din martie 2020, am avut o creștere importantă a cazurilor, ceea ce a dus la demararea stării de urgență spitalicească, ceea ce a implicat la momentul respectiv oprirea tuturor activităților de consultații sau intervenții chirurgicale elective și toate spitalele au fost implicate în primirea pacienților COVID „, a explicat medicu ATI Graziela Biter.

Medic pneumolog la Londra: Este important ca lumea să lucreze după un protocol

La rândul său, Tudor Toma, medic pneumolog la Londra, a spus că „este important ca lumea să lucreze după un protocol, după un ghid, dacă este relocată într-o altă specialitate. Aici, ghidurile ajută foarte mult, însă am văzut cu toții că numai noțiunea de ghid sau protocol, în România este înțeleasă ca o rigiditate din punct de vedere a practicii medicale, ceea ce nu este adevărat”.

„Dacă în spital este nevoie ca medicul să lucreze la terapie intensivă, atunci asigurarea globală care există în spitalul respectiv acoperă această activitate și nu a fost niciodată o problemă legată de asigurare”, a adăugat Tudor Toma.

Medic de chirurgie toracică: Mulţi dintre medici, roluri de suport 

Un alt medic român care lucrează în Marea Britanie, George Grădinariu, medic de chirurgie toracică, a spus că în UK a fost o politică la nivel național și un plan de relocare a medicilor, care a fost creionat încă de la începutul pandemiei de COVID-19 și toate spitalele s-au conformat.

„În cazul nostru, pe partea de chirurgie, toți rezidenții, în special în acele chirurgii care nu au de-a face cu multe urgențe, toate operațiile au fost anulate, au fost redirecționați către alte zone, mulți dintre ei (n.r. medici) au avut roluri de suport în terapie intensivă sau în secții de îngrijiri avansate”, a explicat medicul George Grădinariu.

Medic ATI în Italia: S-a încercat o gestiune complexă, împărțită între toți actorii principali

La rândul său, medicul Florin Puflea, specialist anestezie și terapie intensivă în Nordul Italiei, într-un spital care a fost de la început în prima linie a pandemiei de coronavirus, a spus că într-un model „departe de a fi perfect” s-a încercat o gestiune complexă, împărțită între toți actorii principali, respectiv persoanlul medical de pe ambulanțe, cei de la primiri urgențe, medici de pe medicină internă, colegii din pneumologie, boli infecțioase, geriatrie și cei din terapie intensivă.

„A trebuit să închidem sălile de operații. În spitalul în care lucrez, avem 16 săli de operații care funcționează și dimineața și după-masa, am ajuns să garantăm doar patru săli de operații pentru urgențele majore și pentru pacienții neoplastici, cu neoplazii, care trebuiau operați. Am relocat și personalul medical, și medici, asistente, infirmiere, din sala de operații sau secțiile care au fost închise, către aceste secții și s-a lucrat în echipe mixte. De exemplu, pneumologul lucra împreună cu un chirurg sau un cardiolog și își împărțeau sarcinile în așa fel încât să rezolvăm și partea de birocrație a actului medical. Medicul consultă, face partea de foaia de observație, cererile de analize și așa mai departe și toate aceste lucruri consumă timp „, a declarat medicul ATI Florin Puflea.

 

Articolul precedentCMR, despre modificările pe anumite reglementări în privința activității medicale în contextul pandemic
Articolul următorDepozitarea vaccinului Pfizer/BioNTech la temperaturi de congelator, autorizatată de EMA