Belgia: Administrarea vaccinului anti-COVID-19 Johnson & Johnson, amânată

Belgia a decis, miercuri, să amâne administrarea vaccinului Johnson & Johnson, care trebuia să înceapă vineri, potrivit unui comunicat al autorităţilor din domeniul sănătăţii, transmite AFP.

Guvernul belgian doreşte să aştepte avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), care urmează să se pronunţe săptămâna viitoare asupra acestui vaccin a cărui utilizare a fost suspendată în Statele Unite şi Africa de Sud ca urmare a apariţiei neobişnuite a unor cheaguri de sânge, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din Belgia.

Laboratorul a decis să întârzie implementarea în Europa a vaccinului său anti-COVID-19 Janssen cu doză unică.

Acesta a fost al patrulea vaccin care a obţinut autorizaţia din partea EMA luna trecută.

Belgia a primit luni o primă tranşă de 36.000 de doze ale vaccinului Johnson & Johnson.

„Ca urmare a aprovizionării limitate din aprilie, această decizie (amânarea) nu va avea un impact semnificativ pe termen scurt asupra strategiei de vaccinare din ţara noastră”, a precizat comunicatul de presă al Conferinţei interministeriale privind sănătatea publică, care reuneşte în jurul ministrului sănătăţii Frank Vandenbroucke omologii săi din entităţile federaţiei.

La rândul său, Franţa, a anunţat miercuri că vaccinul Johnson & Johnson va fi administrat persoanelor cu vârsta de peste 55 de ani, aşa cum este deja cazul pentru vaccinul AstraZeneca.

Incident în Danemarca: Șefa Agenției medicamentelor a leșinat în timpul conferinței de presă

Tanja Erichsen, şefa Agenţiei daneze a medicamentelor, a leşinat în timpul conferinţei de presă în care autorităţile au anunţat că renunţă la vaccinarea cu serul antiCOVID dezvoltat de AstraZeneca, potrivit BBC.

Erichsen s-a prăbuşit în timp ce, alături, vorbea şeful Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom. Acesta i-a acordat primul ajutor, iar Tanja Erichsen a fost transportată la spital.

Agenţia daneză a medicamentelor a informat ulterior că Tanja Erichsen şi-a revenit de pe urma incidentului.

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

 

Ordinul prin care Cîțu a dispus abrogarea noilor reguli pentru carantină, publicat în Monitorul Oficial

Ministrul interimar al Sănătăţii, premierul Florin Cîţu, a dispus abrogarea Ordinului ministrului Sănătăţii 506/2021 privind stabilirea unor noi reguli pentru instituirea carantinei.

Actul normativ privind abrogarea Ordinului ministrului sănătății nr. 506/2021 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, al ministrului interimar de la Sănătate a fost publicat, miercuri seară, în Monitorul Oficial.

Și asta după ce marţi, în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Potrivit acestuia, carantina zonală poate fi instituită pentru municipiile/zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori care întrunesc minimum 60 de puncte. Aceste puncte se acordă în funcţie de o serie de indicatori precum: numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile, rata de pozitivitate în ultimele 14 zile, rata de incidenţă cumulată în 14 zile, trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile, numărul de cazuri din focare/nr. total cazuri din UAT, grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ, grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.

Vicepremierul Dan Barna a declarat marţi seară că ordinul ministrului Sănătăţii care stabileşte criteriile utilizate în evaluarea riscului epidemiologic de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2 în vederea instituirii carantinei zonale este unul necesar, în condiţiile în care reglementarea anterioară conţinea „indicatori foarte vagi”.

 

RO-Vaccinare: 98.755 de locuri pentru imunizarea antiCOVID, în 403 centre fără liste de aşteptare

Platforma națională de informare cu privire la vaccinarea împotriva Covid-19 din România, RO-Vaccinare a anunţat accelerarea campaniei de imunizare, precizând că sunt disponibile 98.755 de locuri în 403 centre fără liste de aşteptare.

De asemenea, sunt 571 de centre de vaccinare cu liste de aşteptare cu peste 43.000 de locuri disponibile.

„Accelerăm campania de vaccinare! 403 centre de vaccinare fără liste de aşteptare, 98.755 de locuri disponibile în centrele de vaccinare fără liste de aşteptare; 571 centre de vaccinare cu liste de aşteptare; 43.070 de locuri disponibile în centrele de vaccinare cu liste de aşteptare”, a precizat miercuri RO-Vaccinare.

Datele arată că în ultimele 24 de ore au fost administrate 80.120 de doze de vaccin, dintre care 61.259 – Pfizer, 9.846 – AstraZeneca şi 9.015 – Moderna, potrivit Comitetului național de vaccinare. 49.327 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 30.793 de persoane şi cu cea de-a doua.

De la începutul campaniei de vaccinare în România, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate 3.918.924 de doze unui număr de 2.421.982 de persoane, dintre care 925.040 au primit o doză şi 1.496.942 şi pe cea de-a doua.

Cehia: Suntem pregătiţi să cumpărăm vaccinurile AstraZeneca din Danemarca

După decizia de miercuri prin care Danemarca a anunţat că renunţă la orice formă de utilizare a vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca, Republica Cehă a reacţionat foarte repede şi s-a declarat dispusă să cumpere dozele de ser care vor rămâne nefolosite în această ţară, informează DPA.

„Suntem pregătiţi să cumpărăm vaccinurile AstraZeneca din Danemarca”, a declarat ministrul ceh de Interne, Jan Hamacek, pe Twitter.

Vaccinul AstraZeneca s-a aflat în centrul unor controverse în ultimele săptămâni pe măsură ce îngrijorările au crescut tot mai mult pe plan internaţional în legătură cu faptul că acest ser ar putea să determine cazuri rare şi letale de tromboze. Mai multe ţări au limitat folosirea vaccinului pentru anumite grupe de vârstă, însă Danemarca a mers şi mai departe de atât şi a decis să renunţe la utilizarea serului.

Oferta făcută de Republica Cehă subliniază faptul că anumite ţări ar fi în continuare mai mult decât bucuroase să continue să folosească vaccinul AstraZeneca. Deocamdată nu este foarte clar dacă o astfel de tranzacţie între două state ar putea fi permisă în virtutea regulamentelor din Uniunea Europeană. UE şi-a asumat rolul iniţial – prin Comisia Europeană – de a achiziţiona vaccinuri anti-COVID-19 pentru statele membre, potrivit Agerpres.

Nu este clar nici dacă aceste doze sunt de vânzare. Danemarca nu a exclus, miercuri, posibilitatea de a include din nou, în viitor, vaccinul AstraZeneca în campania sa de imunizare.

Jan Hamacek, care conduce provizoriu şi Ministerul de Externe, a dezvăluit că toate guvernele caută în prezent în lumea întreagă doze disponibile de vaccinuri anti-COVID-19. Politicianul ceh a a mai spus că intenţionează să călătorească la Moscova luni pentru a afla mai multe informaţii despre o posibilă aprovizionare a ţării sale cu doze de Sputnik V, unul dintre vaccinurile anti-COVID-19 produse în Rusia.

Guvernul de la Praga a fost criticat pentru reacţia sa lentă în faţa nevoii populaţiei cehe de a se vaccina. Până miercuri, 768.250 de rezidenţi din populaţia cehă de 10,7 milioane de locuitori au fost vaccinaţi cu ambele doze ale unor vaccinuri anti-COVID-19.

Monitorul Oficial a publicat decretul privind desemnarea premierului Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii

0

Decretul privind desemnarea premierului Florin Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii a fost publicat, miercuri seara, în Monitorul Oficial.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri seara, decretul de desemnare a lui Florin Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii, după ce Vlad Voiculescu a fost revocat din funcţie.

Prim-ministrul l-a revocat, miercuri dimineaţa, pe Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. El anunţa că interimar la conducerea ministerului va fi vicepremierul Dan Barna. Totodată, şeful Executivului a demis-o pe Andreea Moldovan din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii.

Iuliu Haţieganu, fondatorul învăţământului medical românesc din Transilvania, celebrat pe 14 aprilie

0

UMF Cluj-Napoca l-a celebrat miercuri pe fondatorul învăţământului medical românesc din Transilvania, profesorul Iuliu Haţieganu (14.04.1885 – 04.09.1959) primul decan şi organizator al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca și „Magnificus Rector” al universităţii care îi poartă numele.

” În 7 noiembrie 1919, la 34 de ani, a ținut prima prelegere universitară în limba română din Ardeal, ‘Problema icterului cataral’, moment care a marcat începutul învățământului superior medical clujean. În perioada interbelică, medicina clujeană a avut cea mai frumoasă și plină de rezultate perioadă. Între anii 1919-1920, a fost primul decan al Facultății de Medicină și a format un corp didactic excepțional, care a dus mai departe, până astăzi, valoarea medicinei românești. Datorită iniţiativei sale, au fost create noi discipline, precum: semiologia medicală, radiologia, stomatologia şi istoria medicinei, premiere în învăţământul medical românesc. Cu ajutorul profesorilor din perioada respectivă, a scos, la data de 1 februarie 1920, primul număr din revista Clujul Medical’ „, au reamintit reprezentanţii UMF Cluj-Napoca.

Potrivit acestora, profesorul Iuliu Haţieganu a îmbinat activitatea didactică și cea de medic cu munca de laborator.

Astfel, de la cercetări asupra patologiei ficatului şi a sistemului digestiv, ce au dus la introducerea unor noi mijloace diagnostice pentru cercetarea funcţiei hepatice, a duodenului şi a pancreasului, a ajuns la o clasificare originală a bolilor rinichilor. După Primul Război Mondial, a efectuat studii asupra encefalitei epidemice şi a acordat rolului sistemului nervos central importanţa cuvenită în cadrul patologiei interne.

„A adus noi şi valoroase contribuţii asupra endocarditei lente, hepatitei septice lente, trombozei auriculare progresive, meningitelor acute benigne. Iuliu Hațieganu era totodată și un extraordinar diagnostician. Activitatea lui Iuliu Haţieganu a fost strâns legată de convingerea că o minte sănătoasă nu poate exista decât într-un corp sănătos. A promovat importanța educației fizice și a susţinut înfiinţarea de parcuri şi spaţii dedicate mişcării şi recreaţiei în aer liber. Cel mai bun exemplu l-a dat el însuşi, punând bazele unui parc sportiv dedicat tinerilor şi studenţilor: Parcul „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, cu o suprafaţă de 25 de hectare”, potrivit reprezentanţilor UMF Cluj-Napoca.

Florin Cîţu a anunţat că a preluat interimatul la Ministerul Sănătăţii

Premierul Florin Cîţu a anunţat miercuri seara că a preluat interimatul la Ministerul Sănătăţii după ce viceprim-ministrul Dan Barna a refuzat să îşi asume această responsabilitate şi va rămâne în funcţie până când „colegii de coaliţie” vor face o nominalizare pe portofoliul de la MS.

El a precizat că, în cursul zilei de joi, are programate două conferinţe online cu directorii DSP-urilor şi cu managerii de spitale COVID.

„Odată cu propunerea de revocare din funcţie a domnului Vlad Voiculescu am trimis domnului preşedinte şi propunerea de numire a domnului Dan Barna în funcţia de ministru interimar al Sănătăţii. Având în vedere refuzul domnului Dan Barna de a-şi asuma această responsabilitate în acest moment, am înaintat preşedintelui României o nouă propunere, în persoana mea, propunere care a fost acceptată. Astfel, o să preiau interimatul Ministerului Sănătăţii până când colegii noştri de coaliţie vor numi un ministru care să preia aceste atribuţii”, a declarat Florin Cîţu, miercuri, la Palatul Victoria.

Şeful Executivului a precizat că deja a avut o întâlnire cu o parte din conducerea Ministerului Sănătăţii.

„Iar mâine o să am două conferinţe online, una cu toţi directorii de DSP-uri şi cu toţi directorii spitalelor COVID. În continuare rămâne o prioritate pentru noi, în această perioadă dificilă, să asigurăm cele 1.600 de paturi pentru terapie intensivă şi în acelaşi timp să gestionăm această perioadă dificilă”, a punctat Cîţu.

Diabet: OMS cere comercializarea insulinei la preţuri accesibile

La 100 de ani după descoperirea insulinei, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a cerut miercuri ca acest tratament, fabricat în principal de trei laboratoare farmaceutice, să fie comercializat la preţuri accesibile în contextul unei prevalenţe accentuate a diabetului la nivel mondial, informează AFP.

Cu ocazia acestei aniversări centenare, OMS a lansat un Pact Mondial împotriva Diabetului, care are obiectivul de a reduce riscurile de dezvoltare a bolii şi de a permite tuturor persoanelor diagnosticate să aibă acces la tratament şi la îngrijiri medicale care să fie accesibile.

„Necesitatea de a lua măsuri urgente împotriva diabetului este mai clară ca niciodată”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

„Numărul persoanelor diabetice a crescut de patru ori pe parcursul ultimilor 40 de ani”, a subliniat el, adăugând că diabetul este „singura dintre marile boli netransmisibile pentru care riscul de mortalitate prematură creşte în loc să scadă”.

Directorul OMS consideră că este cu atât mai important să fie atacată această criză a diabetului în plină pandemie de coronavirus, deoarece un procent foarte mare dintre pacienţii spitalizaţi cu forme grave de COVID-19 suferă de diabet.

Numărul deceselor asociate diabetului a crescut cu 70% în raport cu anul 2000 şi a ajuns la circa 1,5 milioane de decese pe an. Peste 420 de milioane de persoane suferă de diabet, iar cele mai multe dintre ele trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. Greutatea în exces şi obezitatea constituie factori aflaţi la originea unei creşteri puternice a acestui flagel în ultimii ani.

Diabetul este o boală cronică ce apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină, un hormon care reglează concentraţia zahărului din sânge, sau atunci când organismul nu utilizează corect insulina pe care o sintetizează.

Diabetul de tip 1 se caracterizează printr-o producţie insuficientă de insulină, care trebuie deci suplimentată prin doze administrate în fiecare zi. Diabetul de tip 2, mai frecvent întâlnit, rezultă dintr-o utilizare deficitară a insulinei de către organism şi este adeseori consecinţa unui exces ponderal şi a lipsei de activitate fizică.

În pofida descoperirii insulinei în urmă cu 100 de ani, mulţi dintre diabetici continuă să lupte în prezent pentru a avea acces la acest medicament din cauza preţului său, în ciuda unei oferte abundente. Trei producători domină aproape în exclusivitate piaţa mondială şi fixează preţuri care, potrivit OMS, se dovedesc a fi prohibitive pentru mulţi indivizi şi multe ţări.

În 2019, OMS a lansat un program ce vizează intrarea în procedură de pre-autorizare a produselor fabricate de alte companii farmaceutice.

OMS a precizat că poartă discuţii cu producătorii de insulină în privinţa mijloacelor necesare pentru a răspunde unei cereri tot mai mari „la preţuri accesibile pentru ţările lumii”.

„Este un eşec pentru societatea şi comunitatea internaţională dacă persoanele care au nevoie de insulină întâmpină dificultăţi financiare pentru a achiziţiona acest medicament”, a subliniat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Decretul de numire a premierului Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii, semnat de preşedintele Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul de desemnare a premierului Florin Cîţu ca ministru interimar al Sănătăţii, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Prim-ministrul Florin Cîţu l-a revocat, miercuri, pe Vlad Voiculescu din funcţia de ministru al Sănătăţii. El anunţa că interimar la conducerea ministerului va fi vicepremierul Dan Barna. Totodată, şeful Executivului a demis-o pe Andreea Moldovan din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Ulterior, şeful statului a semnat decretul privind revocarea din funcţie a ministrului Sănătăţii.