CNCAV: Janssen a anunțat decizia de a întârzia livrarea vaccinului anti-COVID în UE

Comitetul de siguranță al EMA (PRAC) revizuiește cazurile foarte rare de cheaguri neobișnuite de sânge care au avut loc în Statele Unite în urma utilizării vaccinului împotriva COVID-19 Janssen (Johnson & Johnson), informează Comitetul național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

Autoritățile americane au recomandat, ieri, că utilizarea vaccinului ar trebui să fie întreruptă pe timpul revizuirii a șase cazuri raportate în Statele Unite, unde au fost administrate până acum peste 6,8 milioane de doze ale vaccinului.

“Între timp, Janssen a anunțat decizia lor de a întârzia în mod proactiv livrarea vaccinului în UE, în timp ce investigațiile continuă. Primele livrări erau în curs și au fost recepționate de către statele membre, care au primit recomandarea de a le depozita, până la clarificarea situației”, precizează CNCAV.

EMA accelerează evaluarea în aceast caz, iar o recomandare este așteptată săptămâna viitoare.

“În timp ce revizuirea este în curs de desfășurare, EMA rămâne de părere că beneficiile vaccinului în prevenirea COVID-19 depășesc riscurile efectelor secundare, iar vaccinul rămâne autorizat la nivel european”, mai arată CNCAV.

Patru spitale din Cluj, dotate cu echipamente de ultimă generaţie, printr-un proiect cu fonduri UE

Patru spitale clujene vor fi dotate cu 127 de echipamente de ultimă generaţie, în valoare de aproape zece milioane de lei, din fonduri europene, a informat Consiliul Judeţean (CJ) Cluj.

„Consiliul Judeţean Cluj a încheiat contractele pentru achiziţia a nu mai puţin de 127 de noi echipamente medicale ultramoderne. Acestea au fost cumpărate în cadrul proiectului cu finanţare europeană ce vizează consolidarea capacităţii judeţului în gestionarea crizei sanitare COVID-19. (…) Noile dotări vor ajunge la trei dintre spitalele aflate în subordinea forului administrativ judeţean, respectiv Spitalul de Urgenţă pentru Copii, Spitalul de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” şi Spitalul de Recuperare, precum şi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, unitate subordonată Ministerului Sănătăţii. Valoarea celor 127 de echipamente medicale ultraperformante este de 9.666.465 de lei, cu TVA inclus”, se arată într-un comunicat transmis, joi, de CJ Cluj.

Potrivit sursei citate, printre aparatele de care vor beneficia cele patru spitale clujene se numără un echipament radiologic mobil digital cu reţea integrată de stocare şi transmitere imagini, prevenire şi sistem de gestionare a pandemiei COVID-19, două ventilatoare pentru Terapie Intensivă cu compresor integrat şi monitorizare respiratorie avansată, un ventilator de transport, un aparat mobil de radiologie şi un aparat de anestezie de înaltă performanţă cu monitor.

„De asemenea, au mai fost achiziţionate trei echipamente de oxigenoterapie, un dispozitiv extra-pulmonar de susţinere a funcţiei pulmonare, personalizat, 27 de dispozitive medicale pentru ventilaţia non-invazivă, un videolaringoscop cu set de intubaţie dificilă, două compresoare de aer pentru asigurarea fluxului dispozitivelor de tip High Flow Nasal Cannula, un aparat pentru terapia de substituţie renală continuă, un videolaringoscop cu monitor ataşat şi lame sterilizabile etc”, conform sursei citate.

„Utilitatea noilor echipamente de înaltă tehnologie este cu atât mai mare cu cât solicitările de investigaţii sunt mai numeroase în această perioadă a pandemiei. Pentru a asigura un act medical de cea mai bună calitate, personalul medical aflat în prima linie a luptei cu COVID-19 trebuie să dispună de infrastructura şi aparaturile necesare”, a declarat preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, citat în comunicatul menţionat.

Studii: Cazurile rare de tromboză asociate vaccinului AstraZeneca ar putea avea legătură cu proteina FP4

O proteină numită factor plachetar 4, sau FP4, este cea care ar fi putut provoca cazurile de tromboză survenite la 16 persoane din Germania, Austria şi Norvegia în urma vaccinării cu serul de la AstraZeneca, potrivit rezultatelor a două studii publicate de revista americană The New England Journal of Medicine, relatează, joi, EFE.

Primul dintre studii a analizat cazurile a 11 pacienţi vaccinaţi în Germania şi Austria care au dezvoltat tromboză după ce au fost vaccinaţi cu serul AstraZeneca. Nouă dintre pacienți erau femei cu vârsta medie de 36 de ani (de la 22 şi până la 49 de ani).

Între 5 şi 16 zile de la vaccinare, aceste persoane au prezentat unul sau mai multe episoade trombotice, cu excepţia uneia care a suferit o hemoragie intracraniană mortală.

Dintre pacienţii care au suferit unul sau mai mult episoade trombotice, nouă au dezvoltat tromboză venoasă cerebrală, trei tromboză venoasă splanhnică, trei embolie pulmonară, iar patru alte tipuri de tromboză. Dintre aceştia, șase au decedat, iar cinci au dezvoltat o coagulare intravasculară diseminată.

Deşi trombozele au afectat diferite organe, toţi pacienţii aveau anticorpi împotriva proteinei FP4 şi un deficit de plachete sanguine.

Studiul, finanţat de Fundaţia Germană de Cercetare, conchide că vaccinarea cu serul de la AstraZeneca „poate ocaziona dezvoltarea cu frecvenţă redusă a trombozei imunitare intermediată de anticorpii activatori de plachete împotriva FP4”.

Ce de-al doilea studiu a analizat situaţia a cinci pacienţi din Norvegia: patru femei şi un bărbat cu vârste între 32 şi 54 de ani, lucrători sanitari, care au prezentat simptome între cea de-a şaptea şi a zecea zi după prima doză de vaccin.

Toţi pacienţii au dezvoltat tromboze în zone neobişnuite; unul a dezvoltat trombocitopenie gravă, iar patru au avut hemoragie cerebrală masivă (trei au decedat).

După cum a relevat şi studiul anterior, toţi pacienţii prezentau niveluri ridicate de anticorpi împotriva proteinei FP4, o reacţie indusă de vaccin.

Totuşi, potrivit studiului Universităţii din Oslo, având în vedere că cele cinci cazuri au fost înregistrate în rândul a peste 130.000 de persoane vaccinate, este vorba de o reacţie cu o frecvenţă foarte redusă.

Ambele studii analizează reacţiile la vaccinul de la AstraZeneca, prin urmare nu se cunoaşte deocamdată dacă trombozele asociate vaccinului Johnson & Johnson au aceeaşi cauză.

HG privind alocaţiile de hrană din spitale, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de joi

Premierul Florin Cîţu anunţă că în şedinţa de Guvern de joi vor fi aprobate şapte acte normative „care nu suportă amânare”, între care o hotărâre privind alocaţiile de hrană pentru pacienţii din spitale, o ordonanţă care clarifică situaţia personalului care lucrează în centre de vaccinare, dar şi un memorandum privind achiziţia a alte 4,2 milioane de doze de vaccin anti-COVID produs de Pfizer/BioNTech.

„În şedinţa de guvern de astăzi vom aproba acte normative care nu suportă amânare”, a scris Florin Cîţu, pe Facebook.

Astfel, este vorba de o hotărâre de guvern vizând „alocaţiile de hrană pentru pacienţii din spitale cu indicele preţurilor de consum la mărfuri alimentare în perioada 2018-2020, de 109,72% şi am reglementat modalitatea de majorare a alocaţiilor de hrană la solicitarea conducătorului unităţii sanitare, cu avizul consiliului de administraţie, în condiţiile identificării altor surse de finanţare decât sumele provenite din contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate şi de la bugetul de stat”.

De asemenea, pe ordinea de zi se află o Ordonanţă de Urgenţă care prevede că personalul medico-sanitar care activează în centrele de vaccinare să poată încheia contracte de prestări servicii ca persoane fizice. Aceste acte vor fi considerate vechime în muncă şi stagii de cotizare. „Clarificăm situaţia statutului rezidenţilor care lucrează în aceste centre de vaccinare”, afirmă premierul Cîţu.

Totodată, Guvernul va aproba un Memorandum prin care Ministerul Sănătăţii încheie o nouă comandă pentru achiziţionarea a 4.260.269 de doze opţionale de vaccin împotriva COVID- 19 produs de compania BioNTech / Pfizer.

Alte acte normative menţionate sunt:

  • Hotărâre de Guvern, ajutorul umanitar, cu titlu gratuit, pentru Republica Moldova, din rezerva Ministerului Sănătăţii şi care constă în acordarea a 132.000 de doze vaccin împotriva COVID 19, din numărul de doze achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi livrate de către Compania AstraZeneca;
  • Ordonanţă de Urgenţă pentru programul de restructurare al CEO;
  • Proiect de lege privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G
  • Memorandum cu tema: Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrul legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

GCS: 3.852 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. Crește numărul deceselor asociate COVID

3.852 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, au fost înregistrate în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.020.301 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar  925.395 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 25.800 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 14.04.2021 (10:00) – 15.04.2021 (10:00) au fost raportate 195 de decese (109 bărbați și 86 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt,  Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 10 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 70 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 49 decese la categoria de peste 80 de ani.

183 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 8 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.050. Dintre acestea, 1.518 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.061.866 de teste RT-PCR și 749.153 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.132 teste RT-PCR (16.640 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.492 la cerere) și 11.385 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 56.925 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.605 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 46.380 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 128 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.333 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 552 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 aprilie, 4.721 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 913.590 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Au început lucrările de reparaţii la sistemul permanent de energie al Spitalului „Grigore Alexandrescu”

Salvaţi Copiii România anunţă că au început lucrările de reparaţii şi reabilitare ale sistemului permanent de energie la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din Bucureşti, pentru ca intervenţiile din sălile de operaţii şi secţiile de Terapie Intensivă să nu depindă exclusiv de starea sistemului naţional de energie, potrivit unui comunicat al organizaţiei transmis, joi.

Costul reparaţiilor finanţate de Salvaţi Copiii dintr-o donaţie este de 57.632 de euro.

„Unitatea medicală utilizează mai multe echipamente UPS pentru alimentarea permanentă cu energie electrică a zonelor sensibile din spital – săli de operaţie şi ATI – în cazul unor disfuncţionalităţi ale reţelei naţionale. Aceste echipamente furnizează permanent curent electric on-line, pentru a asigura o continuitate a activităţii medicale în situaţii de urgenţă. În prezent, câteva dintre echipamentele UPS sunt în proces de evaluare, reabilitare şi înlocuire”, potrivit sursei citate.

Astfel, potrivit Organizației Salvaţi Copiii România în acest moment, câteva dintre echipamentele UPS sunt în proces de evaluare, reabilitare și înlocuire, după cum urmează :

Secția pentru Chirurgie Plastică și Arsuri:
• un echipament UPS (40kva) pentru cele trei săli de operație
• un echipament UPS (40kva) pentru saloanele de Terapie Intensivă

Unitatea de Primiri Urgențe:
• un echipament UPS (160kva)

Secția de Chirurgie Cardiovasculară:
• trei echipamente UPS (3x20kva) pentru cele două săli de operație și angiograf
• trei echipamente UPS (3x20kva) pentru saloanele ATI

Secția de Neurochirurgie:
• trei echipamente UPS (3x20kva) pentru cele două săli de operație
• trei echipamente UPS (3x20kva) pentru saloanele ATI.

În martie, Salvaţi Copiii România a strâns, în şapte zile, fonduri de peste 160.000 de euro cu care a achiziţionat două ambulanţe pentru Spitalul „Grigore Alexandrescu” cu care să se efectueze transferul medical al copiilor care necesită consulturi interdisciplinare sau unele tratamente.

Organizaţia menţionează că este nevoie de achiziţia unui aparat de radiologie mobil performant, indispensabil în chirurgia ortopedică, în intervenţii chirurgicale pentru malformaţiile congenitale ale aparatului locomotor, tumori osoase benigne şi maligne, traumatisme, infecţii, distrofii osoase etc.

Peste 4.000 de copii ajung anual la Secţia de ortopedie pediatrică a Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, iar dintre aceştia aproximativ 80% necesită cel puţin o intervenţie chirurgicală. Pentru a se putea ghida intraoperator în cadrul unei intervenţii ortopedice, medicul are nevoie de un aparat de radiologie mobil C-arm.

Costul unui astfel de echipament performant este de 130.000 de euro.

Spitalul „Grigore Alexandrescu” dispune de zece secții clinice și numeroase compartimente medicale, 19 departamente însoțitoare și 17 ambulatorii de specialitate. Anual sunt realizate peste
200.000 de consultații și sunt internați peste 30.000 de copii cu vârste între o zi și 18 ani, dintre care peste 60% constituie urgențe medico-chirurgicale. Media zilnică a pacienților care se
prezintă la spital pentru numeroase probleme este de 600 de copii, variind de la malformații congenitale până la traumatisme.

Statele membre UE prevăd o durată de aplicare de un an a certificatului COVID

Statele membre au stabilit pentru un an durata de aplicare a reglementării privind certificatul european de sănătate destinat facilitării călătoriilor în UE, conform textului adoptat miercuri de ambasadorii celor 27 de state ale blocului comunitar, regulă ce urmează să fie negociată cu parlamentarii europeni, relatează AFP.

Propunerea iniţială a Comisiei Europene prevedea ca acest „certificat verde digital” – care ar trebui să intre în vigoare până la sfârşitul lunii iunie – să fie valabil până când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) va declara că pandemia de COVID-19 a luat sfârşit.

Dar statele membre, refuzând ca aplicarea acestuia să depindă de un organism din afara UE, au modificat această dispoziţie. Textul prevede ca această reglementare să se aplice timp de 12 luni de la intrarea sa în vigoare, urmând ca executivul european să facă un raport de evaluare cu trei luni înainte de sfârşitul acestei perioade.

Potrivit textului, o suspendare sau o prelungire trebuie să aibă loc în cadrul unei proceduri legislative ordinare implicând Consiliul (care reprezintă statele membre) şi Parlamentul European şi nu doar Comisia.

Acest document este destinat să faciliteze călătoriile europenilor care pot atesta că au fost vaccinaţi împotriva COVID-19, un rezultat negativ la teste PCR sau antigen rapid ori că au dezvoltat imunitate după infectare.

Referitor la măsurile antiepidemice de la frontierele lor, statele membre au reformulat o dispoziţie care prevede că orice stat care impune restricţii (carantină sau altele) deţinătorilor respectivelor certificate ar trebui să vină cu explicaţii în faţa Comisiei Europene.

„Utilizarea certificatului verde digital în scopul ridicării restricţiilor trebuie să rămână în responsabilitatea statelor membre”, se menţionează în document.

În condiţiile în care mai multe ţări au început deja să implementeze propriile certificate, textul prevede o perioadă de tranziţie de şase săptămâni pentru ca aceste ţări să îşi poată adapta sistemul la cadrul european comun.

Acest instrument vizează cele 27 de ţări ale UE, precum şi state care nu sunt membre ale UE, dar care fac parte din spaţiul Schengen: Islanda, Norvegia, Elveţia şi Liechtenstein. De asemenea, au fost adăugate dispoziţii privind recunoaşterea certificatelor emise de ţări din afara UE.

Acest certificat „este foarte important pentru cetăţenii noştri, societăţile noastre şi relansarea economiilor noastre”, a subliniat într-un comunicat de presă premierul portughez Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, salutând un „prim pas”.

Proiectul de reglementare este supus unei proceduri legislative accelerate pentru a fi pregătit la timp pentru sezonul turistic estival. Parlamentul European urmează să ia o decizie la sfârşitul lunii aprilie şi să formuleze amendamente, după care vor începe negocieri între cele trei instituţii pentru a ajunge la un acord cu privire la textul final.

Grecia ar putea renunța la obligația turiștilor din UE de a intra în carantină la intrarea în țară

Grecia intenţionează să ridice, începând de luni, condiţia intrării în carantină timp de şapte zile pentru turiştii din celelalte ţări ale Uniunii Europene, informează dpa.

Pentru a putea intra în vigoare, planul guvernului grec trebuie să fie aprobat de experţii epidemiologi, potrivit cotidianului Kathimerini.

Condiţia prealabilă este ca turiştii respectivi să fie vaccinaţi complet anti-COVID-19 sau să aibă un test PCR actual cu rezultat negativ. Unii dintre cei sosiţi pot face obiectul testării aleatorii.

Pe teritoriul Greciei, turiştii trebuie să respecte regulile introduse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, printre care purtarea măştii care să acopere gura şi nasul.

Iniţial, Atena intenţiona să anunţe începerea sezonului turistic la 14 mai şi să ridice la acea dată condiţia carantinării. Această cerinţă va fi ridicată şi pentru călătorii veniţi din Israel, SUA, Regatul Unit, Serbia şi Emiratele Arabe Unite.

Autorităţile medicale de la Atena au raportat joi 3.089 de noi cazuri de COVID-19 în ultimele 24 de ore, cu aproximativ 1.000 mai puţine decât în ziua precedentă.

CNSCBT: Aproape 40% din cazurile de coronavirus din ultima săptămână, în Capitală și alte patru județe.

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, miercuri, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 5-11 aprilie 2021. Astfel, până la 11 aprilie, 95,1% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 85,6% din totalul lor au survenit la persoane de peste 60 de ani, iar 58,8% dintre decese erau întâlnite la bărbaţi. De asemenea, numărul de persoane vindecate era, până la data menţionată, de 910.298 persoane (90,3%), potrivit raportului publicat pe site-ul www.cnscbt.ro.

Evoluţia îmbolnăvirilor de la începutul epidemiei în ţara noastră arată o tendinţă constantă în perioada 23 martie-18 mai 2020, o scădere a numărului de cazuri în intervalul 25 mai-3 august 2020 şi o uşoară creştere între 10 august şi 20 septembrie 2020. De la începutul lunii octombrie 2020 până la 16 noiembrie, trendul infectărilor a fost constant crescător, iar din 30 noiembrie până în 28 decembrie 2020 s-a observat o scădere a numărului de cazuri. O nouă uşoară creştere s-a înregistrat în intervalul 28 decembrie 2020-11 ianuarie 2021. Nivelul infectărilor în intervalul 18 ianuarie-15 februarie 2021 s-a menţinut într-o fază de platou, în timp ce, în intervalul 15 februarie – 15 martie, numărul cazurilor a fost din nou creştere. În prezent, trendul este uşor descendent, conform graficului din analiza CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate şi a deceselor pe judeţe

În săptămâna 5-11 aprilie 2021, 38,4% din totalul cazurilor s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj, Ilfov, Timiş şi Constanţa. De asemenea, 25,3% din totalul deceselor au fost înregistrate în Bucureşti, Cluj, Bihor, Prahova şi Constanţa.

Ponderea cazurilor confirmate pe categorii de vârstă: categoria 40-49 ani, cea mai afectată; grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, cel mai puţin afectate

Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi în intervalul 5-11 aprilie 2021, cu categoriile de vârstă 40-49 ani (aproximativ 23%) şi 50-59 ani (aproximativ 21%). Categoriile de vârstă 30-39 ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 11 aprilie 2021, cu procente relativ apropiate de infectare (aproximativ 14,5%, respectiv circa 13%). Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân, şi după acest interval, 0-9 ani (aproximativ 2,5%), 10-19 ani (aproximativ 3,5%), peste 80 de ani (aproximativ 5,5%), 70-79 ani (aproximativ 7,5%), 20-29 ani (aproximativ 8%). Evoluţia după criteriul vârstă nu a cunoscut modificări semnificative nici faţă de săptămâna anterioară, nici de la începutul epidemiei în ţara noastră.

Ponderea deceselor pe categorii de vârstă: categoriile 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani, cele mai afectate

Analiza deceselor până la 11 aprilie 2021 indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani, peste 80 de ani şi 60-69 ani sunt, la fel ca în săptămâna precedentă, cele mai afectate: aproximativ 32,5% (70-79 ani), aproximativ 27% (peste 80 de ani) şi uşor peste 25% (60-69 ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de aproape 10%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate de aproximativ 3,5%. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (sub 0,5%) şi 30-39 de ani (aproximativ 1%) erau, până la data menţionată, sub 3%.

Caracteristicile cazurilor confirmate: 90,3% dintre persoane erau vindecate la 11 aprilie 2021

Dintre cazurile analizate până la 11 aprilie 2021, 46,2% (465.720 persoane) erau de sex masculin, 0,4% erau cazuri de import (4.302 persoane), iar 1,4% (13.646 persoane) erau reprezentate de personal sanitar. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 48 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, până la 11 aprilie, de 90,3% (910.298 persoane). Cu o săptămână în urmă, numărul de persoane vindecate era de 89,5% (875.487 persoane).

Caracteristicile deceselor: 95,1% dintre persoanele decedate aveau comorbidităţi asociate

Până la 11 aprilie 2021, din totalul deceselor analizate, vârsta medie a persoanelor decedate era de 71 de ani, 58,8% (14.833, persoane) fiind de sex masculin. De asemenea, 95,1% dintre persoanele decedate aveau cel puţin o comorbiditate: afecţiuni cardiovasculare (72,6% – 18.331 persoane), diabet (32,1% – 8.107 de persoane), afecţiuni neurologice (21,6% – 5.459 persoane), obezitate (19,4% – 4.898 de persoane), afecţiuni renale (15,5% – 3.911 persoane), afecţiuni pulmonare (13% – 3.275 de persoane), neoplasm (10,7% – 2.692 de persoane), altele (21,3% – 5.373 de persoane), relevă Raportul CNSCBT.

Ponderea cazurilor confirmate pe grupe de vârstă şi sex: 40-49, 50-59 şi 30-39 de ani, categoriile cele mai afectate

În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei, cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (aproximativ 21% la femei şi aproape 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (aproximativ 19% la femei şi aproximativ 18% la bărbaţi). De asemenea, atât bărbaţii, cât şi femeile de 30-39 de ani erau afectaţi în proporţie de aproximativ 17%.

Ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex: categoria cea mai afectată atât la bărbaţi, cât şi la femei, 70-79 de ani

Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, se observă, la 11 aprilie 2021, că cea mai mare pondere a deceselor la femei era la grupele de vârstă 70-79 de ani (cca 34%) şi peste 80 de ani (aproximativ 32%); următoarea categorie cea mai afectată la femei era grupa de vârstă 60-69 de ani (aproximativ 24%). Şi la bărbaţi, grupa de vârstă 70-79 de ani era cea mai afectată, cu un procent de mortalitate de 34%; următoarele grupe de vârstă cele mai afectate, la bărbaţi, erau 60-69 de ani (aproximativ 27%) şi peste 80 de ani (aproximativ 24%), conform www.cnscbt.ro. Se observă, astfel, o diferenţă între bărbaţi şi femei la categoria de vârstă peste 80 de ani, femeile înregistrând o mortalitate de 34%, în timp ce bărbaţii un procent de 24%.

SUA: Pauza în administrarea vaccinului anti-COVID Johnson & Johnson, prelungită cu cel puţin o săptămână

Pauza în administrarea vaccinului Johnson & Johnson a fost prelungită cu cel puţin o săptămână în Statele Unite, după ce un grup de experţi, care s-a reunit miercuri, a susţinut că are nevoie de mai mult timp pentru a evalua posibilele legături dintre administrarea acestui vaccin anti-COVID-19 şi formarea unor cheaguri de sânge grave, transmite AFP.

Un grup de experţi s-a reunit la solicitarea Centrelor americane de combatere şi prevenire a bolilor (cea mai importantă agenţie americană de sănătate publică) după ce au fost descoperite şase cazuri de femei care au dezvoltat cazuri grave de cheaguri de sânge şi un nivel scăzut de trombocite după injectarea acestui vaccin. Una dintre acestea, în vârstă de 45 de ani, a decedat.

Vaccinul anti-COVID Johnson & Johnson a fost deja administrat la 7.5 milioane de persoane în SUA.

Un al şaptelea caz, cel al unei femei în vârstă de 28 de ani, a fost menţionat în timpul întâlnirii.

Experţii ar fi putut decide să restricţioneze vaccinul la anumite categorii ale populaţiei. Majoritatea a considerat, însă, că trebuie să studieze mai multe date înaintea luării unei decizii.

„Nu vreau ca nimeni să sugereze că este ceva fundamental în neregulă cu acest vaccin”, a declarat preşedinta comisiei, Beth Bell, precizând că doreşte să poată înţelege şi apăra decizia luată „pe baza unei cantităţi rezonabile de date”.

Nu a fost stabilită data următoarei şedinţei a grupului de experţi, dar se aşteaptă ca aceasta să aibă loc într-un interval de şapte până la zece zile.

Conform prezentărilor din cadrul reuniunii grupului, primele şase cazuri identificate au fost toate la femei albe, fără antecedente de cheaguri de sânge, una dintre acestea urmând un tratament contraceptiv oral pe bază de estrogen / progesteron.

Deşi nu s-a demonstrat o legătură cu vaccinarea, oamenii de ştiinţă o consideră „cauza probabilă” a fenomenului.