Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a vaccinat joi împotriva COVID-19, afirmând că întreaga campanie europeană va fi accelerată în perioada următoare ca urmare a primirii de noi tranșe de vaccinuri.
Până acum, în statele Uniunii Europene au fost administrate 100 de milioane de doze de vaccin antiCOVID.
Oficialul european a scris pe o rețea de socializare că se bucură să primească prima doză a vaccinului, după ce a fost depășit pragul de 100 de milioane de vaccinări în UE.
Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat că ordinul ministrului Sănătăţii privind stabilirea unor noi reguli pentru carantinare nu a trecut prin Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi, prin urmare, nu putea fi publicat.
„Aseară a fost anulat acel act. Putem să discutăm despre acel ordin, dacă trebuie sau nu să avem acele criterii. Problema este următoarea: acel ordin a fost publicat fără să treacă prin CNSU. Toate criteriile trebuie să treacă prin CNSU, iar în CNSU preşedinte este premierul României. Nu a trecut prin CNSU, deci nu putea să fie publicat acel ordin. Noi am mai publicat modificări ale formulei, au fost introduse focarele, am schimbat criteriile, de la 4 la mie, de la 7,5 la mie. Toate acestea au trecut prin CNSU. Era nevoie şi de acest ordin să treacă prin CNSU. Aceasta este problema”, a afirmat premierul, într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.
Ministrul interimar al Sănătăţii, premierul Florin Cîţu, a dispus miercuri abrogarea Ordinului ministrului Sănătăţii 506/2021 privind stabilirea unor noi reguli pentru instituirea carantinei.
Marţi în Monitorul Oficial a fost publicat un ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire şi limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.
Potrivit acestuia, carantina zonală putea fi instituită pentru municipiile/ zonele metropolitane cu peste 100.000 de locuitori care întrunesc minimum 60 de puncte. Aceste puncte se acordă în funcţie de o serie de indicatori precum: numărul de teste efectuate în ultimele 7 zile, rata de pozitivitate în ultimele 14 zile, rata de incidenţă cumulată în 14 zile, trendul incidenţei cumulate pentru ultimele 14 zile, numărul de cazuri din focare/ numărul total de cazuri din UAT, grad de ocupare a paturilor ATI în judeţ, grad de ocupare a paturilor destinate pacienţilor cu COVID-19 în judeţ.
Executivul a adoptat memorandumul pentru semnarea celui de-al patrulea formular de comandă de vaccin împotriva COVID-19 produs de compania BioNTech/Pfizer, pentru o cantitate de 4,2 milioane de doze opţionale, 300.000 dintre acestea urmând să ajungă în România din trimestrul al II-lea al acestui an, a anunţat premierul Florin Cîţu.
„Era foarte important să aprobăm memorandumul care stă la baza semnării celui de-al patrulea formular de comandă de vaccin împotriva COVID-19 produs de compania BioNTech/Pfizer, pentru o cantitate de 4,2 milioane de doze opţionale de vaccin (…). Prin acest memorandum, 300.000 de doze vin mai repede în România, ele sunt doze care vin deja din trimestrul II al anului 2021”, a precizat Cîţu, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Guvernul a aprobat în ședința de joi Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2021 privind unele măsuri pentru recrutarea şi plata personalului implicat în procesul de vaccinare împotriva COVID-19 şi stabilirea unor măsuri în domeniul sănătăţii, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.
Potrivit aceleiași surse, actul normativ prevede ca personalul medico-sanitar care activează în centrele de vaccinare poate încheia contracte de prestări servicii ca persoane fizice. Aceste acte încheiate vor fi considerate vechime în muncă și stagii de cotizare.
De asemenea, documentul clarifică situația statutului medicilor rezidenți care lucrează în centrele de vaccinare.
Prin acest act normativ, Ministerul Sănătății urmărește creșterea capacității de vaccinare prin cooptarea personalului medical pentru continuarea și accelerarea campaniei de vaccinare, se arată în același comunicat.
Guvernul a aprobat, la solicitarea Ministerului Sănătății, în ședința de joi, actul normativ care prevede acordarea pentru Republica Moldova a unui număr de 132.000 de doze vaccin împotriva COVID-19, din dozele achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către compania AstraZeneca.
„Actul normativ prevede acordarea unui ajutor umanitar, cu titlu gratuit, pentru Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica Moldova în vederea gestionării epidemiei împotriva COVID-19 ca urmare a activării Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii. Un număr de 132.000 de doze vaccin împotriva COVID 19, din numărul de doze achiziționate de Ministerul Sănătății și livrate de către Compania AstraZeneca vor fi alocate pentru Republica Moldova”, se arată într-un comunicat al MS.
Potrivit aceleiași surse, asigurarea transportului dozelor de vaccin se va realiza prin Departamentul pentru Situații de Urgență-Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, structuri în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Premierul Florin Cîțu, ministru interimar al Sănătății, a declarat că au fost plătite deja 240 de milioane de lei pentru achiziționarea suplimentară de remdesivir, iar dacă este nevoie, sumele vor fi suplimentate.
„Acum vin de la întâlnirea cu directorii de spitale COVID cărora le-am mulțumit pentru efortul pe care îl fac de un an de zile în această luptă cu pandemia, i-am ascultat, i-am asigurat că vom pune la dispoziție resursele necesare. Au fost plătite deja 240 de milioane de lei pentru achiziționarea suplimentară de remdesivir, dacă este nevoie venim cu alte sume. Am vrut să aflu de la domniile lor care sunt problemele cu care se confruntă. Pe de altă parte am aflat că sunt și concursuri unde nu se prezintă medici ATI. Pe de altă parte, am aflat că sunt doctori care ies din școală și nu sunt încă în concurs. Cumva, informația trebuie să iasă că se pot face concursuri pe termen scurt pentru medici în spitale”, a declarat ministrul interimar al Sănătății.
Premierul Florin Cîțu, ministrul interimar al Sănătății, a declarat că până duminică, există toate premisele să se atingă ținta de 1.600 de paturi ATI pentru bolnavii de COVID-19, făcându-se planuri pentru a merge către 1.800 de paturi de anestezie și terapie intensivă.
„Este o luptă pe care o ducem în fiecare zi. Înțeleg că se rezolvă și problema personalului ATI prin aceste concursuri. Voi monitoriza situația, voi merge și la ședințele CNCCI, voi sta aproape de sistemul de sănătate în această perioadă și voi susține toate eforturile acestui sistem”, a declarat ministrul interimar al Sănătății.
Acesta a spus că joi a avut o întâlnire online cu toți directorii de DSP din România.
„M-am asigurat și am avut discuția despre numărul paturilor de terapie intensivă. Ținta pe termen scurt era de 1.600 de paturi. În același timp, este clar că în următoarele două săptămâni este nevoie de un efort suplimentar. Sunt alături de toate DSP-urile din România, le-am îndemnat să caute, să vorbească în spitale să vadă unde putem să găsim spații. Câteva soluții au fost prezentate astăzi, dar este nevoie de un efort comun pentru a trece peste această perioadă. Noi accelerăm, pe de o parte, campania de vaccinare, dar este nevoie în continuare ca resursele din sistemul sanitar să fie folosite optim”, a adăugat Cîțu.
Lecţiile învăţate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 trebuie să fie folosite pentru a combate un alt flagel ce ameninţă populaţia mondială, rezistenţa la antibiotice, au subliniat joi reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), citaţi de AFP.
OMS a făcut public noul său raport asupra medicamentelor în curs de dezvoltare pentru a lupta contra super-bacteriilor, denumite astfel pentru că rezistă în faţa multor antibiotice clasice.
Organizaţia a subliniat şi că 82% dintre antibioticele recent autorizate fac parte din clasele de medicamente faţă de care bacteriile s-au arătat deja rezistente.
Constatarea făcută de OMS este una sumbră, întrucât există foarte puţine noi medicamente eficiente care se află în stadii de dezvoltare în laboratoarele farmaceutice.
Organizaţia pentru sănătate a Naţiunilor Unite consideră că mobilizarea împotriva COVID-19 a dovedit faptul că progrese rapide pot fi realizate atunci ele sunt susţinute prin voinţă politică.
„Antibioticele sunt călcâiul lui Ahile pentru asistenţa medicală universală şi pentru siguranţa noastră sanitară”, a declarat Haileyesus Getahun, coordonator OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene.
„Ocaziile care se prezintă în lumina pandemiei de COVID-19 trebuie să fie fructificate pentru a sublinia nevoia unei investiţii durabile (în cercetare, n.r.) în producţia de noi antibiotice eficace”, a adăugat el, potrivit Agerpres.
Acelaşi oficial a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial ce va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-COVID-19.
Rezistenţa la bacterii a continuat să crească, pentru că antibioticele sunt utilizate prea mult şi în mod abuziv, fie în creşterea animalelor, fie în tratamentele pentru oameni.
Bacteriile dezvoltă astfel rezistenţă şi nu mai răspund la tratamentele existente.
Trebuie deci să fie create noi antibiotice, însă grupurile farmaceutice sunt reticente în a învesti sume mari într-un sector care este considerat puţin rentabil.
Astfel, cele mai multe dintre antibioticele care au fost lansate pe piaţă fac parte din clasele de medicamente descoperite înainte de anii 1980, a subliniat OMS.
În raportul său anual, OMS precizează că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în etapa de dezvoltare nu permite combaterea eficientă a celor mai periculoase bacterii aflate în circulaţie.
„Deşi există produse inovatoare în curs de dezvoltare, probabil că doar un mic procent dintre ele vor fi lansate pe piaţă din cauza ratelor ridicate de eşec înregistrate în acest proces”, au avertizat autorii raportului.
Pentru prima dată, OMS a alcătuit astfel un catalog al medicamentelor antibacteriene non-tradiţionale. Organizaţia a recenzat 27 de astfel de medicamente, inclusiv antigeni monoclonali şi organisme bacteriofage, virusuri care infectează doar bacteriile şi care au fost îndelung utilizate în spatele „Cortinei de Fier” în perioada Războiului Rece, fiind descoperite în prezent şi în Occident.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Sibiu va implementa, din 16 aprilie, un serviciu de comunicare telefonică pentru aparţinătorii pacienţilor bolnavi de COVID-19 care sunt internaţi în unitatea medicală, la dispoziţia rudelor urmând să fie puse două numere de telefon special dedicate.
Astfel, începând din data de 16 aprilie, comunicarea aparţinătorilor cu angajaţii spitalului pentru detalii privind starea de sănătate a pacienţilor COVID pozitiv internaţi se va realiza prin intermediul liniilor telefonice dedicate: 0269243961 şi 0269220538. În acest sens, a fost elaborată o nouă procedură privind modalitatea de comunicare, se arată într-un comunicat al SCJU Sibiu.
„Ştim că, în contextul pandemic actual, comunicarea cu aparţinătorii este îngreunată de programul foarte aglomerat al medicilor, a căror principală datorie este consultarea şi tratarea pacienţilor. Dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi de importanţa comunicării, care este punctul central a tot ceea ce întreprindem în societate, deci inclusiv în domeniul sănătăţii. Ca urmare, am înţeles că partea de comunicare în mediul medical necesită o atenţie deosebită, pentru că este vorba despre pacienţi şi familiile acestora. Pe de-o parte avem oameni aflaţi în suferinţă, iar pe de alta, oameni aflaţi într-o perioadă de incertitudine cu privire la situaţia celor dragi. (…) Sigur, sistemul este unul perfectibil şi vom implementa din mers eventuale corecţii, dacă acestea se impun, dar este un important pas înainte”, a declarat managerul SCJU Sibiu, Florin Neag.
Procedura de comunicare prevede că în ziua internării pacientului, aparţinătorul desemnat în „Acordul de transmitere a datelor medicale”, va fi anunţat cu privire la starea pacientului la internare şi va primi numărul Foii de Observaţie Clinică Generală a Pacientului (FOCG). Din acel moment, acesta reprezintă un număr de identificare pe care aparţinătorul îl va comunica ori de câte ori va solicita informaţii despre starea de sănătate a pacientului.
Pentru a asigura protecţia datelor medicale precum şi respectarea secretului medical, informaţiile vor fi oferite doar acelei persoane care este desemnată de către pacient prin acordul de transmitere a datelor medicale.
Pe întreaga durată a spitalizării, aparţinătorii desemnaţi pot suna la numerele dedicate, pentru a-şi înregistra solicitarea în intervalul orar alocat. Solicitările de informaţii vor fi preluate de către registratorii medicali, iar liniile telefonice dedicate vor funcţiona de luni până sâmbătă, inclusiv, între orele 08,00-12,00.
Informaţiile solicitate de către aparţinători vor fi comunicate ulterior, în cursul aceleiaşi zile, printr-un apel telefonic generat de registratorii medicali desemnaţi să gestioneze liniile dedicate, după obţinerea informaţiilor de la medicul curant sau de gardă.
Aparţinătorii desemnaţi pot solicita informaţii o singură dată pe zi, iar răspunsurile formulate se vor arhiva odată cu FOCG.
Lucrătorii frontalieri din Noua Zeelandă au început joi să testeze o aplicaţie concepută pentru a detecta coronavirusul înainte ca utilizatorul acesteia să prezinte simptome, informează AFP.
Aplicaţia, numită ”elarm”, se conectează la ceasuri inteligente sau dispozitive mobile care evaluează activitatea sportivă şi se bazează pe inteligenţa artificială pentru a analiza variabile precum ritmul cardiac şi temperatura corporală, astfel încât să poată detecta semnele precursoare de COVID-19.
Potrivit dezvoltatorului Datamine, cu sediul în Noua Zeelandă, aplicaţia poate detecta virusul cu o precizie de 90% cu până la trei zile înainte de apariţia simptomelor, precum tuse, dificultăţi de respiraţie şi oboseală.
Ministerul Sănătăţii a declarat că acest sistem va permite avertizarea timpurie a lucrătorilor frontalieri care sunt cei mai expuşi la coronavirus, potrivit Agerpres.
Noua Zeelandă nu înregistrează în prezent aproape niciun caz local, singurele persoane care au avut rezultate pozitive pentru COVID-19 fiind călătorii care au sosit din străinătate.
„Dacă aplicaţia ‘elarm’ corespunde aşteptărilor, ar putea permite prevenirea rapidă a personalului nostru”, a declarat Shayne Hunter, director adjunct în cadrul Ministerului Sănătăţii.
”Aceasta înseamnă că pot fi luate măsuri adecvate, cum ar fi plasarea în izolare şi testarea pentru COVID-19′, a adăugat Hunter.
Noua Zeelandă a reuşit în mare măsură să limiteze răspândirea pandemiei de coronavirus, cu doar 26 de decese asociate COVID-19 la cinci milioane de locuitori.
Rarele cazuri locale au fost în general asociate persoanelor care lucrează la frontieră şi care s-au aflat în preajma călătorilor care însă la întoarcerea din străinătate au fost plasaţi în carantină.
Hunter a precizat că aproximativ 500 de lucrători frontalieri vor participa, timp de o lună, la testarea acestei aplicaţii.
Această tehnologie utilizează inteligenţa artificială pentru a stabili, pentru fiecare utilizator, un punct de referinţă în ceea ce priveşte starea de sănătate a acestuia şi pentru a emite alerte în cazul unor modificări fiziologice asociate COVID-19.
Aplicaţia ”elarm” este deja disponibilă pentru persoane fizice în baza unui abonament lunar şi pentru unele companii care au pus-o la dispoziţia angajaţilor lor, cum este cazul gigantului minier american Newcrest.
Testul lansat în Noua Zeelandă pare să fie primul de acest tip condus de un minister şi la care iau parte lucrători de la frontieră.
”Deşi acest tip de tehnologie este disponibil consumatorilor din alte state, Ministerul Sănătăţii nu cunoaşte o altă ţară care l-ar testa pe personalul său frontalier”, a declarat o purtătoare de cuvânt pentru AFP.
