Europenii cred că schimbările climatice sunt problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent, după cum reiese din noul sondaj Eurobarometru, publicat luni.

Mai mult de 9 din 10 respondenţi consideră că schimbările climatice sunt o problemă gravă (93%), iar aproape 8 din 10 (78%) – că este o problemă foarte gravă. Atunci când li s-a cerut să spună care este problema cea mai gravă cu care ne confruntăm în prezent la scară planetară, peste un sfert (29%) dintre respondenţi au indicat fie schimbările climatice (18%), fie deteriorarea mediului natural (7%), fie problemele de sănătate legate de poluare (4%).

În ceea ce priveşte politicile care pot fi adoptate pentru a remedia această problemă, 9 din 10 europeni (90%) sunt de părere că emisiile de gaze cu efect de seră ar trebui reduse la minimum, iar celelalte tipuri de emisii ar trebui compensate astfel încât Europa să poată deveni neutră din punct de vedere al climei până în 2050. Aproape 9 din 10 europeni (87%) consideră că este important ca UE să stabilească ţinte ambiţioase în ceea ce priveşte sporirea utilizării energiei din surse regenerabile şi acelaşi procent crede că e important ca UE să acorde sprijin ţărilor pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice.

„În ciuda pandemiei şi a dificultăţilor economice cu care se confruntă europenii, susţinerea publică pentru întreprinderea de acţiuni în domeniul climei este în continuare la cote înalte. Europenii îşi dau seama de riscurile pe termen lung pe care le reprezintă criza climatică şi a biodiversităţii şi aşteaptă acţiuni concrete în acest sens din partea industriei, a guvernelor şi a Uniunii Europene. Cifrele din sondajul Eurobarometru constituie un apel la acţiune lansat politicienilor şi întreprinderilor. Pentru Comisia Europeană, ele reprezintă un stimulent suplimentar de a definitiva pachetul legislativ privind ajustarea obiectivului de reducere a emisiilor la 55% („Pregătiţi pentru 55″), pachet pe care îl vom prezenta spre sfârşitul lunii şi graţie căruia avem încredere că vom putea atinge obiectivele climatice pe care ni le-am propus”, a declarat vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european, Frans Timmermans.

Majoritatea cetăţenilor UE (64%) iau deja, la nivel individual, măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice şi fac în mod conştient alegeri durabile în viaţa lor de zi de zi. La întrebarea „cine trebuie să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice”, cetăţenii au subliniat necesitatea întreprinderii unor reforme structurale care să acompanieze acţiunile individuale şi au invocat în acest sens responsabilitatea guvernelor naţionale (63%), a întreprinderilor şi a industriei (58%) şi a UE (57%). Peste 8 din 10 europeni (81%) sunt de acord că energiile curate ar trebui să beneficieze de un sprijin financiar public sporit, chiar dacă acest lucru conduce la o reducere a subvenţiilor pentru combustibilii fosili. Trei sferturi din europeni (75%) consideră că investiţiile în redresarea economică ar trebui să fie direcţionate în principal către noua economie verde.

Există un consens evident în rândul acestora că luarea de măsuri pentru combaterea schimbărilor climatice oferă oportunităţi atât cetăţenilor UE, cât şi economiei UE. Aproape 8 din 10 europeni (78%) împărtăşesc opinia că acţiunile climatice vor fi un motor al inovării, iar graţie inovării, întreprinderile europene vor fi mai competitive. Aproape 8 din 10 europeni (78%) sunt de părere că promovarea expertizei UE în domeniul tehnologiilor curate în relaţia cu ţările din afara UE poate contribui la crearea de noi locuri de muncă în UE. Şapte din 10 europeni (70%) consideră că reducerea importurilor de combustibili fosili poate aduce beneficii economice UE. Peste 7 din 10 europeni (74%) sunt de acord că daunele cauzate de schimbările climatice sunt însoţite de costuri mult mai mari decât investiţiile de care este nevoie pentru tranziţia verde.

La sondajul Eurobarometru special 513 privind schimbările climatice au participat 26.669 de cetăţeni din diferite categorii sociale şi demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul s-a desfăşurat în perioada 15 martie-14 aprilie 2021. De fiecare dată când a fost posibil, s-au derulat interviuri faţă în faţă, însă unii respondenţi au răspuns la întrebări online, date fiind restricţiile legate de pandemia de COVID-19.