Grecia: Creştere semnificativă a cazurilor de COVID-19, după săptămâni de scădere

Numărul noilor cazuri de COVID-19 în Grecia a crescut mai mult decât dublu marţi faţă de luni, după ce mai multe săptămâni de scădere a acestora au determinat autorităţile să elimine majoritatea restricţiilor antiepidemice, relatează Reuters.

În ultimele 24 de ore au fost confirmate 1.797 de noi infectări, iar luni 801.

Grecia, ţară puternic dependentă de turism, a ridicat cea mai mare parte a restricţiilor pentru călătorii şi activităţi recreative, eliminând şi purtarea obligatorie a măştii în spaţiile deschise.

Multe dintre noile infectări sunt în rândul tinerilor şi medicii avertizează asupra riscului unui nou val epidemic, alimentat de data aceasta de varianta Delta mai contagioasă a coronavirusului.

Circa 38% din populaţia Greciei eligibilă pentru vaccinarea anti-COVID-19 este complet vaccinată şi guvernul de la Atena oferă stimulente pentru a încuraja oamenii să se vaccineze, cu obiectivul ca acest procent să ajungă la măcar 70% în toamnă.

Lockdownul instituit în noiembrie a costat economia greacă miliarde de euro. Guvernul grec a declarat că nu va închide din nou economia doar pentru a proteja o minoritate nevaccinată.

Lambda, cea mai nouă variantă a virusului SARS-CoV-2

Lambda este cea mai nouă variantă a virusului SARS-CoV-2 evidențiată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Aceasta a fost descoperită în cel puțin 27 de țări diferite. Această variantă este a șasea identificată, pe lângă variantele Alpha, Beta, Delta, Gamma și Epsilon.

Tulpina Lambda este răspândită în special în America de Sud, după ce a apărut pentru prima dată în Peru, în luna august a anului trecut. Însă, este identificată în tot mai multe cazuri înregistrate în aceste țări latino-americane, potrivit Euronews.

Potrivit sursei citate, noua variantă a ajuns și în Europa, continent care în prezent se luptă cu ascensiunea variantei Delta a coronaviruslui. Deocamdată, însă, nu sunt studii pentru varianta Lambda în Europa și nu se știe în ce măsură reprezintă un motiv de îngrijorare.

OMS: Lambda, o ”variantă de interes”

Momentan, OMS nu a trecut varianta Lambda pe lista cu variante „îngrijorătoare”, ci rămâne doar o „variantă de interes”. Acest aspect s-ar traduce prin faptul că noua variantă a SARS-CoV-2 a fost identificată ca fiind o cauză de transmitere și că a fost depistată în mai multe țări, dar nu se știe cât este de contagioasă.

Potrivit Organizației Panamericane de Sănătate (OPS), varianta Lambda a fost depistată în Peru în 82% din probele de laborator raportate în lunile mai și iunie. Consilierul regional al OPS pentru bolile virale emergente, Jairo Mendez, a declarat la 30 iunie că această tulpină a fost detectată în opt țări din America Latină și Caraibe, dar în majoritatea țărilor din regiune este prezentă ”în mod sporadic”.

Dacă în Peru este în mod clar tulpina dominantă, în Chile doar puțin peste 30% din probele analizate în mai și iunie au indicat prezența variantei Lambda. Astfel, nu există încă dovezi clare că este un virus mai contagios, a spus Mendez.

”Este posibil să aibă o capacitate de transmitere crescută. Este un fenomen care nu a fost încă bine studiat și documentat și nu putem face o comparație cu alte variante, cum ar fi Gamma și Delta. Insistăm asupra faptului că răspândirea virusului și o creștere a numărului de cazuri sunt influențate de mai mulți factori. Din acest motiv, insistăm ca eforturile de control al epidemiei să însemne control și reducere a transmiterii”, a spus oficialul, citat de Euronews.

Autoritatea de Sănătate Publică din Anglia a raportat recent că au fost depistate câteva cazuri de infecție cu Lambda și a recunoscut că această variantă are ”o potențială transmisibilitate crescută sau o posibilă rezistență crescută la anticorpii neutralizanți”.

Însă este nevoie de mai multe studii.

Un studiu al Școlii de Medicină Grossman din cadrul Universității New York, publicat la 3 iulie, dar care încă nu a primit girul comunității știintifice, sugerează că vaccinurile sunt eficiente împotriva variantei Lambda.

Varianta Delta, tot mai întâlnită în Europa

Apariția variantei Lambda vine pe fondul unei lupte care a început în Europa împotriva variantei Delta, descoperită pentru prima dată în India. ECDC, autoritatea europeană în domeniul bolilor, a avertizat că Delta va fi dominantă până în august.

Specialiștii cred că varianta Delta include mutații care fac ca noul coronavirus să se ”agațe” mai ușor de celulele din corpul uman. Acest lucru face ca varianta să se răspândească mai ușor decât originalul. De altfel, cercetătorii sunt de părere că varianta Delta are un potențial mai mare de a provoca epidemii.

Nu se știe încă dacă varianta determină și cazuri mai grave, cercetările în acest sens sunt în curs de desfășurare.

Potrivit experților, 70% din populația mondială trebuie să fie vaccinată împotriva coronavirusului pentru a se asigura imunitatea globală.

La sfârșitul lunii iunie, numai 10,4% din populația mondială fusese vaccinată, iar țările sărace reprezentau doar 0,9% din această populație. În multe țări în curs de dezvoltare, nici măcar lucrătorii din domeniul sănătății sau al asistenței medicale nu au fost vaccinați.

Coronavirus: Câte certificate digitale europene au fost emise până marți

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, vicepreşedinte CNCAV, a declarat că până marţi, la ora 10,00, au fost emise 704.064 de certificate digitale europene, 96% dintre acestea atestând vaccinarea anti-COVID.

„Până acum a funcţionat fără probleme şi funcţionează în continuare fără probleme, iar până astăzi, la ora 10,00, au fost generate 704.064 de certificate. Mare parte dintre acestea, 96%, sunt certificate care atestă vaccinarea, vorbim de 676.000. Sub 4% sunt certificate COVID care atestă recuperarea şi/sau un test negativ, iar la centrul suport, la call center-ul pe care îl avem pentru situaţii excepţionale, numai în ultimele 24 de ore sunt înregistrate un număr de 1.224 de apeluri. Este în continuare o mare solicitare, platforma funcţionează. (…) Îi îndemnăm şi îi invităm în continuare pe toţi cei care vor călători în perioada următoare să descarce acest certificat. Mai sunt cinci săptămâni până când trebuie să facem tranziţia către formula digitală, dar oricum este varianta cea mai simplă, nu trebuie să trăim cu grija că pierdem sau rătăcim hârtia, documentul, dacă îl avem pe smartphone sau, oricum, avem codul QR, este, spre exemplu în cazul vaccinării, un document care rămâne valabil un an de zile, până în iunie 2022”, a explicat Andrei Baciu.

Valeriu Gheorghiţă, despre informaţiile potrivit cărora vaccinarea anti-COVID ar afecta fertilitatea

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a catalogat marţi ca fiind „complet false” informaţiile potrivit cărora vaccinarea anti-COVID ar afecta fertilitatea.

„Ideea a plecat de la faptul că există o asemănare între structura proteinei Spike şi o proteină, sincitina-1, care are rol în maturarea şi dezvoltarea placentei, însă studiile au arătat că există asemănări foarte mici între aceste două proteine. (…) S-a vehiculat ideea că anticorpii anti-proteina Spike ar reacţiona încrucişat şi cu această proteină, care are rol în maturarea placentei, şi că, evident, ar cauza aceste probleme de fertilitate. Lucrurile nu stau deloc aşa”, a precizat el, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Valeriu Gheorghiţă a invocat studii conform cărora vaccinarea nu afectează fertilitatea.

„Sunt studii făcute la persoanele vaccinate şi s-au determinat anticorpii anti-sincitină-1 în 15 cazuri – sunt studii pe număr mic de persoane şi nu s-au identificat aceşti anticorpi – şi, mai mult decât atât, toate datele disponibile de la acest moment arată că, după infecţia naturală cu SARS-CoV-2, adică după COVID-19, nu sunt semnale că scade fertilitatea, pentru că aceiaşi anticorpi anti-proteină Spike apar şi după boala naturală. Cu atât mai mult, sunt studii recent publicate care au arătat că după vaccinare nu se influenţează fertilitatea masculină, practic s-au uitat la anumiţi parametri din lichidul seminal şi sunt nemodificaţi faţă de starea anterioară, la un interval de circa două – trei săptămâni de la cea de a doua doză de vaccin”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Preşedintele CNCAV a contrazis şi informaţiile potrivit cărora după vaccinare proteina Spike ar circula în sânge, producând efecte adverse grave în rândul persoanelor imunizate.

„Aici lucrurile sunt cât se poate de clare şi sunt studii solide în acest sens. După vaccinarea COVID-19, majoritatea proteinei S se exprimă la locul de administrare. De aceea se numeşte proteină Spike, pentru că are, practic, un cârlig care o reţine pe membrana celulelor musculare la locul de administrare. Studiile efectuate după doza unu au arătat că există cantităţi extrem de mici de proteine S care circulă în primele două – patru zile de la vaccinare şi această proteină S dispare odată cu apariţia anticorpilor anti-SARS-CoV-2, pentru că aceasta este cea care generează apariţia anticorpilor”, a arătat el.

Valeriu Gheorghiţă a menţionat că, deşi proteina Spyke din vaccin este asemănătoare cu proteina virală, ca structură şi funcţie, există „o mică diferenţă” care nu îi permite proteinei Spyke din vaccin să fuzioneze cu membrana celulelor ţintă. „Sunt studii care au arătat că, după doza doi, nu s-au identificat, prin teste ultrasensibile – care au o sensibilitate de o mie de ori mai mare decât testele antigen obişnuite – nu s-a identificat proteină Spike circulantă. Deci ideea în care, după vaccinare, proteina Spike circulă în sânge şi provoacă efecte adverse grave este falsă. Nu se întâmplă acest lucru”, a subliniat medicul.

Câte persoane au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2 după vaccinarea cu cel puțin o doză

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în perioada 27 decembrie 2020 – 4 iulie 2021 un număr de 23.814 persoane, ceea ce înseamnă 0,5% din totalul persoanelor vaccinate cu cel puţin o doză, au avut un test pozitiv de infecţie cu SARS-CoV-2.

„Mediana timpului scurs de la administrarea primei doze până la testul pozitiv a fost de 13 zile, deci practic în primele 10-14 zile de la vaccinare, când nivelul anticorpilor nu este suficient de ridicat pentru a asigura o protecţie suficientă şi, de asemenea, noi ştim că o prima doză de vaccin nu asigură beneficii maximale. Tocmai de aceea este important să asigurăm schema de vaccinare completă”, a spus medicul militar, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, numărul de persoane vaccinate cu schemă completă care au fost depistate cu infecţie SARS-CoV-2 de la debutul campaniei de vaccinare până pe data de 4 iulie este de 4.990, ceea ce reprezintă 0,1% din totalul persoanelor vaccinate cu doza a doua.

„Trebuie să înţelegem că eficacitatea vaccinurilor, în mod deosebit dacă facem referire la vaccinurile pe bază de ARN mesager, care sunt cele mai folosite în ţara noastră, au procente de peste 95%, ceea ce înseamnă, pe înţelesul tuturor, că vaccinurile scad de cel puţin 20 de ori probabilitatea să faci o boală simptomatică, să ajungi în spital şi să faci complicaţii grave şi, implicit, riscul de deces, care este estimat la un risc de 100 de ori mai redus comparativ cu situaţia în care omul respectiv nu ar fi fost vaccinat. Aşa încât, sigur, există 5% dintre persoanele vaccinate care nu dezvoltă un nivel suficient de protector al anticorpilor din motive care ţin de modalitatea de activare a răspunsului imun, ţin de biologia organismului fiecărui om”, a mai arătat preşedintele CNCAV.

Gheorghiță: Aproximativ 80% dintre centrele de vaccinare fixe imunizează sub 25% din capacitatea fluxului

Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, col. dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat marți că aproximativ 80% dintre centrele de vaccinare fixe imunizează mai puțin de 25% din capacitatea de vaccinare alocată fiecărui flux în parte.

În acest context, multe dintre centrele de vaccinare fixe și-au sistat activitatea. De altfel, Gheorghiță se așteaptă ca în perioada următoare să existe tot mai multe centre care își vor sista activitatea.

”În săptămâna precedentă am reevaluat eficiența centrelor de vaccinare și, la acest moment, circa 80% din centrele de vaccinare fixe vaccinează mai puțin de 25% din capacitatea de vaccinare alocată fiecărui flux în parte. Motiv pentru care, la acest moment, facem vorbire. 117 centre de vaccinare fixe și-au sistat temporar activitatea. Avem 371 de centre pentru care a fost redus programul de lucru și a fost redus numărul de fluxuri în centrele de vaccinare care au rămas active. În perioada următoare vor fi continuate aceste măsuri de eficientizare de a menține un echilibru corect între costuri. Costurile de menținere în activitate a acestor centre de vaccinare, și aici nu vorbim de costuri cu personalul vaccinator, ci celelalte costuri de servicii, chirii, de servicii de curățenie, dezinfecție. Ca atare, în perioada următoare, foarte posibil că vom avea mult mai multe centre care vor avea activitatea sistată temporar, încât să existe o uniformizare a acoperirii geografice la nivelul fiecărui județ, pentru a asigura un acces cât mai bun al persoanelor la vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiță marți în cadrul conferinței de presă de a Palatul Victoria.

În ceea ce privește proiectul ”Orașul vaccinează satul”, coordonatorul campaniei de vaccinare a precizat că în cadrul acestuia au fost vaccinate peste 91.000 de persoane.

”Până la acest moment au demarat acțiuni de vaccinare cu echipe mobile și centre mobile de vaccinare în 1.972 de localități din rural, din cele 2.862 de comune, ceea ce înseamnă circa 62,6% din comunele de la nivel național. (…) Au fost vaccinate în total peste 91.225 de persoane”, a precizat Gheorghiță.

Coronavirus: Care este rata de acoperire vaccinală din populația eligibilă în România

Rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28%, a declarat preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, col. dr. Valeriu Gheorghiţă.

„În momentul acesta, rata de acoperire vaccinală la nivel naţional din populaţia eligibilă peste 12 ani este de circa 28%, practic ne apropiem de o treime de populaţia eligibilă la nivel naţional”, a spus medicul militar.

Potrivit acestuia, rata de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani este de 45,9% în Municipiul Bucureşti şi 42,6% în judeţul Cluj.

„Acoperirea vaccinală la nivel naţional, în acest moment, Municipiul Bucureşti are o rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta mai mare de 12 ani de 45,9%; judeţul Cluj – 42,6%; Sibiu – 36,18%; Braşov – 33,8%; Timiş – 33%, practic, sunt 9 judeţe care au rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de judeţe care au o rată de acoperire vaccinală între 20 şi 30% şi 8 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală sub 20%”, a afirmat preşedintele CNCAV.

El a spus că în data de 5 iulie erau 709 centre de vaccinare active, cumulând un total de 1.134 de fluxuri.

„De asemenea, în grupa de vârstă 12 -15 ani, rata de acoperire vaccinală este de 2,4% fiind vaccinate cu cel puţin o doză 20.078 de persoane, iar grupa de vârstă 16 – 19 ani are o rată de acoperire vaccinală de 15,9% ceea ce în valoare absolută înseamnă aproximativ 130.478 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză”, a spus medicul.

Care sunt județele cu cele mai multe persoane vaccinate anti-COVID la cabinetul medicului de familie

Preşedintele Comitetului naţional privind vaccinarea anti-COVID (CNCAV), col. dr. Valeriu Gheorghiţă, a declarat marți că, până în prezent, sunt 2.548 de medici de familie care înregistrează activităţi de vaccinare anti-COVID, dintre aceştia 1.285 în mediul rural.

„Până la acest moment sunt 2.548 de medici de familie care înregistrează activităţi de vaccinare. 1.285 dintre aceştia sunt din mediul rural şi au fost vaccinate până astăzi peste 207.000 de persoane (la medicii de familie – n.r.), 54,8% fiind din mediul rural”, a spus preşedintele Comitetului naţional privind vaccinarea anti-COVID, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, cele mai multe persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie sunt în judeţul Timiş – peste 13.000, Bucureşti – 10.665 de persoane, judeţul Mureş – 9.899 de persoane, Prahova – 9.574 de persoane şi Argeş – 9.539 de persoane.

Valeriu Gheorghiţă a spus că au fost vaccinaţi în România împotriva noului coronavirus 30.108 cetăţeni străini, dintre care 18.493 şi cu doza a doua.

Conform preşedintelui CNCAV, sunt 152 de spitale publice care înregistrează activităţi de vaccinare pentru pacienţii proprii, pentru pacienţii cu afecţiuni cronice eligibili.

Astfel, au fost vaccinaţi până la acest moment 3.974 de pacienţi din 37 de judeţe unde sunt localizate acele spitale publice.

„De asemenea, 23 de spitale private au vaccinat 570 de pacienţi în 11 judeţe unde sunt localizate aceste unităţi sanitare. În această săptămână demarează activitatea de vaccinare în alte opt spitale publice din două judeţe”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

Valeriu Gheorghiță: Schema de vaccinare anti-COVID cu serul de la AstraZeneca rămâne aceeași

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare împotriva COVID-19, dr. Valeriu Gheorghiță, a declarat marți că schema de vaccinare anti-COVID-19 cu vaccinul produs de AstraZeneca rămâne nemodificată.

Astfel, se va continua imunizarea cu două doze de vaccin, ca și până acum.

”Ceea ce ne-a făcut să menținem schema de vaccinare cu două doze din același tip de vaccin este siguranța. Tocmai de aceea considerăm că este important să vedem toate datele de siguranță pe o frecvență mai mică decât 1 la 1000, moment în care vom reevalua toate aceste date și vom fi în măsură să spunem dacă este sau nu recomandat să facem această schemă de vaccinare heterologă. Ca atare, rămâne aceeași schemă de vaccinare folosind 2 doze de vaccin de la compania Oxford Astra Zeneca, pentru că trebuie să ne uităm la riscul de la prima doză, la riscul de la a doua doză”, a declarat Valeriu Gheorghiță marți în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria.

Gheorghiță a mai spus că România nu combină deocamdată vaccinurile împotriva COVID-19, pentru că nu sunt date suficiente despre siguranță, și încurajează ”vaccinarea fermă” cu același tip de vaccin în cazul ambelor doze, atunci când prima doză a fost vaccinul AstraZeneca.

Excepție fac persoanele care au contraindicații sau cele care au dezvoltat tromboze după prima doză.

”Considerăm că este mai prudent la acest moment să așteptăm validarea rezultatelor finale până la a lua o decizie de a combina vaccinuri care folosesc tehnologie diferită”, a menționat Valeriu Gheorghiţă.

În ceea ce privește reacțiile adverse, coordonatorul campaniei de vaccinare a susținut că, în acest moment, nu poate fi anticipată frecvența acestora, pentru că nu au participat destule persoane la studii.

”Practic, nu se anticipează o reducere a eficacității, deși nu avem date clare de eficacitate, avem de imunogenitate. Pacienții care au primit vaccin cu a doua doză pe bază de ARN mesager au avut chiar un nivel mai ridicat al anticorpilor, însă nu putem putem defini în totalitate profilul de siguranță și frecvența reacțiilor adverse atunci când vorbim de reacții mai rare de 1 la 1000 de persoană”, a explicat Gheorghiță.

 

 

 

 

Întâlnire Sanitas cu ministrul Sănătății:Menținem poziția împotriva obligativității vaccinării și a testării

Ministerul Sănătății va derula campanii de conștientizare a necesității de vaccinare în rândul angajaților din Sănătate astfel încât imunizarea voluntară să acopere un procent cât mai mare din salariați, după cum au anunțat reprezentanții Federației Sanitas care au precizat că organizația sindicală își menține poziția împotriva obligativității vaccinării și testării salariaților din sistemul sanitar.

„În urma statisticilor privind stadiul vaccinării salariaților și a imunizării celor trecuți prin boală, Ministerul Sănătății va derula campanii de conștientizare a necesității de vaccinare în rândul angajaților din Sănătate astfel încât vaccinarea voluntară să acopere un procent cât mai mare din salariați”, se arată într-un comunical al Sanitas.

Anunțul vine în contextul în care marți a avut loc prima întâlnire a reprezentanților Federației Sanitas cu ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, însoțită de Levente Vass, secretar de stat și o echipă tehnică.

Potrivit Sanitas, în cadrul întâlnirii au avut loc mai multe discuții, astfel:

1. Memorandumul cu tema ”Stabilirea principiilor care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.

„Se va constitui un grup de lucru format din reprezentanți ai federațiilor reprezentative și personal tehnic din Ministerul Sănătății, care să elaboreze simulări astfel încât să nu se ajungă la scăderi ale veniturilor angajaților din sistemul sanitar public de stat”, se arată în comunicatul Sanitas.

2. Punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2020 cu modificările şi completările ulterioare pentru personalul din unităţile sanitare pentru care cheltuielile de personal se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii (UPU, CPU).
„Se va solicita unităților sanitare situația acordării stimulentului de risc și se va proceda la reglementarea situației”, se arată în comunicatul Sanitas.

3. Aprobarea şi punerea în aplicare, în regim de urgenţă, a proiectului de O.U.G. privind reglementarea statutului personalului contractual care în perioada stării de alertă a fost încadrat pe perioadă determinată.

„Proiectul de OUG urmează să fie revizuit de către Ministerul Sănătății pentru a elimina unele aspecte constatate ca inadecvate de Ministerul Justiției în formularea inițială. Ministerul Sănătății continuă să susțină necesitatea menținerii personalului angajat în pandemie, în sistem”, se arată în comunicatul Sanitas.

4. O.U.G. nr. 69/2021 pentru suspendarea aplicării prevederilor Legii nr.5/2021 care a determinat suspendarea unor drepturi pentru membrii noştri de sindicat, câştigate odată cu adoptarea Legii nr.5/2021.

„Se va constitui un grup de lucru care va urmări: acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.5/2021 tuturor categoriilor de salariați care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, recunoașterea CIM-urilor cu timp parțial de lucru, pentru efectuarea gărzilor, ca stagiu de cotizare și alte aspecte considerate necesare de către partenerii sociali”, se arată în comunicatul Sanitas.

5. Revizuirea Ordinului M.S. 1224/2010 privind aprobarea normativelor de personal, în principal introducerea profesiei de Moaşă, se va realiza începând din toamnă.

6. Clarificarea tuturor aspectelor privind vaccinarea şi testarea personalului angajat în sistemul sanitar.

„În urma statisticilor privind stadiul vaccinării salariaților și a imunizării celor trecuți prin boală, Ministerul Sănătății va derula campanii de conștientizare a necesității de vaccinare în rândul angajaților din Sănătate astfel încât vaccinarea voluntară să acopere un procent cât mai mare din salariați”, se arată în comunicatul Sanitas.

7. Revizuirea Legii 56/2020 pentru facilitarea punerii în aplicare a prevederilor acesteia.
„Proiectul de act normativ care să faciliteze punerea în aplicare a legii este pe circuitul de avizare”, potrivit aceluiași comunicat.