INS: Un medic la 294 de locuitori. 63.000 de unități sanitare au funcţionat în 2020

Spitalele din România au tratat anul trecut un număr de 2,6 milioane de cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 1,6 milioane cazuri mai puțin față de anul 2019, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) în „Activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății în anul 2020”.

Potrivit INS, pentru tratarea pacienților COVID-19 au fost alocate 21.123 de paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1.489 de paturi în secțiile ATI.

De asemenea, datele INS mai arată că peste 63.000 de unități sanitare au funcţionat în anul 2020, iar unui medic, exclusiv medic stomatolog, i-au revenit, în medie, 294 de locuitori.

În anul 2020, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății a fost marcată de apariția și evoluția pandemiei de COVID-19 și, în consecință, de măsurile autorităților centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului. În aceste condiții, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfășurat în peste 63.000 de unități sanitare, cu 52.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 în mediul rural, se arată în cercetarea INS „Activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății în anul 2020”.

Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2020 de:

  • 535 spitale , față de 532 spitale în anul 2019;
  • 150 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi,mai puțin cu 11 unități față de anul precedent (prin transformarea unora în spitale sau prin încetarea sau suspendarea temporară a activității altora);
  • peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 242 unități mai multe decât în anul 2019;
  • peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unități mai multe decât în anul precedent;
  • aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 214 cabinete față de anul 2019.

În ceea ce privește rețeaua farmaceutică, datele INS arată că aceasta a furnizat servicii printr-un număr de 9,8 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 76 de unități față de anul 2019.

Dintre cele 685 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2020, numai 347 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 258 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6,4 mii cabinete comparativ cu 4,3 mii cabinete în mediul rural.

În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori1 (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban, potrivit INS.

Referitor la asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, INS arată că aceasta este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Potrivit aceleiași surse, rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcționat 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 22 ori mai mic (numai 533 cabinete). În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 19 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

Datele INS mai arată că în anul 2020, la 10.000 de locuitori , în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (la fel ca în anul 2019) comparativ cu 11,2 cabinete în mediul urban (11,0 cabinete în anul 2019).

Asistența medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor

Cele 685 de spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2020, de 134,7 mii de paturi pentru internare continuă (124,5 mii de paturi în mediul urban şi 10,2 mii de paturi în mediul rural) şi de 9,6 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 380 paturi în mediul rural), după cum arată datele INS.

În 2020, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane cazuri de internare continuă și de 3,2 milioane cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost tratați câte 4,3 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.

Potrivit aceleiași surse, din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132 mii paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

În anul 2020, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de COVID-19, a fost stabilită rețeaua spitalelor și unităților asimilate spitalelor care tratează pacienți testați pozitiv cu COVID-19 și a unităților suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți COVID-19.  Aceste măsuri au făcut ca activitatea și resursele spitalelor să fie puternic influențate, structura, numărul paturilor pe specialități fiind unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești.

Astfel, un număr de 21.123 de paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienților COVID-19, reprezentând 15,7% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecțioase, reprezentând 27,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 83,6% din totalul paturilor alocate acestei specialități și către specialitatea pneumologie, reprezentând 13,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 34,3% din totalul paturilor alocate acestei specialități.

Paturile ATI COVID-19, 26% din totalul paturilor ATI

În cadrul secțiilor de ATI a fost alocat un număr de 1.489 paturi pentru pacienți cu COVID-19, reprezentând 7% din totalul paturilor COVID-19 și 26% din totalul paturilor ATI.

Cifrele INS arată că sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților COVID-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparținând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienților COVID-19 cu 342 de paturi de îngrijire continuă.

Potrivit aceleiași surse, durata medie de internare a fost, în 2020, de 7,7 zile/pacient internat în spital.

Din totalul spitalelor un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 10 zile/pacient.

Datele INS mai arată că pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 187,5 zile/pacient.

Totodată, analiza INS mai arată că prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 159,8 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 24,6 zile/pacient.

Personalul medico-sanitar

Potrivit INS, din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2020 sistemul de sănătate a dispus de 65,7 mii medici, în creștere cu 2,4 mii medici față de anul 2019, 18,5 mii medici stomatologi, în creștere cu 1,5 mii medici stomatologi față de anul 2019; de 19,5 mii farmacişti, în creștere cu 1,4 mii farmaciști față de anul precedent; de 152,7 mii personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2,4 mii față de anul 2019 şi de 73,9 mii personal sanitar auxiliar, în creștere cu 1,6 mii față de anul 2019.

Totodată, în anul 2020, au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public și privat un număr de 2,3 mii fiziokinetoterapeuți (cu 0,1 mii mai mulți față de 2019) și 16,8 mii asistenţi medicali cu studii superioare (cu 0,6 mii mai mulți față de 2019).

Datele mai arată că structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,5%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciștilor de 89,3%.

Creștere a numărului de medici 

În anul 2020, față de anul 2019, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 2.437, cele mai evidente creșteri fiind direct corelate cu pandemia de COVID-19 și evidențiate de creșteri ale numărului de specialiști în principalele specialități medicale implicate în tratamentul pacienților COVID-19 și în activitățile de gestionare a răspândirii virusului.

Potrivit INS, specialitățile medicale care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de medici, față de anul 2019, au fost boli infecțioase, unde numărul medicilor a crescut cu 11,5%, anestezie și terapie intensivă cu o creștere de 8,5%, epidemiologie, cu o creștere de 10,3% și pneumologie, cu o creștere de 4,9%.

O contribuție esențială în diagnosticarea și gestionarea pandemiei au avut-o și medicii specializați în medicină de laborator al căror număr a crescut cu 6,3% față de 2019 și medicii cu specialitatea sănătate publică și management sanitar al căror număr a crescut cu 21,8%, după cum arată INS.

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2020, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori1 (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori1 unui medic (de 1,6 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori1 unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori1 unui farmacist, față de mediul urban.

Rotavirus: Risc de cel puțin o infecție până la cinci ani, în lipsa vaccinării

Febra, vărsăturile, deshidratarea și diareea sunt manifestări ale infecției cu rotavirus, afecțiunea fiind cea mai frecventă cauză de diaree severă la copiii mici, atenționează reprezentanții Institutului Clinic Fundeni.

În lipsa vaccinării, copiii pot face cel puțin o infecție cu rotavirus până la vârsta de cinci ani, se arată într-o postare pe Facebook a Institutului Clinic Fundeni.

„Vaccinează-ți copilul împotriva infecției cu rotavirus, iar dacă cel mic prezintă simptomele acestei afecțiuni, cere ajutor specializat de la medic”, se arată în aceeași postare.

Potrivit aceleiași surse, rotavirusul este un virus cu transmitere fecal-orală și este cel mai des întâlnit la copii de vârste mici, fiind un virus contagios, transmițându-se prin mâini, jucării, alimente și apă contaminată sau alte suprafețe comune.

De asemenea, dacă o persoană care a contactat virusul folosește toaleta sau schimbă scutecul copilului și nu se spală corect pe mâini, este posibil să ducă virusul mai departe pe suprafețele pe care le atinge, se arată în aceeași postare.

 

Concurs pentru ocuparea funcției de manager la SUUB: Mai sunt trei zile pentru înscriere

Ministerul Sănătăţii reamintește că mai sunt trei zile pentru înscrierea la concursul de ocupare a funcției de manager la Spitalul Universitar de Urgență Bucureşti (SUUB).

Concursul va avea loc la sediul Spitalului Universitar de Urgență Bucureşti, în perioada 08 -28 iulie 2021.

Potrivit Ministerului Sănătății, concursul se va desfășura în două etape, astfel:

1. Etapa de verificare a îndeplinirii de către candidați a condițiilor stabilite în anunțul de concurs, care se va desfășura în data 09 iulie 2021, aceasta fiind etapă eliminatorie.
2. Etapa de susținere publică și de evaluare a proiectului de management, care se va desfășura pe baza temelor – cadru, în data de 23 iulie 2021, ora 10.00.

Ministerul Sănătății precizează că dosarul de înscriere se depune la sediul Spitalului Universitar de Urgență Bucureşti, Serviciul Resurse Umane, până la data de 08 iulie 2021 ora 12.00, precizându-se numărul de pagini din dosarul depus.

GCS a anunțat 28 de cazuri zilnice de persoane infectate. 65 de pacienți, internați la ATI

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 28 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până luni, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.080.979 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.045.351 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, patru persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 33.973 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat. În intervalul 04.07.2021 (10:00) – 05.07.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 45 decese (28 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Mureș și Prahova. 44 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate. Astfel, 1 dintre acestea s-a produs în luna septembrie 2020, 2 în luna octombrie 2020, 9 în noiembrie 2020, 16 în decembrie 2020, 3 în ianuarie 2021, 5 în februarie 2021, 7 în martie 2021 și 1 în aprilie 2021, în județul Mureș.

Dintre cele 45 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 2 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 7 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 11 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 24 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

43 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 402. Dintre acestea, 65 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.401.917 teste RT-PCR și 1.507.938 de teste rapide antigenice.
În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.011 teste RT-PCR (1.937 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.074 la cerere) și 7.856 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 1.839 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 718 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 18.410 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 35 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 182 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Madeira va permite intrarea vizitatorilor în țară, indiferent de vaccinul anti-COVID-19 pe care l-au făcut

Madeira va permite intrarea vizitatorilor care s-au vaccinat cu oricare dintre serurile COVID-19 administrate la nivel mondial și nu numai cu cele aprobate de autoritatea de reglementare a medicamentului din Europa, a declarat duminică guvernul regional.

Uniunea Europeană, care și-a lansat săptămâna trecută certificatul digital COVID, a autorizat până acum doar patru vaccinuri: Pfizer/ BioNTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson & Johnson, scrie Reuters.

Statele membre pot decide extinderea certificatului la călătorii europeni vaccinați cu alte seruri.

Potrivit sursei citate, Portugalia continentală acceptă doar cele patru vaccinuri, însă autoritățile din Madeira au declarat că cei care au primit alte vaccinuri anti-COVID-19, precum Sinovac din China sau Covaxin din India, ar putea vizita insulele Atlanticului.

Pedro Ramos, secretarul pentru sănătate din Madeira, a declarat că toate vor fi acceptate ”pentru că dacă milioane de persoane au fost vaccinate cu aceste vaccinuri (neaprobate de UE), nivelul lor de protecție este similar cu celelalte”.

Nicio persoană nu s-a imunizat, în ultimele 24 de ore, în jumătate din centrele de vaccinare din jud. Sibiu

În jumătate din centrele de vaccinare din judeţul Sibiu, nicio persoană nu s-a imunizat în ultimele 24 de ore, potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP).
În centrele din oraşele Agnita, Avrig, Cisnădie, dar şi în anumite centre din municipiile Sibiu şi Mediaş, duminică nu a fost administrată nicio doză de vaccin.

Cele mai puţine doze de vaccin, administrate duminică, câte cinci, au fost la medicii de familie şi la centrul de vaccinare din oraşul Dumbrăveni.

La polul opus se află centrul Drive-thru din parcarea Piaţa Teatrului din municipiul Sibiu, unde s-au imunizat 93 de persoane.

„De la debutul campaniei de vaccinare şi până în prezent, la nivelul judeţului Sibiu s-au administrat 237.920 doze de vaccin împotriva SARS-CoV-2. (…) Până la momentul de faţă au fost imunizate, în total, 124.063 persoane cu prima doză de vaccin şi 113.857 persoane cu cea de-a doua doză”, se mai precizează în comunicatul DSP Sibiu.

CMR: Județele Bacău, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Tulcea, fără niciun medic hematolog

Cinci județe din România, respectiv Bacău, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Tulcea, nu au niciun medic hematolog, atenționează Colegiul Medicilor din România (CMR).

Potrivit CMR, în Romania sunt peste 300 de medici hematologi, dar distribuția lor la nivel național este neomogenă, cu o concentrare clară pentru anumite zone geografice, cei mai mulți dintre ei, respectiv 122 de hematologi aflându-se în București.

„Resursa umană este un element-cheie în cadrul sistemului de sănătate din România, iar una dintre problemele esențiale cu care se confruntă o reprezintă, pe de o parte, lipsa acestei resurse specializate în anumite zone, iar pe de alta, distribuirea neuniformă a acesteia la nivel național. În ceea ce privește specialitatea de hematologie, spre exemplu, în Romania sunt peste 300 de medici hematologi, dar distribuția lor la nivel național este neomogenă, cu o concentrare clară pentru anumite zone geografice: cei mai mulți medici, respectiv 122 de hematologi, se află în București. La polul opus, se află cinci județe care nu au niciun medic hematolog, respectiv Bacău, Călărași, Giurgiu, Ilfov și Tulcea”, se arată într-un comunicat al Colegiului Medicilor din România.

Potrivit aceleiași surse, situația este departe de a fi optimă și în alte județe, în care există un singur medic hematolog.

„Una dintre problemele majore ale sistemului de sănătate românesc o reprezintă numărul insuficient de medici, mai ales în anumite specialități, precum și distribuția acestora la nivel național. Trebuie să aducem specialiștii mai aproape de pacienți, mai aproape de oameni, de comunitățile în care aceștia trăiesc. Ca președinte al Colegiului Medicilor din România, dar și ca medic hematolog, observ și mă confrunt zilnic cu lipsa unei rețele perfect funcționale de medici hematologi cu o distribuție uniformă la nivel național a acestora. Avem pacienți care, din păcate, din cauza lipsei de medici din specialitatea hematologie în diverse zone, trebuie să parcurgă distanțe mari pentru a beneficia de un consult hematologic. Vorbim în multe situații inclusiv de cazuri grave, iar acești pacienți nu pot beneficia în județul de domiciliu de un medic hematolog. Fac un apel pentru o implicare mai mare inclusiv a autorităților locale, dar și a conducerilor unităților medicale din fiecare județ de a atrage medici pe specialitățile deficitare”, a declarat prof.dr.Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

De asemenea, potrivit CMR, în România au funcționat anul trecut peste 63.000 de unități sanitare, dintre care 52.000 de unități în mediul urban și 11.000 în mediul rural. Astfel, în 2020 au funcționat 535 de spitale, 150 de unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, potrivit celor mai noi date oferite de Institutul Național de Statistică.

Cei doi răniți de la Petromidia au fost transportați în Germania

Cei doi pacienţi răniţi grav în explozia de la Petromidia, internați la Spitalul Floreasca, au fost transportaţi luni, în Germania, cu o aeronavă militară, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Aceștia sunt însoțiți de o echipă medicală formată din specialişti din cadrul UPU-SMURD Bucureşti şi Ministerului Apărării Naţionale, care îi monitorizează pe timpul zborului.

„O aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a efectuat luni, 5 iulie, o misiune umanitară în Germania, pe ruta Otopeni – Offenbach – Otopeni, pentru transportul, în regim de urgenţă, a doi pacienţi care au suferit arsuri în explozia de la Rafinăria Petromidia”, arată un comunicat al MApN.

Misiunea a fost aprobată de ministrul Apărării Naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, în urma solicitării Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Aeronava a decolat din Baza 90 Transport Aerian, în jurul orei 11,00

EXCLUSIV Contribuția personală în sănătate: Vasile Barbu, despre cine apelează la serviciile private

Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că introducerea „contribuției personale” în sănătate este o măsură bine-venită, pacientul fiind mult mai bine protejat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

„Practic, pacientul este mult mai bine protejat de către CNAS și în calitate de asigurat, pentru că firma activată (n.r. din sistemul de sănătate privat) efectuează un serviciu medical în condiții de asigurare. Casa de asigurări verifică ca acea firmă privată să nu dubleze cumva, adică să plătească și Casa și pacientul același serviciu medical. Pacientul va plăti doar acele servicii suplimentare sau acele servicii care țin de confort, cazare, masă sau alte facilități, în afara celor prevăzute în contractul cadru pentru servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate (…). Este o măsură binevenită, dar din păcate, toată lumea spune că ‘s-a introdus coplata’. Nu, acum contribuția personală, introdusă cu ani în urmă la privat, este reglementată ceva mai bine”, a declarat Vasile Barbu.

Contribuția personală în sănătate: CNAS a transparentizat costurile

Vasile Barbu a precizat că practic, acum, pacientul poate să vadă ce suportă statul, în calitatea sa de asigurat, și ce va trebui să plătească din buzunar.

„Această contribuție o avem de mulți ani, ce a făcut acum Casa Națională de Asigurări de Sănătate este că a transparentizat cât plătește CNAS, cât plătește pacientul. Era și înainte această contribuție. Erau două cazuri: pacienții care nu erau asigurați sau dacă erau asigurați renunțau la calitatea de asigurat, mergeau la privat, făceau contractul cu o anumită procedură medicală și plăteau integral. Sau pacienți care după o anumită evaluare medicală plătea doar diferența, restul plătea casa de asigurări. Casa plătea la valoarea la care plătea pentru orice alt pacient internat într-un spital public. Acum, firmele private, la negociere sunt obligate să facă un deviz de principiu, cu cinci zile înainte, pacientul este informat cu privire la costuri. În momentul în care se face contractul, pacientul știe cât trebuie să plătească și știe cât decontează Casa pentru calitatea sa de asigurat”, a explicat reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, adăugând că practic, acum, pacientul poate să vadă ce suportă statul, în calitatea sa de asigurat și ce va trebui să plătească din buzunar.

Vasile Barbu a adăugat că actul medical în sine nu este mai scump ca în sistemul public, iar în mod normal, privatul este obligat să încaseze aceeași sumă pe care o încasează și spitalul de stat.

Contribuția personală în sănătate: Statul subvenționează cheltuielile cu salariile în sistemul public

„Practic, pacientul va beneficia de calitatea de asigurat și statul îi va plăti diferența, așa cum decontează la un spital public așa va deconta și la un spital privat. Lucrurile nu sunt foarte clare aici. Rămâne ca pe parcurs, sistemul informatic să fie puțin adaptat pentru că sunt anumite proceduri medicale care chiar dacă sunt prevăzute în contractul cadru, spitalul nu face contract cu CNAS pentru acele servicii. De exemplu, actul chirurgical nu poate să coste la privat doar 3.500 de lei, tarif de la care se începe, în funcție de complexitatea cazului, ei percep sume mult mai mari, de patru cinci ori mai mari. Aici, multe dintre servicii nu vor fi deduse pentru că acel spital nu va încheia contract cu CNAS, pentru că nu îi convine”, a adăugat Vasile Barbu.

Pe de altă parte, Vasile Barbu a spus că deși statul oferă același tarif și la privat și la public, dar în sistemul public sunt subvenționate și cheltuielile cu salariile.

„În spitalele publice, statul subvenționează salariile și atunci nu este corect, nu este loial să se practice același tarif pentru că în tariful de la stat ar trebui să adăugăm și subvenția pe care statul o acordă pentru salarii care este destul de importantă în cadrul tarifului, pentru că la ora actuală, uneori, ponderea salariilor depășește 70% în cadrul cheltuielilor, iar o subvenționare de 30% a salariilor din totalul costurilor înseamnă foarte mult, iar privatul va trebui să lucreze în pierdere în cazul acesta”, a mai spus Vasile Barbu.

Contribuția personală în sănătate: Cine apelează la serviciile din sistemul privat

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a afirmat însă că nu toți pacienții își pot permite să meargă la privat, iar dintre cei care își pot permite, nici aceia nu ar putea face acest lucru dacă nu s-ar deduce din cheltuieli, de către CNAS.

Printre cei care apelează la serviciile oferite de sistemul privat de sănătate, Vasile Barbu i-a amintit pe pensionari și persoanele cu venituri medii care merg la privat pentru o „mai bună siguranță”.

„Există însă o categorie foarte importantă și anume pensionarii, care apelează la clinicile private pentru anumite afecțiuni care nu presupun costuri foarte mari. Există persoane cu venituri medii și mici care apelează la sistemul privat pentru o mai bună siguranță. Atunci se orientează, fac niște eforturi, fac credite, se împrumută și merg să facă anumite intervenții. De asemenea, și nașterile, unde Casa decontează circa 2.700 de lei din 10.000 de lei. Practic, diferența o plătește pacientul.
Mai sunt și alte categorii care apelează la privat, pentru intervenții și investigații mai puțin costisitoare. Am făcut un studiu pe două spitale private din București, am văzut ce facturi se emit către pacienți. Ne-au dat niște cifre interesante, dovadă că sunt oameni foarte mulți care apelează și nu sunt foarte bogați, sunt pensionari, oameni cu venituri medii, care merg la privat pentru o mai bună siguranță”, a precizat Vasile Barbu.

Contribuția personală în sănătate: Va scădea presiunea pe sistemul de stat?

Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a spus că presiunea pe sistemul medical de stat va scădea într-o măsură foarte mică și doar pe anumite segmente.

„Am văzut chiar și unii medici care lucrează în sectorul public că lansează ideea că se privatizează sănătatea, că se iau banii de la stat și se duc la privat. Este vorba despre banii pacientului, nu sunt nici banii statului, nici banii cuiva. Sunt banii de care eu, ca pacient, trebuie să beneficiez când mă îmbolnăvesc, pentru că plătesc asigurări de sănătate și eu trebuie să hotărăsc unde merg, nu trebuie să îmi impună cineva. Mai mult, trebuie să ne uităm că numărul de paturi alocat sectorului privat reprezintă în jur de 5%. Acest 5% față de 95% din numărul de paturi de la stat este proporțional destul de mare. Atunci de ce ne este frică? Va fi, într-adevăr, o decongestionare pe anumite cabinete, anumite persoane, venite de la o anumită distanță, care își pot permite pot plăti un specialist”, a spus Vasile Barbu.

Contribuția personală în sănătate: Posibilă decongestionare pe internări de zi și pe ambulatoriu

Vasile Barbu a mai afirmat că introducerea contribuției personale va produce o posibilă „decongestionare” pe internări de zi și pe ambulatoriu.

„Pe internări va fi un procent de 5%, eu nu văd o decongestionare. Poate doar pe internări de zi și pe ambulatoriu. Aici, știm foarte bine că ambulatoriul paraclinic, fiind vorba despre imagistică și laborator, reprezintă 94,6% la privat, deci serviciul public pe acest segment este aproape inexistent. Acolo unde este nevoie de muncă și efort, statul s-a cam retras. În schimb, a luat spitalele unde sunt aproape jumătate din banii din sistemul de sănătate. Restul de jumătate din bani se împart la medicină de urgență, la îngrijiri medicale la domiciliu, la medici de familie, la policlinici, recuperare medicală și așa mai departe. Spitalele de stat dețin supremația în ceea ce privește finanțarea, având 95% din numărul de paturi, iar privatul are o pondere destul de mică în România”, a afirmat reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.

 

 

COVID-19 Franța: Țara se poate îndrepta către un al patrulea val al pandemiei până la sfârșitul lunii iulie

Ministrul Sănătății, Olivier Veran, a avertizat că Franța se poate îndrepta către un al patrulea val al epidemiei până la sfârșitul lunii iulie din cauza variantei Delta extrem de transmisibilă.

În acest context, oficialul le-a recomandat duminică francezilor să se vaccineze într-un număr cât mai mare, scrie Reuters.

”Timp de cinci zile, (rata infecției) nu a scăzut – crește din nou. Din cauza variantei Delta, care este foarte contagioasă. Exemplul britanic arată că un al patrulea val este posibil de la sfârșitul lunii iulie”, a spus Veran pe o rețea socială.

”Trebuie să ne mișcăm și mai repede (la vaccinare). Țara noastră este într-o cursă contra timpului”, a mai precizat ministrul Veran.