INS: Un medic la 294 de locuitori. 63.000 de unități sanitare au funcţionat în 2020

0
253

Spitalele din România au tratat anul trecut un număr de 2,6 milioane de cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 1,6 milioane cazuri mai puțin față de anul 2019, potrivit datelor prezentate de Institutul Național de Statistică (INS) în „Activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății în anul 2020”.

Potrivit INS, pentru tratarea pacienților COVID-19 au fost alocate 21.123 de paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1.489 de paturi în secțiile ATI.

De asemenea, datele INS mai arată că peste 63.000 de unități sanitare au funcţionat în anul 2020, iar unui medic, exclusiv medic stomatolog, i-au revenit, în medie, 294 de locuitori.

Ad in title

În anul 2020, activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății a fost marcată de apariția și evoluția pandemiei de COVID-19 și, în consecință, de măsurile autorităților centrale și locale pentru prevenirea răspândirii virusului. În aceste condiții, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfășurat în peste 63.000 de unități sanitare, cu 52.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 11.000 în mediul rural, se arată în cercetarea INS „Activitatea rețelei sanitare și de ocrotire a sănătății în anul 2020”.

Pe principalele categorii de unităţi, rețeaua sanitară a dispus, în anul 2020 de:

  • 535 spitale , față de 532 spitale în anul 2019;
  • 150 unități asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii și internare de zi,mai puțin cu 11 unități față de anul precedent (prin transformarea unora în spitale sau prin încetarea sau suspendarea temporară a activității altora);
  • peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 242 unități mai multe decât în anul 2019;
  • peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 108 unități mai multe decât în anul precedent;
  • aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 214 cabinete față de anul 2019.

În ceea ce privește rețeaua farmaceutică, datele INS arată că aceasta a furnizat servicii printr-un număr de 9,8 mii de farmacii, drogherii și puncte farmaceutice, în scădere cu 76 de unități față de anul 2019.

Dintre cele 685 de spitale și unități asimilate spitalelor care și-au desfășurat activitatea în anul 2020, numai 347 sunt unități medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 258 sunt unități medicale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6,4 mii cabinete comparativ cu 4,3 mii cabinete în mediul rural.

În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori1 (aparținând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban, potrivit INS.

Referitor la asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, INS arată că aceasta este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unități care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Potrivit aceleiași surse, rețeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcționat 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 22 ori mai mic (numai 533 cabinete). În consecință, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 19 ori mai mare în mediul rural, față de mediul urban.

Datele INS mai arată că în anul 2020, la 10.000 de locuitori , în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (la fel ca în anul 2019) comparativ cu 11,2 cabinete în mediul urban (11,0 cabinete în anul 2019).

Asistența medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor

Cele 685 de spitale și unități asimilate spitalelor au dispus, în anul 2020, de 134,7 mii de paturi pentru internare continuă (124,5 mii de paturi în mediul urban şi 10,2 mii de paturi în mediul rural) şi de 9,6 mii paturi de spital pentru internare de zi (numai 380 paturi în mediul rural), după cum arată datele INS.

În 2020, spitalele și unitățile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane cazuri de internare continuă și de 3,2 milioane cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost tratați câte 4,3 milioane pacienți, atât cu spitalizare continuă, cât și de zi.

Potrivit aceleiași surse, din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132 mii paturi, reprezentând 91,6%) au fost puse la dispoziția pacienților în spitalele mari (unități cu peste 100 de paturi fiecare), 7 mii de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unități cu 50-99 de paturi), iar 5 mii de paturi (3,5%) în spitale mici (cu mai puțin de 50 de paturi).

În anul 2020, prin Ordinul ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de COVID-19, a fost stabilită rețeaua spitalelor și unităților asimilate spitalelor care tratează pacienți testați pozitiv cu COVID-19 și a unităților suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți COVID-19.  Aceste măsuri au făcut ca activitatea și resursele spitalelor să fie puternic influențate, structura, numărul paturilor pe specialități fiind unul dintre indicatorii relevanți pentru analiza impactului acestei perioade asupra unităților spitalicești.

Astfel, un număr de 21.123 de paturi pentru spitalizare continuă au fost alocate pentru tratarea pacienților COVID-19, reprezentând 15,7% din totalul paturilor pentru internare continuă. Dintre acestea, cele mai multe au fost distribuite către specialitatea boli infecțioase, reprezentând 27,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 83,6% din totalul paturilor alocate acestei specialități și către specialitatea pneumologie, reprezentând 13,4% din totalul paturilor COVID-19, respectiv 34,3% din totalul paturilor alocate acestei specialități.

Paturile ATI COVID-19, 26% din totalul paturilor ATI

În cadrul secțiilor de ATI a fost alocat un număr de 1.489 paturi pentru pacienți cu COVID-19, reprezentând 7% din totalul paturilor COVID-19 și 26% din totalul paturilor ATI.

Cifrele INS arată că sectorul public a preluat cea mai importantă parte a activității de îngrijire a pacienților COVID-19, 98,4% dintre paturile de îngrijire continuă alocate COVID-19 aparținând spitalelor publice, iar sectorul privat a contribuit la îngrijirea pacienților COVID-19 cu 342 de paturi de îngrijire continuă.

Potrivit aceleiași surse, durata medie de internare a fost, în 2020, de 7,7 zile/pacient internat în spital.

Din totalul spitalelor un număr de 8 centre de sănătate cu paturi de spital (6 centre în mediul rural) au acordat asistență medicală cu internare continuă, în cel puțin două specialități, pacienților din mai multe localități, iar durata medie de internare a fost de 10 zile/pacient.

Datele INS mai arată că pacienții cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale și servicii sociale cu internare continuă, în medie, 187,5 zile/pacient.

Totodată, analiza INS mai arată că prevenirea și combaterea tuberculozei, precum și tratarea bolnavilor stabilizați s-a realizat cu internare continuă, în medie, 159,8 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost tratați, în medie 24,6 zile/pacient.

Personalul medico-sanitar

Potrivit INS, din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2020 sistemul de sănătate a dispus de 65,7 mii medici, în creștere cu 2,4 mii medici față de anul 2019, 18,5 mii medici stomatologi, în creștere cu 1,5 mii medici stomatologi față de anul 2019; de 19,5 mii farmacişti, în creștere cu 1,4 mii farmaciști față de anul precedent; de 152,7 mii personal cu pregătire sanitară medie, în creștere cu 2,4 mii față de anul 2019 şi de 73,9 mii personal sanitar auxiliar, în creștere cu 1,6 mii față de anul 2019.

Totodată, în anul 2020, au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public și privat un număr de 2,3 mii fiziokinetoterapeuți (cu 0,1 mii mai mulți față de 2019) și 16,8 mii asistenţi medicali cu studii superioare (cu 0,6 mii mai mulți față de 2019).

Datele mai arată că structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor și al medicilor stomatologi fiind de 70,5%, respectiv 66,2%, iar în rândul farmaciștilor de 89,3%.

Creștere a numărului de medici 

În anul 2020, față de anul 2019, numărul de medici (exclusiv medici stomatologi) a crescut cu 2.437, cele mai evidente creșteri fiind direct corelate cu pandemia de COVID-19 și evidențiate de creșteri ale numărului de specialiști în principalele specialități medicale implicate în tratamentul pacienților COVID-19 și în activitățile de gestionare a răspândirii virusului.

Potrivit INS, specialitățile medicale care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de medici, față de anul 2019, au fost boli infecțioase, unde numărul medicilor a crescut cu 11,5%, anestezie și terapie intensivă cu o creștere de 8,5%, epidemiologie, cu o creștere de 10,3% și pneumologie, cu o creștere de 4,9%.

O contribuție esențială în diagnosticarea și gestionarea pandemiei au avut-o și medicii specializați în medicină de laborator al căror număr a crescut cu 6,3% față de 2019 și medicii cu specialitatea sănătate publică și management sanitar al căror număr a crescut cu 21,8%, după cum arată INS.

Distribuția personalului sanitar pe medii de rezidență este determinată de repartizarea teritorială a unităților sanitare, păstrându-se discrepanțele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2020, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori1 (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori1 unui medic (de 1,6 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori1 unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori1 unui farmacist, față de mediul urban.

Articolul precedentRotavirus: Risc de cel puțin o infecție până la cinci ani, în lipsa vaccinării
Articolul următorCând ar putea fi disponibil vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de Sanofi și GSK