Consiliul European a actualizat lista țărilor, a regiunilor administrative speciale și a altor entități și autorități teritoriale în privința cărora restricțiile de călătorie generate de pandemia de COVID-19 ar trebui să fie eliminate. În mod concret, Rwanda și Thailanda au fost înlăturate de pe listă, iar Ucraina a fost adăugată pe listă.

Potrivit recomandării Consiliului, această listă va continua să fie revizuită periodic și, dacă este cazul, va fi actualizată.

Pe baza criteriilor și a condițiilor stabilite în recomandare, începând cu 15 iulie 2021 statele membre ar trebui să elimine treptat restricțiile de călătorie la frontierele externe pentru rezidenții următoarelor țări terțe:

• Albania
• Armenia
• Australia
• Azerbaidjan
• Bosnia și Herțegovina
• Brunei Darussalam
• Canada
• Israel
• Japonia
• Iordania
• Liban
• Muntenegru
• Noua Zeelandă
• Qatar
• Republica Moldova
• Republica Macedonia de Nord
• Arabia Saudită
• Serbia
• Singapore
• Coreea de Sud
• Ucraina (nou-adăugată)
• Statele Unite ale Americii
• China, sub rezerva confirmării reciprocității

Restricțiile de călătorie ar trebui să fie eliminate treptat și pentru regiunile administrative speciale Hong Kong și Macao ale Chinei.

În cadrul categoriei de entități și autorități teritoriale care nu sunt recunoscute ca state de cel puțin un stat membru, restricțiile de călătorie pentru Kosovo și Taiwan ar trebui, de asemenea, eliminate treptat.

Rezidenții din Andorra, Monaco, San Marino și Vatican ar trebui să fie considerați rezidenți ai UE în sensul acestei recomandări, potrivit CE.

Criteriile pentru determinarea țărilor terțe pentru care ar trebui eliminate actualele restricții de călătorie au fost actualizate la 20 mai 2021. Acestea se referă la situația epidemiologică și la răspunsul global la COVID-19, precum și la fiabilitatea informațiilor și a surselor de date disponibile. Reciprocitatea ar trebui să fie luată în considerare, de asemenea, de la caz la caz.

La această recomandare participă și țările asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtensteinul, Norvegia, Elveția).

Reamintim că la 30 iunie 2020, CE a adoptat o recomandare privind eliminarea treptată a restricțiilor temporare asupra călătoriilor neesențiale către UE. Recomandarea conținea o listă inițială a țărilor în privința cărora statele membre ar trebui să elimine treptat restricțiile de călătorie la frontierele externe. Lista este revizuită periodic și, dacă este cazul, este actualizată.

La 20 mai, Consiliul a adoptat o recomandare modificată pentru a răspunde la campaniile de vaccinare în curs prin introducerea anumitor derogări pentru persoanele vaccinate și prin relaxarea criteriilor de eliminare a restricțiilor pentru țările terțe. În același timp, modificările iau în considerare posibilele riscuri prezentate de noile variante prin stabilirea unui mecanism de activare a unei frâne de urgență pentru a reacționa rapid la apariția într-o țară terță a unei variante care suscită interes sau îngrijorare.

”Recomandarea Consiliului nu este un instrument cu forță juridică obligatorie. Autoritățile statelor membre rămân responsabile de punerea în aplicare a conținutului recomandării. Acestea pot, în condiții de transparență deplină, să elimine doar treptat restricțiile de călătorie pentru țările care figurează pe listă. Un stat membru nu ar trebui să decidă eliminarea restricțiilor de călătorie pentru țări terțe care nu figurează pe listă înainte ca acest lucru să fi fost decis într-un mod coordonat”, informează CE.

Rata imunizării colective, dobândită post-infecție sau post-vaccinare, este de 64% în orașele mari ale României și de 59% în orașele mici. Ponderea cea mai mare este dată de cei care s-au vaccinat, în orașele mari, respectiv de cei care au trecut prin boală, în orașele mici. Sunt concluziile unui studiu efectuat de o rețea privată de sănătate din țara noastră, care a evaluat gradul de imunizare colectivă, dobândită natural sau în urma vaccinării, în România, în mediul urban.

În același timp, specialiștii care au realizat studiul sunt de părere că, deși ponderea persoanelor care au trecut prin boală este mai mare decât cea estimată oficial, România nu este pregătită pentru un nou val al pandemiei.

Concluziile studiului au arătat un grad de imunizare colectivă la nivel urban, în România, de peste 60%, pondere care poate explica scăderea dramatică de cazuri noi din ultimile luni. Analiza în comparație a celor două zone vizate indică faptul Studiu: Rata imunizării colective, dobândită post-infecție sau post-vaccinare, de 64% în orașele mari ale României

că imunizarea colectivă, dobândită fie în urma expunerii la infecția COVID-19, fie în urma vaccinării este 64% în mediul urban mare din România, respectiv de 59% în mediul urban mic. Deși cifrele par apropiate, există o diferență mare în ceea ce privește rata de vaccinare și numărul real al infectărilor între cele două zone.

De altfel, jumătate din populația mediului urban mic și o treime din populația mediului urban mare au trecut prin boală, de nouă ori mai mult, respectiv de trei ori mai mai mult față de statisticile oficiale. Analiza confirmă că majoritatea a trecut prin boală fără să fi știut.

Totodată, se evidențiază faptul că nivelul de anticorpi neutralizanți rezultați din imunizarea naturală nu este la fel de mare precum în cazul celor care au trecut prin boală și s-au și vaccinat. Conform specialiștilor rețelei private de sănătate, din rândul persoanelor cu antecedente COVID, dar care nu s-au vaccinat, doar 6% din locuitorii orașelor mari și respectiv, 2% din locuitorii orașelor mici prezintă un titru de anticorpi neutralizanți (>=3950 AU/ mL). În schimb, cei care au trecut prin boală și s-au și vaccinat au dezvoltat acel tritru de anticorpi neutralizanți în proporție de peste 80%.

Conform studiilor efectuate folosind tehnologia Abbott, în cazul unui titru de anticorpi neutralizanți >=3950 AU/ mL, probabilitatea infectării sau reinfectării cu virusul SARS-CoV-2 scade considerabil, acesta fiind un argument important în lupta cu un nou val pandemic.

”Este doar o chestiune de timp până când România va trece prin cel de al patrulea val al pandemiei, de această dată provocat de tulpina Delta, care se dovedește a fi mult mai contagioasă. Riscurile sunt foarte mari din cauza numărului foarte mic de persoane vaccinate, comparativ cu alte țări în care valul a demarat în fortă. Întrebarea nu este dacă vom avea un nou val, ci doar când. Așa cum am estimat încă din aprilie, când ne aflam în fruntea vaccinărilor la nivel european, avem sub 30% din locuitori vaccinați, ceea ce reprezintă mai puțin de jumătate față de media din Europa, în condițiile în care majoritatea țărilor europene sunt aproape de ținta de a vaccina 70% din populație. Iar dacă ne uităm în top, vedem că Islanda, Belgia, Olanda au peste 80% din locuitori imunizați prin vaccin”, a declarat Mihai Marcu, Președinte și CEO al rețelei private de sănătate.

Există totuși o rază de speranță în România în privința minimizării numărului de cazuri medii și grave, având în vedere că trecerea prin boală și vaccinarea oferă mai multă protecție decât doar infecția cu virusul SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat de presă al rețelei de sănătate private. Conform studiului, 84% din populația orașelor mari și 79% din cea a orașelor mici, persoane care au trecut prin boală și s-au și vaccinat, au dobândit un titru de anticorpi neutralizanți.

”Pare o urmă de speranță, dar pentru ca aceasta devină realitate trebuie ca și toate persoanele care au trecut prin boală să se și vaccineze. Ultimele studii științifice au arătat că există o diferență între imunizarea dobândită în urma trecerii prin boală și cea datorată vaccinării. Aparent, imunizarea dezvoltată în urma vaccinării este mai puțin afectată de apariția noilor tulpini. Această constatare este importantă mai ales în contextul următorului val al epidemiei cauzat de tulpină Delta. Dată fiind situația privind nivelul de imunizare din țara noastră, reprezentată de o rata mică de vaccinare, respectiv o rată mare de îmbolnăviri, avem un risc mare în a ne confrunta din nou cu o incidență ridicată de infectări pe zi. Tocmai de aceea, pentru a depăși noul val, este foarte important ca toată populația să se vaccineze, indiferent dacă a trecut sau nu prin boală. De altfel, studiul nostru a arătat că persoanele care au trecut prin boală și s-au vaccinat dezvoltă în majoritatea cazurilor un titru mare de anticorpi neutralizanti, important în lupta cu noile tulpini”, a declarat Dumitru Jardan, biolog, doctor în științe medicale.

Dacă datele referitoare la mediul urban mic s-ar extrapola și la mediul rural, există probabilitatea să se fi înreigstrat un număr mult mai mare de infectări decât raportările oficiale, din cauza testării deficitare coroborată cu lipsa de încredere a populației în severitatea bolii.

“Într-un scenariu în care mediul rural s-ar putea să se fi comportat asemănător cu orașele mici în ceea ce privește numărul mare al infectărilor, România ar putea deveni, pe parcursul valului 4, un experiment internațional: cum va afecta tulpina Delta populația unei țări în care rata îmbolnăvirilor COVID-19 este foarte mare și rata vaccinării, foarte scăzută. Există, de asemenea, posibilitatea ca virusul să se comporte diferit de la un județ la altul, de la un oraș la altul, îmbolnăvirile urmând să aibă traiectorii total diferite în funcție de numărul persoanelor trecute prin boală coroborat cu cel al celor vaccinate. Bucureștiul, de exemplu, un oraș cu imunitate colectivă de 68%, dintre care 44% din locuitori s-au vaccinat și 33% au trecut prin boală, diferă foarte mult de Giurgiu, unde aproape jumătate din populație a trecut prin boală și doar 13% s-a vaccinat. La fel, sunt diferite Cluj de Dej, Timișoara de Lugoj ș.a.m.d”, a completat Mihai Marcu.

Organizarea campaniei de vaccinare și disponibilitatea vaccinurilor a contribuit la înrolorarea a 25% din populația României. Pentru a crește acest procent și a ajunge la 70%, ținta europeană pentru finalul verii, este nevoie de un efort comun pentru convingerea populației, respectiv o implicare activă din partea mai multor entități, cum ar fi biserica, profesorii, medicii de familie, artiști sau alte persoane publice cu credibilitate.

Studiul a avut ca obiectiv identificarea factorilor care au determinat scăderea numărului de cazuri noi din martie 2021 până în prezent și analizarea prespectivelor legate de evoluția pandemiei. Concluziile au la bază un cadru de eșantionare de peste 11.200 de subiecți, din care a fost selectat un eșantion reprezentativ de 943 de persoane din arii geografice cu particularități diferite în ceea ce privește rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 și rata de vaccinare. Astfel, din eșantionul extras, 610 persoane sunt rezidente în București, Constanța, Cluj și Timișoara (zona 1), localități reprezentative pentru categoria orașelor mari, care se impun printr-o rată de vaccinare ridicată și 333 de persoane sunt rezidente în Giurgiu, Suceava și Piatra Neamț (zona 2), orașe reprezentative pentru mediul urban mic, unde rata de vaccinare este scăzută.

Cezar Irimia, președintele Federației Asociatiilor Bolnavilor de Cancer, a vorbit despre problematica cancerului pulmonar în România, despre problemele cu care se confruntă pacienții cu această afecțiune și aparținătorii acestora, dar și despre eventuale soluții pentru inițierea unui parteneriat în vederea creșterii ratei de supraviețuire în cancerul pulmonar.

Toate acestea în contextul în care în ultimii ani zona de Vest a României a înregistrat cea mai mare incidenta a cancerului pulmonar, respectiv 51 de cazuri la suta de mii de locuitori potrivit datelor INSP, dar și cele mai multe decese prin cancer pulmonar, peste 52 de decese la suta de mii de locuitori.