Zona de Vest a țării a prezentat, în ultimii ani, cea mai mare incidență a cancerului pulmonar. Potrivit datelor INSP, 51 de cazuri la suta de mii de locuitori au fost înregistrate în această zonă. Tot aici au fost identificate și cele mai multe decese prin cancer pulmonar, peste 52 de decese la suta de mii de locuitori.

Județul cu cea cea mai mare rată a incidenței cancerului pulmonar a fost Hunedoara (70,4 ‰ locuitori în 2019). În județul Timiș, în perioada 2014-2019, cancerul pulmonar a avut cea mai ridicată pondere în ceea ce privește cazurile de cancer diagnosticate (49‰ locuitori în 2019), dublă în comparație cu cea a cancerului colorectal, potrivit datelor DSP Timiș. Cele două județe s-au confruntat și cu rate mari de deces prin cancer pulmonar, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică, se arată într-un comunicat de presă al Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).

Creșteri ale ratei prevalenței prin cancer pulmonar s-au remarcat și  în județul Hunedoara, de la 158‰ locuitori în 2017 la 202‰ locuitori în 2019. De asemenea, s-a observat și un exces de mortalitate prin cancer pulmonar la hunedoreni comparativ cu alte județe.

”În contextul situației cancerului pulmonar în zona de vest a României, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a propus autorităților locale, organizațiilor județene membre ale  Societății Naționale de Medicina Familiei și unităților sanitare din zonă, un protocol de colaborare, punând accent pe proiecte de navigare a pacientului, de la suspiciunea de cancer pulmonar la diagnosticare și inițierea tratamentului, precum și pe dezvoltarea unor planuri de acțiune locală pentru creșterea nivelului de cunoștințe privind simptomele cancerului pulmonar și recunoșterea factorilor de risc”, se arată în comunicatul de presă.

”Introducerea pachetului de 3 consultații de prevenție gratuite – evaluarea factorilor de risc ai pacientului, intervenția asupra factorilor de risc şi monitorizarea – pentru persoanele de peste 40 de ani poate reprezenta una dintre soluțiile depistării precoce a cancerului pulmonar. E un moment oportun să discutăm și practica evaluării riscului individual al pacientului de a dezvolta acest tip de cancer, despre introducerea screeningului pentru persoanele cu risc crescut, mai ales că există și surse de finanțare pentru astfel de programe. De asemenea, autoritățile locale ar trebui să prioritizeze problema cancerului pulmonar și să dezvolte planuri de acțiune locală, implicând resurse precum asistenții medicali comunitari,  colaborând cu medicii de familie și asociațiile de pacienți. Ne dorim să inițiem în acest sens un  protocol de colaborare pentru a contribui la detectarea precoce a cancerului pulmonar, pentru a crește șansele de supraviețuire și a îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer”, a declarat Cezar Irimia, Președinte FABC, în cadrul evenimentului “Cancerul pulmonar – prioritate pentru zona de vest a României”.

În ceea ce privește rata numărului de cazuri noi de cancer, tot județul Hunedoara s-a situat pe primul loc atât în 2019 (503‰ locuitori), cât și în 2020 (545‰ locuitori), numărul de cazuri noi de cancer diagnosticate crescând cu peste 9% anul trecut. Din cei 2.118 pacienți oncologici, doar 5% au fost tratați cu imunoterapie, așa cum relevă datele raportului anual publicat de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara.

Potrivit American Cancer Society, fumatul și expunerea la radon sunt principalii factori de risc.

Populația aflată la risc de a dezvolta cancer pulmonar este reprezentată de persoanele cu vârsta de peste 45 de ani, fumători, persoanele expuse la radiații (radon), la anumiți factori poluanți din mediu, precum azbestul, dar și cei cu un istoric de cancer în familie.

Fumatul este considerat principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 80% dintre cazurile de cancer pulmonar. Expunerea la radon este considerată cel de-al doilea factor de risc pentru acest tip de cancer, potrivit lung.org, Organizația Mondială a Sănătății clasificând-o la momentul actual drept o amenințare majoră la adresa sănătății. În zonele cu expunere naturală de mediu la radon,  combinația radon-fumat crește substanțial riscul de cancer pulmonar, în rândul bărbaților.

Procentul cancerelor pulmonare asociate expunerii la radon în anumite zone din Transilvania variază între 4,8 -16,7% (în ordine crescătoare, în zonele Sibiu, Bistrița-Năsăud, Cluj, Alba, Stei) în rândul nefumatorilor. Conform studiilor, circa 1:10 cazuri de cancer pulmonar (9%) sunt atribuibile expunerii la radon (la nefumători). Însă, estimările arată că expunerea adițională la fumat face ca până la 7:10 cazuri de deces prin cancer pulmonar (64-69%) să fie asociate expunerii combinate la cei doi factori de risc. Pentru Cluj, se estimează că expunerea la radonul din mediu și la fumat este responsabila pentru 2 din 3 cazuri de deces prin cancer pulmonar în rândul bărbaților, se mai arată în comunicatul FABC.

De asemenea, cercetările din ultimii ani au evidențiat cifre ce leagă incidența cancerului pulmonar de zonele industriale, poluate. Toți acești factori, împreună cu o diagnosticare târzie a cancerului pulmonar, pot duce către date statistice îngrijorătoare și mult mai greu de gestionat, având în vedere povara bolii.

Datele Organizației Mondiale a Sănătății și ale UNICEF arată că, pe fondul pandemiei de COVID-19, 23 de milioane de copii au ratat în 2020 vaccinurile de bază din copilărie oferite prin serviciile de sănătate de rutină, cu 3,7 milioane mai mult decât în ​​2019. De altfel, este cel mai mare număr din 2009.

Acest ultim set de cifre privind imunizarea copiilor la nivel mondial, de altfel și primele cifre oficiale care reflectă întreruperile serviciilor globale cauzate de COVID-19, arată că majoritatea țărilor au înregistrat anul trecut scăderi ale ratelor de vaccinare a copiilor.

În mod îngrijorător, până la 17 milioane de copii probabil că nu au primit niciun vaccin în timpul anului, extinzând deja inegalitățile imense în accesul la vaccinuri. Cei mai mulți dintre acești copii trăiesc în comunități afectate de conflicte, în locuri îndepărtate insuficient deservite sau în locuri informale sau de mahala în care se confruntă cu lipsuri multiple, inclusiv acces limitat la servicii medicale de bază și la servicii sociale cheie, se arată într-un comunicat de presă al OMS și UNICEF.

”Chiar în timp ce țările strigă să aibă acces la vaccinurile anti-COVID-19, am mers înapoi cu privire la alte vaccinări, lăsând copiii în pericol în cee ace privește unele boli devastatoare, dar prevenibile, cum ar fi rujeola, poliomielita sau meningita”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS.

”Focarele multiple de boală ar fi catastrofale pentru comunitățile și sistemele de sănătate care se luptă deja cu COVID-19, ceea ce face mai urgent decât oricând să investească în vaccinarea copiilor și să se asigure că fiecare copil este atins”, a mai spus dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Întreruperile serviciilor de imunizare au fost frecvente în 2020, regiunile OMS din Asia de Sud-Est și Mediterana de Est fiind cele mai afectate. Pe măsură ce accesul la serviciile de sănătate și contactul cu imunizarea au fost restrânse, numărul copiilor care nu au primit nici măcar primele vaccinuri din viața lor a crescut în toate regiunile.

Comparativ cu 2019, numărul copiilor care au ratat prima doză de vaccin antidifteric, tetanic și pertussis (DTP-1) a crescut cu 3,5 milioane. Iar asta în timp ce încă 3 milioane de copii au ratat prima doză de vaccin împotriva rujeolei, potrivit sursei citate.

”Aceste dovezi ar trebui să fie un avertisment clar – pandemia COVID-19 și întreruperile aferente ne costă un teren valoros pe care nu ne putem permite să-l pierdem – și consecințele vor fi plătite în viața și bunăstarea celor mai vulnerabili”, a declarat Henrietta Fore, director executiv UNICEF.

”Chiar înainte de pandemie, existau semne îngrijorătoare că am început să pierdem teren în lupta pentru imunizarea copiilor împotriva bolilor prevenibile ale copilăriei, inclusiv cu focarele răspândite de rujeolă de acum doi ani. Pandemia a înrăutățit situația. Cu distribuția echitabilă a vaccinurilor COVID-19 în prim-planul minții tuturor, trebuie să ne amintim că distribuția vaccinurilor a fost întotdeauna inechitabilă, dar nu trebuie să fie”, a mai declarant Fore.

Primele trei state cu cea mai mare creștere a numărului de copii care nu au primit o primă doză de vaccin combinat difterie-tetanos-pertussis (DTP-1) sunt India, Pakistan și Indonezia. Acestea sunt urmate de Filipine, Mexic, Mozambic, Angola, Republica Unită Tanzania, Argentina, Venezuela și Mali.

Datele arată că țările cu venituri medii reprezintă acum o pondere tot mai mare în ceea ce privește copiii nevaccinați. India se confruntă cu o scădere deosebit de mare, acoperirea DTP-3 scăzând de la 91% la 85%, se mai arată în comunicat.

Și în regiunea OMS a Americii acoperirea vaccinală continuă să scadă. Doar 82% dintre copii sunt complet vaccinați cu DTP, în scădere față de 91% în 2016.

În acest context, țările în cauză riscă reapariția rujeolei și a altor boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

Chiar înainte de izbucnirea pandemiei COVID-19, ratele globale de vaccinare a copiilor împotriva difteriei, tetanosului, pertussisului, rujeolei și poliomielitei se stabiliseră de câțiva ani, la aproximativ 86%. Această rată este cu mult sub 95% recomandată de OMS pentru a proteja împotriva rujeolei – adesea prima boală care reapare atunci când copiii nu sunt tratați cu vaccinuri – și insuficientă pentru a opri alte boli care pot fi prevenite prin vaccinare.

În contextul pandemiei de COVID-19, au existat întreruperi semnificative în furnizarea de servicii de imunizare în multe părți ale lumii. În unele țări, clinicile au fost închise sau orele reduse, în timp ce oamenii au fost reticenți în a solicita asistență medicală din cauza fricii de transmitere a virusului sau au întâmpinat provocări în accesarea serviciilor de sănătate din cauza măsurilor de blocare și a întreruperilor transportului.

”Acesta este un apel de trezire – nu putem permite ca moștenirea COVID-19 să fie reapariția rujeolei, poliomielitei și a altor ucigași. Cu toții trebuie să lucrăm împreună pentru a ajuta țările să învingă COVID-19, asigurând accesul global, echitabil la vaccinuri, și să reia programele de imunizare de rutină. De aceasta depinde sănătatea și bunăstarea viitoare a milioane de copii și a comunităților lor de pe glob. ” a spus dr. Seth Berkley, CEO al Gavi, Alianța pentru vaccinuri.

Pe de altă parte, au fost înregistrate rate scăzute și în ceea ce privește vaccinările împotriva papilomavirusului uman (HPV), care protejează fetele împotriva cancerului de col uterin mai târziu în viață. Acestea au fost puternic afectate de închiderea școlii. Drept urmare, în toate țările care au introdus vaccinul HPV până în prezent, aproximativ 1,6 milioane de fete au ratat vaccinara în 2020. La nivel global, doar 13% fete au fost vaccinate împotriva HPV, scăzând de la 15% în 2019.

Pe măsură ce țările lucrează pentru recuperarea terenului pierdut din cauza perturbărilor legate de COVID-19, UNICEF, OMS și parteneri precum Gavi, Alianța pentru vaccinuri sprijină eforturile de consolidare a sistemelor de imunizare prin:

• Restaurarea serviciilor și a campaniilor de vaccinare pentru ca țările să poată livra în siguranță programe de imunizare de rutină în timpul pandemiei COVID-19;
• Ajutarea lucrătorilor din domeniul sănătății și a liderilor comunității să comunice activ cu îngrijitorii pentru a explica importanța vaccinărilor;
• Remedierea lacunelor în acoperirea imunizării, inclusiv identificarea comunităților și a persoanelor care au fost ratate în timpul pandemiei.
• Asigurarea faptului că livrarea vaccinului COVID-19 este planificată și finanțată independent și că are loc alături de serviciile de vaccinare pentru copii și nu în detrimentul acestora.
• Implementarea planurilor de țară pentru prevenirea și reacția la focarele de boli prevenibile prin vaccinare și consolidarea sistemelor de imunizare ca parte a eforturilor de recuperare a COVID-19

Agențiile lucrează cu țările și partenerii pentru a îndeplini obiectivele ambițioase ale Agendei globale de imunizare 2030, care are ca scop realizarea unei acoperiri de 90% pentru vaccinurile esențiale pentru copii, reducerea la jumătate a numărului copiilor complet nevaccinați sau cu „doză zero” și creșterea absorbției de vaccinuri mai noi pentru salvarea vieții, cum ar fi rotavirusul sau pneumococul, în țările cu venituri mici și medii.