Apel al CMMB cu ocazia Zilei Naționale a Donatorului de organe: Activitatea de transplant trebuie revigorată

Reprezentanții Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB) au lansat un apel cu ocazia Zilei Naționale a Donatorului de organe, prin care au subliniat necesitatea revigorării activității de transplant din România, iar dreptul la acest tip de intervenție să nu fie negat niciunui pacient care are nevoie.

„Dreptul la transplant nu trebuie negat niciunui pacient care are nevoie. Astfel, activitatea de transplant în România trebuie revigorată. Numai prin revigorarea activității la nivel național putem crește șansa la viață a pacienților care au nevoie de transplant”, se arată într-un comunicat de presă al CMMB.

În acest context, Colegiul Medicilor din Municipiul București, cel mai numeros colegiu teritorial din țară, cere măsuri prompte, având în vedere listele de așteptare prezentate public pentru anul 20201:

  • aproape 5.000 de persoane pe lista de așteptare pentru transplant de rinichi
  • peste 400 pentru transplant de ficat
  • aproape 30 pentru transplant de cord
  • 5 pentru transplant pulmonar

„Colegiul Medicilor din Municipiul București este alături de familiile pacienților care au trecut printr-o operație de transplant, precum și de cei aflați pe listele de așteptare, dar și de familiile donatorilor de organe, care, prin decizia lor, au ales sa dăruiască viață semenilor aflați în suferință. Astăzi, de Ziua Națională a Donatorului de Organe, este momentul potrivit să transmitem mesajul nostru de susținere și încurajare a pacienților, dar și de mulțumire celor care trebuie să ia decizii vitale în momente atât de grele din viețile lor: donatori în viață și aparținători ai donatorilor aflați în moarte cerebrală. Gestul de a ajuta alți oameni necunoscuți, oferindu-le astfel șansa la viață, este unul neprețuit. Trebuie să înțelegem cu toții că transplantul înseamnă viață”, se arată în comunicatul CMMB.

Ziua Națională a Donatorului de Organe este marcată în fiecare an pe 16 iulie.

„Să nu uităm că donarea de organe înseamnă salvarea de vieți. De aceea, este necesară creşterea numărului de donatori şi, implicit, a numărului de proceduri de transplant de organe, țesuturi şi celule pe teritoriul României, în acord cu necesitățile patologiei şi pacienţilor vizați. Însă creșterea numărului de donatori nu este suficientă, dacă nu avem infrastructura și resursa umană necesare pentru ca activitatea de transplant să funcționeze eficient. Nu trebuie uitat nici că, pentru ca activitatea de donare de organe să funcționeze, trebuie să existe transparență, corectitudine și o legislație bine pusă la punct, cu reguli și proceduri clare”, a declarat Prof. dr. Cătălina Poiană, Președintele Colegiului Medicilor din Municipiul București (CMMB).

Datele arată că anul trecut, viețile a sute de pacienți din România au fost salvate prin transplant. Astfel, au fost 66 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organe şi ţesuturi. În plus, nouă transplanturi de ficat și 54 de transplanturi renale au putut fi realizate prin recoltarea de la donator în viață.

GCS: 72 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 53 de pacienți

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 72 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.081.539 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.046.691 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.250 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 15.07.2021 (10:00) – 16.07.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 5 decese (3 bărbați și 2 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Brașov, Giurgiu, Ialomița și Municipiul București.

3 dintre aceste decese sunt anterioare intervalului mai sus menționat și au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătății, de către Direcțiile de Sănătate Publică din țară, în urma verificărilor efectuate.

Astfel, 2 decese s-au produs în luna noiembrie 2020 și 1 în decembrie 2020, în județele Brașov, Giurgiu și în Municipiul București.

Dintre cele 5 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 ani şi 3 decese la categoria de vârstă peste 80 ani.

3 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 257. Dintre acestea, 53 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 8.527.166 de teste RT-PCR și 1.644.711 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 12.125 de teste RT-PCR (4.645 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.480 la cerere) și 14.534 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 507 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 413 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 29.654 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 429 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 237 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 805 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 15 iulie, 407 sancțiuni contravenționale, în valoare de 49.250 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmit, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Mesajul CMR de Ziua Națională a Donatorului de Organe

Colegiul Medicilor din România (CMR) cere identificarea și implementarea urgentă a unor soluții pentru creșterea numărului de transplanturi în țara noastră și pentru a le da astfel o șansă la viață pacienților aflați pe listele de așteptare pentru acest tip de intervenții, se arată într-un comunicat de presă al Colegiului.

„Este nevoie, pe de o parte, de o creștere a numărului de acorduri obținute de la aparținători pentru prelevarea de organe de la pacienți aflați în moarte cerebrală, iar pe de alta, de creșterea numărului de spitale în care activitatea de identificare și declarare de donatori să se desfășoare corespunzător, respectiv de dotarea acestora cu secții ATI adecvate și acreditate pentru a menține în condiții fiziologice donatorii aflați în moarte cerebrală”, se arată în comunicatul CMR.

Solicitarea Colegiul Medicilor din România vine în contextul Zilei Naționale a Donatorului de Organe, marcată în fiecare an, pe 16 iulie, cu scopul de transmitere a mesajelor de susținere și încurajare a pacienților transplantați sau aflați încă pe listele de așteptare, dar și a donatorilor de organe și a familiilor care au acceptat donarea.

„Donarea de organe înseamnă salvarea de vieți. Să ne gândim că există în spitale sau pe liste de așteptare pacienți pentru care transplantul reprezintă singura șansă la viață. Astăzi, de Ziua Națională a Donatorului de Organe, le transmitem recunoștința noastră tuturor celor care au avut puterea ca, din durerea lor, să salveze și să dăruiască viață. Se vorbește foarte mult în ultima vreme despre transplantul de organe. Însă, activitatea de transplant nu poate funcționa dacă nu există organe care să fie transplantate. Un rol pe cât de dificil și delicat, pe atât de important în această activitate le revine coordonatorilor de transplant, care trebuie să convingă aparținătorii pacienților în moarte cerebrală să fie de acord cu donarea de organe.”, a declarat Prof. dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România.

Donarea de organe și, implicit, transplantul sunt departe de a se desfășura optim în România, pentru că pe listele de așteptare sunt tot mai mulți oameni care au nevoie de un organ, iar donatorii sunt insuficienți, subliniază reprezentanții CMR, în comunicatul de presă.

Potrivit Agenției Naționale de Transplant, în anul 2020 au fost 66 de donatori în moarte cerebrală de la care s-au prelevat organe și țesuturi și s-au realizat în România: 53 de transplanturi de ficat, 120 de transplanturi renale, 4 transplanturi de cord, 1 transplant de plămân, 46 de transplanturi de cornee și 85 de proceduri de transplant de țesuturi osoase.
De asemenea, de la donatori în viață au putut fi realizate 9 transplanturi de ficat, două dintre ele realizate într-o unitate sanitară privată, și 54 de transplanturi renale, trei dintre acestea fiind realizate într-o unitate privată.

 

3.775 persoane din 33 comune nemțene au beneficiat de servicii de depistare activă a tuberculozei

3.775 persoane din 33 comune nemțene au beneficiat de serviciile de depistare activă a tuberculozei – Screening TB, proiect realizat cu fonduri.

Cele 33 de comune sunt: Podoleni, Borlești, Dumbrava Roșie, Bahna, Pipirig, Poiana Teiului, Farcașa, Răucești, Văleni, Botești, Tupilați, Săbăoani, Oniceni, Cordun, Ion Creangă, Trifești, Moldoveni, Secuieni, Pâncești, Icușești, Valea Ursului, Dămuc, Bicaz Chei, Bicazu Ardelean, Zănești, Tazlău, Bărgăuani, Dulcești, Gădinți, Boghicea, Stanița, Dochia, Tașca.

Caravana de depistare activă a tuberculozei – Screening TB este cel mai amplu proiect de acest fel din România, inițiat de Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din București prin Ministerul Sănătății cu sprijinul fondurilor europene.

”Pe parcursul celor peste 60 de zile de activitate de screening au fost vizitate comunele din județul Neamț unde în ultimii ani au fost înregistrate cele mai multe cazuri de tuberculoză și de unde accesul la serviciile medicale urbane este dificil. Caravana furnizează consultațiile medicale gratuite în cabinetul mobil dotat cu aparatură de radiologie și diagnostic molecular rapid – cea mai avansată metodă de identificare a infecției cu bacilul tuberculozei – și un program de inteligență artificială care ajută la depistarea tuberculozei și a altor 14 patologii pulmonare. În județul Neamț 3.775 de persoane au beneficiat de aceste servicii. Dintre acestea un numar de 296 de persoane au fost identificate de softul medical cu un scor ridicat privind suspiciunea de tuberculoză. 11 persoane au fost deja diagonsticate cu TB, fiind la acest moment in tratament sub supraveghere medicală. În cazul celorlalți beneficiari se efectuează analizele suplimentare necesare confirmării diagnosticului și pentru stabilirea tratamentului adecvat, rezultatele finale fiind disponibile până la 60 de zile de la ridicarea probelor pentru diagnostic”, se arată într-un comunicat de presă.

Accesul gratuit la acest serviciu medical asigurat direct în comunitate este o oportunitate majoră pentru zona rurală având în vedere că proiectul este unul derulat la nivel național.

Potrivit sursei citate, criza pandemică a diminuat drastic accesul pacienților cu alte suferințe în afara infecției cu SARS-COV-2 în spitale sau în alte cabinete medicale, ceea ce face ca serviciile aduse de caravana Screening TB în zonele rurale să fie și mai valoroase.

Pacienții diagnosticați cu tuberculoză în cadrul acestui proiect beneficiază de serviciile de consiliere și sprijin asigurate de partenerii de la Federația UNOPA. Beneficiarii sunt sprijiniți în vederea finalizării procesului de diagnosticare și acces la tratament. În paralel Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă – ASPTMR va asigura servicii de suport psihologic telefonic pentru pacienții diagnosticați cu tuberculoză ce au situații sociale dificile astfel încât aceștia să poată urma tratamentul până la vindecare.

În cazul tuberculozei tratamentul chimioterapic poate avea efecte adverse brutale, care să determine pacientul să renunțe la tratament. Sprijinul acordat de ASPTMR constă în consilierea beneficiarului în așa fel încât să poată continua tratamentul până la vindecare.

 

Prof. dr. Viorel Jinga, despre înființarea Institutului de Genomică din subordinea UMF Carol Davila București

Prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București a declarat că UMF a demarat și a reușit, printr-o Hotărâre de Guvern, să creeze un institut de genomică, care momentan este doar pe hârtie.

Prof. dr. Viorel Jinga a spus că Institutul de Cercetare – Dezvoltare în Genomică trebuie operaționalizat, astfel ca în viitor să avem un institut de genomică care să fie foarte important mai ales în diagnosticul bolilor rare.

„Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’ din București a demarat și a reușit, printr-o Hotărâre de Guvern, să creăm un institut de genomică, care este pe hârtie. Trebuie să îl operaționalizăm și sperăm să avem în viitor un institut de genomică care să fie foarte important în diagnosticul, mai ales, al acestor boli rare”, a declarat prof. dr. Viorel Jinga.

Monitorul oficial a publicat, luni, Hotărârea nr. 693/2021 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

Potrivit Hotărârii, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică își desfășoară activitatea în subordinea Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. Institutul are ca scop crearea și dezvoltarea infrastructurii naționale de genomică, respectiv creșterea capacității de cercetare-dezvoltare și inovare în domeniile genomică, proteomică, transcriptomică, metabolomică, bioinformatică, biotehnologice și alte științe omice, precum și în materializarea oportunităților și obiectivelor științifice de cercetare-dezvoltare și inovare rezultate.

Declarațiile rectorului UMF „Carol Davila” București au fost făcute în cadrul conferinței de închidere a proiectului “Creșterea competențelor multi disciplinare a personalului medical în vederea îmbunătățirii calității vieții copiilor cu boli rare”.

Valoarea totală a proiectului a fost de 5,21 milioane de lei, din care 85% reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Ocupațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, iar iar 15% este cofinanțarea asigurată din bugetul local al Muncipiului București.

Despre proiectul “Creșterea competențelor multi disciplinare a personalului medical în vederea îmbunătățirii calității vieții copiilor cu boli rare”, prof. dr. Viorel Jinga a spus că „este o mare realizare în domeniul medical, dedicată exclusiv pacienților pediatrici, și în mod special acestor copii afectați de bolile rare, care nu sunt puține la număr”.

ANAT solicită introducerea testării rapide ca metodă alternativă de acces pe teritoriul României

Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) solicită Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) să permită accesul turiştilor străini nevaccinaţi împotriva noului coronavirus pe teritoriul României doar pe baza testelor rapide, ca metodă alternativă.

Conducerea ANAT este de părere că această măsură ar stimula atragerea de turiști străini și ne-ar alinia cu majoritatea statelor europene care acceptă deja această metodă de testare pentru a permite accesul persoanelor nevaccinate pe teritoriile lor.

”Pentru a veni în sprijinul turiștilor care, din motive personale, au ales să nu se vaccineze, vă solicităm sprijinul pentru susținerea în cadrul CNSU a introducerii testării rapide ca metodă alternativă de acces pe teritoriul României, pentru a stimula atragerea de turiști străini și pentru a ne alinia cu majoritatea statelor europene care acceptă deja această metodă de testare pentru a permite accesul persoanelor nevaccinate pe teritoriile lor”, a declarat Dumitru Luca, președintele ANAT, în cadrul unei scrisori deschise trimise în atenția Prim Ministrului Florin Cîțu, a Ministrului Antrepenoriatului, Economiei și Turismului, Claudiu Năsui și a Secretarului de Stat Raed Arafat.

În același timp, ANAT subliniază, în contextul actualizărilor săptămânale ale listei cu țări la risc și a aplicabilității din ziua următoare a acesteia, că persoanele care se află deja într-o țară care urmează să fie introdusă pe lista galbenă și au returul în prima zi de aplicare a noii liste nu au, fizic, timpul necesar pentru a se încadra în intervalul necesar realizării testării RT-PCR, pe lângă costurile mai mari, respectiv neplăcerile provocate de necesitatea programării și realizării unor astfel de teste în timpul vacanței.

Mai mult, ANAT spune că România este printre statele cu cele mai dure condiții de acces pentru minorii sub 12 ani.

Astfel, ANAT solicită Guvernului să reconsidere și condițiile de acces pe teritoriul României pentru minorii sub 12 ani, pentru care nu există deocamdată disponibilă opțiunea vaccinării.

”România este printre statele cu cele mai dure condiții de acces pentru această categorie de cetățeni, exceptând de la testare doar copiii sub 3 ani, în vreme ce statele europene acordă diverse derogări care se situează în intervalul de vârstă 5- 12 ani. Ca măsură suplimentară de siguranță, statul român poate aplica metoda folosită deja în Grecia, de testare aleatorie a turiștilor la frontieră, costurile testării fiind suportate integral de stat”, se arată într-un comunicat de presă al ANAT.

 

Directorul medical al Spitalului de Copii “Dr. Victor Gomoiu”, despre bolile rare

Directorul medical al Spitalului de Copii “Dr. Victor Gomoiu”, dr. Diana Ionescu, a declarat că domeniul bolilor rare suferă la ora actuală de un deficit al cunoștințelor medicale și științifice, iar marile companii farmaceutice nu puteau să investească într-o boală care apărea doar la 1 din 2.000 de pacienți sau la 5 din 10.000 de pacienți.

„Bolile rare se mai numesc și boli orfeline pentru că acești bolnavi au fost singuri o foarte lungă perioadă de timp. Nu li s-a acordat încredere, cercetare specifică sau medicamentație. Big pharma nu putea să bage bani într-o boală care apărea doar la 1 din 2.000 de pacienți sau la 5 din 10.000 de pacienți, cum sunt clasificate în Europa”, a declarat Diana Ionescu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței de închidere a proiectului „Creșterea competențelor multi disciplinare a personalului medical în vederea îmbunătățirii calității vieții copiilor cu boli rare”.

Valoarea totală a proiectului a fost de 5,21 milioane de lei, din care 85% reprezintă finanțarea nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Ocupațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, iar iar 15% este cofinanțarea asigurată din bugetul local al Muncipiului București.

Medicul Diana Ionescu a spus că prin acest program „am încercat să ridicăm cunoștințele medicale și științifice față de patologia bolilor rare pediatrice (…). Acest proiect ne-a făcut să ne gândim că nu trebuie să renunțăm la lupta pentru acești pacienți, din contră, să ne unim eforturile, medici și asistenți, și să mergem mai departe”.

 

Kyriakides: Este urgent ca eforturile de vaccinare anti-COVID să se dubleze pe măsură ce înaintăm în vară

Comisarul european pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides, a salutat, în cadrul întrevederii de vineri de la Ministerul Sănătății din România cu ministrul Ioana Mihăilă,  eforturile pe care țara noastră le-a depus în ceea ce privește vaccinarea anti-COVID-19 și îndeamnă la o dublare a acestora, în contextul în care vaccinarea este singura soluție de a scăpa de pandemie.

”Salut eforturile României de a accelera campania de vaccinare. În prezent, este urgent ca eforturile de vaccinare să se dubleze pe măsură ce înaintăm în vară. Mesajul meu se adresează tuturor românilor – vaccinurile funcționează, vaccinurile protejează, vaccinurile ne apără atât pe noi, cât și familiile și sistemele noastre de sănătate. Ar trebui să profităm la maximum de această oportunitate pentru a reveni la viața noastră normală”, a declarat Stella Kyriakides.

La rândul său, în cadrul întrevederii, ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă, a transmis că România continuă eforturile de creștere a numărului de persoane vaccinate, mai ales în mediul rural și în rândul populației vulnerabile, printre obiective fiind demararea procesului de vaccinare în ambulatoriile de specialitate și creșterea capacității de vaccinare în cabinetele medicilor de familie.

”Ducem vaccinul mai aproape de oameni, de aceea în perioada aceasta, alături de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19, mobilizăm resursele mai ales în mediul rural și în rândul populației vulnerabile pentru a crește și acolo rata de vaccinare. Ne concentrăm eforturile pe creșterea capacității de vaccinare la cabinetele medicilor de familie și pentru demararea vaccinării în ambulatoriile de specialitate din spitale”, a declarat ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă.

Principalele teme de discuție din cadrul întrevederii au vizat campania de vaccinare împotriva COVID-19 și întărirea cooperării și coordonării între statele membre și instituțiile europene în domeniul sănătății pentru consolidarea răspunsului și rezilienței sistemelor de sănătate la crize sanitare.

 

 

Ungaria: A treia doză de vaccin anti-COVID, de la 1 august. Imunizarea cadrelor medicale, obligatorie

Ungaria le va oferi cetăţenilor săi opţiunea unei a treia doze de vaccin împotriva COVID-19 începând de la 1 august şi va face vaccinarea obligatorie pentru toate cadrele medicale, a declarat prim-ministrul Viktor Orban, vineri, menţionând riscurile asociate variantei Delta a coronavirusului, transmit Reuters şi MTI.

Potrivit lui Orban, medicii vor decide ce vaccin ar trebui folosit ca a treia doză. Aceasta va fi administrată la o distanţă de cel puţin patru luni faţă de a doua, în cazul în care medicii nu recomandă altceva.

Din cauza variantei Delta, persoanele care nu s-au vaccinat încă sunt într-un pericol mai mare decât oricând, a atras atenţia Orban. Vârstnicii care nu au acceptat până acum vaccinul vor primi vizite personale pentru a fi convinşi, a mai spus premierul.

De asemenea, în toate şcolile, în primele zile ale noului an de învăţământ, 1-2 septembrie, copii cu vârste între 12 şi 16 ani vor avea ocazia să se vaccineze, a anunţat Orban. El a precizat că 13-14% dintre copiii de 12-15 ani au fost deja imunizaţi, la fel şi circa 45% dintre adolescenţii de 16-18 ani.

Ungaria, ţară cu 10 milioane de locuitori, a fost printre cele mai rapide din Uniunea Europeană în privinţa vaccinării cetăţenilor, dar ritmul a încetinit în ultimele săptămâni, menţionează Reuters.

Ungaria a fost şi singurul stat din UE care a folosit pe scară largă vaccinuri din Rusia şi China, neautorizate de agenţia europeană de profil.

Celelalte vaccinuri folosite au fost cele ale companiilor occidentale Pfizer/BioNTech, Moderna şi AstraZeneca.

Până joi, Ungaria a vaccinat peste 5,55 milioane de persoane şi a raportat 808.661 de cazuri de infectare cu coronavirus şi 30.013 decese.

Franța: Persoanele infectate cu HIV pot dona organe altor persoane care trăiesc cu acest virus

Ministerul Sănătății din Franța a anunțat că persoanele infectate cu HIV îşi vor putea dona organele în beneficiul unor persoane care la rândul lor trăiesc cu acest virus.

Potrivit reprezentanților instituției, această decizie reprezintă ”o speranţă pentru numeroşi pacienţi seropozitivi care suferă de patologii hepatice şi se află în aşteptarea unui transplant”, transmite AFP, scrie Agerpres.

”Această nouă opţiune” este posibilă ”datorită progresului în tratamentele anti-HIV şi tehnicile de transplant”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Sănătății din Franța.

Decizia vine după hotărârea similară luată în 2015 cu privire la persoanele infectate cu hepatita C, demers ce a avut evaluări pozitive. Astfel, numărul potenţialilor donatori creşte şi este vorba despre o iniţiativă „benefică pentru toţi” pentru că astfel se eliberează locuri preţioase pe lista de aşteptare în favoarea pacienţilor seronegativi care necesită un transplant.

Pacienţii infectaţi cu virusul HIV aflaţi pe această listă pot primi o grefă de la un donator seronegativ sau seropozitiv.

Conform sursei citate, opţiunea de donare se aplică ”donatorilor vii sau morţi, cunoscuţi drept seropozitivi cu HIV, pe terapie antiretrovirală stabilă şi având test genomic pentru HIV negativ în ultimele 12 luni”, în timp ce organele lor pot fi ”transplantate la pacienţii seropozitivi cu infecţii ţinute sub control”.

În Franţa trăiesc aproximativ 173.000 de persoane seropozitive.

Tratamentele antiretrovirale pe termen lung, care ţin sub control infecţia până când virusul nu mai este detectabil în organism, pot provoca toxicitate asupra ficatului şi, în unele cazuri, asupra rinichilor.