EMA a început revizuirea continuă a vaccinului anti-COVID-19 produs de Sanofi Pasteur

Comitetul Agenției Europene a Medicamentului (EMA) a început o revizuire continuă a Vidprevtyn, un vaccin anti-COVID-19 dezvoltat de Sanofi Pasteur.

Decizia Comitetului de a începe această revizuire continuă se bazează pe rezultatele preliminare din studiile de laborator (date non-clinice) și studiile clinice timpurii la adulți, care sugerează că vaccinul declanșează producerea de anticorpi care vizează SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19 și poate ajuta la protejarea împotriva bolii.

”EMA va evalua datele pe măsură ce devin disponibile pentru a decide dacă beneficiile depășesc riscurile. Revizuirea continuă va continua până când sunt disponibile suficiente dovezi pentru o cerere formală de autorizare de introducere pe piață”, informează EMA.

De altfel, EMA va evalua conformitatea Vidprevtyn cu standardele obișnuite ale UE pentru eficacitate, siguranță și calitate.

Sanofi a spus că alte evaluări continue ale vaccinului său erau pe cale să înceapă și în Marea Britanie, Canada și Singapore, precum și cu Organizația Mondială a Sănătății, informează RFI.

Alți candidați la vaccinul COVID-19 în revizuirea continuă a UE sunt cei de la CureVac (Germania,) Novavax (SUA), Sinovac (China) și Sputnik V din Rusia, dezvoltat de Centrul de Epidemologie și Microbiologie Gamaleya din Moscova.

Cum este de așteptat să funcționeze vaccinul?

Se așteaptă ca Vidprevtyn să pregătească organismul pentru a se apăra împotriva infecției cu SARS-CoV-2. Este un vaccin pe bază de proteine ​​care conține o versiune cultivată în laborator a proteinei spike găsite pe suprafața SARS-CoV-2. De asemenea, conține un „adjuvant”, o substanță care ajută la întărirea răspunsurilor imune la vaccin.

Când unei persoane i se administrează vaccinul, sistemul său imunitar identifică proteina spike ca fiind străină și produce anticorpi împotriva acesteia. Dacă, mai târziu, persoana vaccinată intră în contact cu SARS-CoV-2, sistemul imunitar va recunoaște proteina virală și va fi gata să apere organismul împotriva virusului.

 

Coronavirus Franța: Numărul noilor infectări a urcat la 18.000 în 24 de ore

Ministrul Sănătăţii din Franța, Olivier Véran, a anunțat că numărul de infectări cu COVID-19, la ultimul bilanț raportat, a urcat la 18.000 în 24 de ore, în comparaţie cu sub 7.000 în săptămâna anterioară.

Oficialul este de părere că această creştere este cauzată de varianta Delta a noului coronavirus și consideră această ascensiune drept una ”neobişnuită, 150% într-o săptămână”, informează RFI.

”Am cifrele de contaminare din ultimele 24 de ore din ţara noastră (…). Ieri am ajuns la 18.000 de contaminări în doar 24 de ore”, a spus ministrul adresându-se Adunării Naţionale.

”Acest lucru înseamnă că este vorba de o creştere a circulaţiei virusului de ordinul 150% într-o săptămână: nu am mai văzut o asemenea situaţie până acum, nici în cazul variantei inițiale a virusului, nici cu varianta engleză, nici cu cea sud-africană, nici cu cea braziliană”, a mai spus ministrul Véran, citat de RFI.

Un astfel de nivel al cazurilor pozitive nu a mai fost înregistrat în Franța de la mijlocul lunii mai.

În acest context, ministrul Sănătății francez subliniază din nou asupra importanței vaccinării împotriva SARS-CoV-2.

”Nu mai e timp să ne îndoim, să ezităm, este timpul pentru imunitatea colectivă, este vorba despre responsabilitate colectivă şi este singurul mijloc de care dispunem (…) pentru a scăpa de coronavirus odată pentru totdeauna”, a subliniat ministrul.

În același timp, Guvernul din Franța se teme că această creştere a cazurilor, care afectează pentru moment în special tinerii, urmează să afecteze persoanele vârstnice sau fragile, nevaccinate, ceea ce va duce la o creştere a numărului de spitalizări.

Prim-ministrul Jean Castex a indicat, în prima parte a zilei de marţi, că obiectivul de 40 de milioane de prime doze de vaccin împotriva COVID-19 administrate ”ar trebui atins la sfârşitul lunii iulie”, cu o lună în avans faţă de calendarul iniţial.

CNCAV: Rata de infectare cu SARS-CoV-2 s-a dublat în mai multe state europene

CNCAV informează că rata de infectare cu virusul SARS-CoV-2 s-a dublat în mai multe state europene, în condițiile în care cu o lună în urmă în majoritatea Europei incidența cazurilor era fie în stagnare, fie în scădere. Excepție făceau Rusia, Portugalia și Marea Britanie.

În acest moment, Europa înregistrează o creștere a incidenței. Cele mai multe dintre state au o creștere cu până la 200%.

În ceea ce privește evoluția în dinamică a mediei ultimelor 7 zile a numărului de cazuri, normalizată la 1 milion de locuitori, creșterea cea mai mare este în Cipru.

Statul cipriot este urmat de Marea Britanie și Olanda.

În Europa a crescut incidența cazurilor de aproximativ 3,4 ori în 19 iulie 2021, comparativ cu o lună în urmă.

În aceste condiții, CNCAV reafirmă că vaccinarea rămâne cea mai la îndemână soluție de protecție împotriva COVID-19 și că doar prin vaccinare se poate reduce riscul de infectare, de transmitere a virusului, de spitalizare și de deces.

Baciu: 100.000 de doze de vaccin Pfizer vor fi donate, săptămâna aceasta, în Republica Moldova

România va continua, atât la nivel individual, cât şi la nivel european, acţiunile de donaţie sau revânzare a unor doze de vaccin anti-COVID, a declarat, marţi, vicepreşedintele  Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Andrei Baciu, precizând că săptămâna aceasta va fi făcută o nouă donaţie către Republica Moldova, respectiv 100.000 de doze de ser Pfizer.

„Aşa cum România a făcut până în momentul de faţă către Republica Moldova cele mai importante donaţii, acestea vor continua cu un transport săptămâna aceasta de 100.000 de doze Pfizer, care a fost aprobat în şedinţa de guvern de săptămâna trecută. După cum bine ştim, şi Serbia a beneficiat de 50.000 de doze de donaţie, Ucraina, Argentina, Vietnam – 100.000 de doze AstraZeneca şi până în momentul de faţă a fost finalizat un singur contract de vânzare, cu Danemarca, pentru 1.170.000 de doze de vaccin. Iar demersuri suplimentare vor fi anunţate pe măsură ce România le finalizează. Sunt în curs şi alte acţiuni de acest tip, cât şi la nivel european, unde ştim promisiunea de donaţie de 100 de milioane de doze, unde şi România va fi parte a acestui proces de donaţie”, a afirmat Andrei Baciu într-o conferinţă de presă susţinută la Palatul Victoria.

Vicepreşedintele CNCAV a oferit şi o serie de explicaţii privind strategia UE de achiziţie a vaccinurilor anti-COVID.

„În momentul în care Comisia Europeană a contractat toate aceste doze de vaccin, cu toate companiile care aveau un vaccin cu potenţial, au fost două elemente importante. În primul rând că a fost o prefinanţare de peste 2,7 miliarde de euro pe care Comisia Europeană, prin Emergency Support Instrument, a acordat-o tocmai pentru a accelera procesul de dezvoltare şi capacităţile de producţie ale companiilor care prezentau potenţial, iar la fel de important este că în momentul când s-au demarat aceste negocieri, semnarea contractului era condiţionată de autorizaţia pe care respectivele vaccinuri, la momentul respectiv încă nefinalizate, ar fi primit-o şi la fel de eficacitatea vaccinurilor. Deci, în momentul în care s-au negociat aceste clauze, aceste contracte cu toate companiile de către Comisia Europeană, în respectivul moment dorinţa era de a avea acces la cât mai multe vaccinuri sigure şi eficiente în cel mai scurt timp”, a arătat vicepreședintele CNCAV.

Baciu a explicat că în respectivul moment nu exista niciun vaccin care să fie finalizat din punct de vedere tehnologic, care să aibă autorizaţii emise de către Agenţia Europeană a Medicamentului sau alte agenţii.

„Şi atunci, dorinţa era de a avea contracte cu toate companiile care prezentau potenţial. A rezultat într-o situaţie în care mare parte din acele contracte s-au dovedit a fi cu vaccinuri care au primit autorizaţie şi vaccinurile erau eficiente. Într-adevăr, una din companii, după cum ştim, nu a primit autorizaţia, a renunţat la procesul de dezvoltare a respectivului vaccin. Aceasta a fost situaţia în care ne-am regăsit, însă putea să fie invers. Din cele şase companii, putea să fie doar una care să ajungă să dezvolte un vaccin. Şi atunci de aici a fost şi dorinţa de a avea acces la toate vaccinurile pe care Comisia Europeană le poate contracta în cel mai scurt timp, asumând încă de la bun început că va exista un surplus de doze de vaccin, dar, dat fiind faptul că UE va fi cea care va avea acces la aceste doze de vaccin, de la început şi în primul rând, acestea pot fi donate sau revândute către state terţe, către alte regiuni, pe măsură ce această nevoie s-a concretizat, lucru care s-a şi întâmplat şi, procentual, României i-au revenit aproximativ 4,3% din toate vaccinurile contractate de către Comisia Europeană”, a mai afirmat Baciu.

Vicepreşedintele CNCAV a punctat că mecanismul european de contractare a vaccinurilor s-a dovedit un succes.

„Să nu uităm că noi, în România, am avut acces la vaccinuri încă din primele momente la nivel global, spre deosebire de alte ţări, chiar din regiune, pe care România le-a sprijinit pentru procesul de vaccinare. Noi continuăm activităţile, inclusiv la nivel individual, cât şi în partea echipei europene de donaţie şi revânzare, tocmai pentru că toate vaccinurile, nu numai cele din România, toate vaccinurile au o perioadă de valabilitate şi, pe măsură ce studiile avansează, aceasta poate fi extinsă, deci este un proces inclusiv european, cât şi procese individuale ale statelor membre de donaţii şi de revânzare”, a completat Andrei Baciu.

Până în prezent, potrivit secretarului de stat, România a recepţionat 19.549.226 de doze de vaccin: 11.595.129 de la BioNTech-Pfizer, de la Moderna – 1.592.400, de la AstraZeneca – 3.374.000, de la Johnson & Johnson – 987.700, urmând ca livrările să continue.

Gheorghiță, despre evoluția cazurilor COVID: Există o uşoară tendinţă de creştere în perioada următoare

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a declarat marţi că în perioada 11-17 iulie, săptămâna 28, au fost mai multe cazuri de COVID, cu 38,9% faţă de săptămâna precedentă, subliniind că există o uşoară tendinţă de creştere a numărului de infectări în perioada următoare.

„Datele din România ne arată că în săptămâna 28 avem o creştere a numărului de cazuri pe săptămână, media cazurilor săptămânale cu 38,9% faţă de săptămâna 27, faţă de săptămâna precedentă. Practic, estimările pentru rata bazală de reproducere a cazului ne arată că în momentul de faţă acest coeficient este în jurul valorii de 1, chiar 1,1, însă există o uşoară tendinţă de a înregistra în perioada următoare o creştere a numărului de cazuri, ceea ce, desigur, este un lucru care este foarte important şi supravegherea epidemiologică rămâne determinantă pentru perioada următoare”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a precizat că media cazurilor din săptămâna 28 în ţara noastră a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămâna 27, în care a fost de 40,7 cazuri.

Gheorghiță s-a referit şi la prevalenţa variantelor de îngrijorare în momentul de faţă, precizând că sunt confirmate „101 tulpini variante virale Delta, ceea ce reprezintă 6%” din totalul variantelor de îngrijorare diagnosticate în urma secvenţierilor, conform raportului săptămânal prezentat de Institutul Naţional de Sănătate Publică.

„S-au efectuat până la acest moment, până în săptămâna 28 inclusiv, 2.415 secvenţieri şi s-au identificat într-un procent de 75% variante virale de îngrijorare. Din aceste variante virale de îngrijorare în valoare absolută 1.817, 101 sunt variante Delta, ceea ce reprezintă 6% din procentul variantelor de îngrijorare din ţara noastră, cu 1% în plus faţă de săptămâna precedentă”, a arătat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a menţionat că dintre cazurile de infectări cu varianta Delta, 54% sunt constituite în 23 de focare, cu cinci mai multe faţă de săptămâna 27, din care sunt 17 focare familiale şi şase focare de colectivitate din Bucureşti şi din şapte judeţe: Argeş, Bacău, Braşov, Dolj, Ilfov, Iaşi, Teleorman.

„În 34% din cazurile identificate cu variantă Delta nu s-a găsit nicio legătură epidemiologică legată de istoricul de călătorie sau contact cu persoane cunoscute a fi infectate cu variantă Delta, ceea ce, desigur, reprezintă un factor important în ceea ce priveşte transmiterea comunitară, chiar dacă la acest moment nu avem date care să susţină transmiterea comunitară la nivel naţional. Totuşi, aceste cazuri care nu au o evidenţă şi nu au o legătură epidemiologică menţionată reprezintă un semnal de alarmă asupra evoluţiei epidemiologice viitoare. De asemenea, din cele 101 cazuri confirmate cu variantă Delta, opt persoane erau vaccinate, ceea ce reprezintă 8%, din care şase cu două doze. Intervalul de la momentul efectuării celei de a doua doze şi până la confirmarea testului pozitiv este între 11 şi 125 de zile. Practic, avem 6% persoane vaccinate cu schemă completă din cele 101 cazuri confirmate cu infecţie cu variantă Delta”, a explicat Gheorghiţă.

Președintele CNCAV a mai precizat că sunt înregistrate şi patru decese cauzate de infecţia cu varianta Delta, ultimul fiind al unei persoane de sex feminin, în vârstă de 90 de ani, din judeţul Iaşi, având condiţii medicale preexistente şi nefiind vaccinată anti-SARS-CoV-2.

„Practic, niciuna dintre persoanele care au decedat, din păcate, ca urmare a infecţiei cu această variantă virală Delta nu fusese vaccinată”, a punctat Gheorghiță.

În context, Valeriu Gheorghiţă a prezentat şi situaţia epidemiologică de la nivel european.

„Pentru săptămâna 28, perioada 11 – 17 iulie, la nivel european se constată o creştere a ratei de notificare a cazurilor la interval de 14 zile cu 64,3%. Această tendinţă de creştere este observată în 20 de ţări europene. Marea majoritate a cazurilor raportate în această perioadă sunt la persoane tinere, la persoane cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, creşterea fiind limitată la persoanele peste 65 de ani, care într-un procent semnificativ sunt deja vaccinate”, a afirmat Valeriu Gheorghiță.

Care este rata de acoperire vaccinală în Capitală. Anunțul președintelui CNCAV

Municipiul Bucureşti este la aproape 47% rată de acoperire vaccinală din populaţia rezidentă eligibilă cu vârsta peste 12 ani, a declarat, marţi, Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

„Municipiul Bucureşti este în momentul de faţă la aproape 47%, mai exact 46,7% acoperire vaccinală. Sunt, de altfel, 10 judeţe care au o rată de acoperire vaccinală de peste 30%, sunt 25 de judeţe care au acoperire vaccinală între 20 – 29% şi şapte judeţe care au sub 19% acoperire vaccinală”, a afirmat președintele CNCAV într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Gheorghiță a prezentat şi rata de acoperire vaccinală la nivelul populaţional, defalcat pe grupe de vârstă.

„Cea mai mare rată de acoperire vaccinală este la grupa de vârstă 60-69 de ani, unde ne apropiem de 38%, mai exact 37,7%, urmată de grupa de vârstă 50-59 de ani, unde este 35,37%, 70-79 de ani 35,15%. La grupa de vârstă 12-15 ani au fost vaccinate cu cel puţin o doză 24.131 de persoane, ceea ce înseamnă 2,9% acoperire vaccinală, iar la grupa de vârstă 16-19 ani, au fost vaccinate cu cel puţin o doză 136.019 persoane, ceea ce înseamnă 16,6% la nivel populaţional ca rată de acoperire vaccinală”, a explicat Gheorghiţă.

Cât priveşte profilul reacţiilor adverse, președintele CNCAV a menţionat că până la data de 19 iulie au fost raportate 16.737 de cazuri de reacţii adverse, cu o rată de raportare de 1,81 la 1.000 de doze administrate.

Câte persoane au fost vaccinate în mediul rural cu ajutorul medicilor de familie și a echipelor mobile

Până în prezent, peste 261.000 de persoane din localităţi rurale au fost vaccinate prin cabinetele de medicină de familie, centre mobile şi echipele mobile de vaccinare, a declarat marţi, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

„În momentul de faţă, sunt 177 de comune în care sunt organizate centre de vaccinare şi s-a demarat activitatea de vaccinare prin echipe mobile în aproximativ 2.493 de comune, ceea ce înseamnă o acoperire de 87% cu activităţi de vaccinare în localităţile rurale. Dintre acestea în 1.022 de comune activităţile de vaccinare au fost încheiate, ceea ce înseamnă că s-a efectuat şi rapelul, persoanelor respective, care au fost vaccinate cu o schemă cu două doze. Au fost organizate peste 1.190 de echipe mobile şi vaccinate în total în cadrul acestui proiect peste 261.000 de persoane, la care sunt incluse şi persoanele vaccinate în rural prin cabinetele de medicină de familie, centre mobile şi echipele mobile de vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiță într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

Președintele CNCAV a menţionat, totodată, referitor la imunizarea prin cabinetele medicilor de familie, că în 2.606 cabinete de medicină de familie se înregistrează activităţi de vaccinare – 1.318 în rural, 1.288 în urban.

„Au fost vaccinate în total peste 258.000 de persoane, din care 55,12% în mediul rural, cele mai multe persoane vaccinate fiind în: Timiş, Argeş, Mureş, Bucureşti, Prahova, în toate aceste judeţe fiind peste 11 mii de persoane vaccinate în cabinetele de medicină de familie. De asemenea, la nivelul unităţilor sanitare sunt 144 de spitale publice în care au fost vaccinaţi peste 4.660 de pacienţi şi 24 de spitale private în care au fost vaccinaţi 811 pacienţi”, a arătat președintele CNCAV.

Gheorghiță a precizat că sunt 410 centre de vaccinare pentru care a fost redus programul de lucru, sunt 176 de centre de vaccinare care au activitate suspendată temporar şi suplimentar a fost sistată temporar activitatea în alte 362 de fluxuri din centrele care au rămas active.

Astfel, în prezent sunt 667 de centre active, cu 973 de fluxuri.

„Defalcat pe tip de vaccin, pentru vaccin de la compania BioNTech-Pfizer sunt 476 de centre de vaccinare cu 740 de fluxuri, pentru Moderna sunt 89 de centre cu 104 fluxuri, pentru AstraZeneca – 35 de centre cu 50 de fluxuri şi pentru Johnson & Johnson sunt 67 de centre cu 79 de fluxuri de vaccinare”, a completat Valeriu Gheorghiţă.

Câte certificate digitale europene au fost emise până acum în România

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, vicepreşedinte al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), a declarat că până în prezent, în România, au fost generate 1.333.398 de certificate digitale europene, 82% dintre acestea fiind certificate COVID care atestă vaccinarea.

„Certificatul digital european a fost lansat la sfârşitul lunii iunie, iar până în momentul de faţă au fost generate 1.333.398 de certificate, 82% dintre acestea sunt certificate COVID care atestă vaccinarea „, a precizat Andrei Baciu într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.

El a menţionat situaţia la zi privind procesul de vaccinare în cadrul operatorilor privaţi.

„Avem, până în momentul de faţă, 587 de companii care au demarat această activitate în 38 de judeţe, deci, nu în toate judeţele din România, dintre care 92 de operatori din domeniul HORECA în 21 de judeţe. Această activitate a fost desfăşurată cu ajutorul a 213 echipe mobile, vaccinându-se astfel 67.106 persoane, dintre care 3.455 din domeniul HORECA. Braşov, Alba şi Bihor – în top, ca şi în săptămânile trecute şi la numărul de operatori economici, cât şi la numărul de persoane vaccinate”, a mai declarat Baciu.

Valeriu Gheorghiţă: Valul patru ar putea avea consecințe mai grave decât cele precedente

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă, a declarat că varianta indiană Delta este mult mai contagioasă și crește riscul de spitalizare, prin urmare valul patru ar putea avea consecințe mai grave decât cele precedente.

“Din datele existente, cunoaștem faptul că este mult mai contagioasă și aceste lucruri sunt deja cunoscute, are o contagiozitate și o transmitere de la o persoană la alta de două ori mai mare față de tulpina inițială. În ceea ce privește virulența, se pare că ar crește riscul de spitalizare de 2,5 ori mai mult decât tulpinile inițiale, decât celelalte variante de îngrijorare. Din datele care sunt modelate în momentul de față matematic se estimează că în 20 până la 50% din cazuri, persoanele diagnosticate sunt cazuri de reinfecții, tocmai pentru că tot mai multe date arată că odată ce persoanele au trecut prin boală la mai mult de 6 luni activitatea neutralizantă a anticorpilor pentru varianta Delta este aproape nedetectabile, lucru care se corectează prin vaccinare. Experții estimează că valul patru va fi mult mai agresiv decât valurile anterioare, diferențele fiind legate de nivelul de imunizare din populație, nivelul de vaccinare. Cu cât numărul și procentul persoanelor vaccinate este mai mare și aici mă refer la persoane vulnerabile, cu atât consecințele negative va fi mai mic”, a precizat Valeriu Gheorghiță.

Gheorghiță, despre eficiența vaccinurilor anti-COVID privind formele severe de boală și spitalizările

La acest moment vaccinurile anti-COVID-19 rămân foarte eficiente împotriva formelor severe de boală, precum și împotriva spitalizărilor, a declarat, marți, președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

“În spațiul public, în ultimele zile se propagă ideea că 60% din cazurile de spitalizare, înregistrate în Marea Britanie sunt în rândul persoanelor vaccinate cu schemă completă. Pe măsură ce numărul persoanelor vaccinate la nivel populațional crește, ipotetic dacă am avea 100% persoane vaccinate, evident că parte din cazurile diagnosticate și care ajung în spital vor fi din rândul celor vaccinați. În Marea Britanie, între 80-95% din persoanele cu vârstă mai mare de 50 de ani au fost vaccinate cu schemă completă. Dacă avem un focar de infecție constituit din 100 de persoane, din care 80 sunt persoane vaccinate cu schemă completă și 20 nevaccinate și 8 persoane din cele vaccinate ajung la spital, respectiv 8 din cele nevaccinate, vom ajunge la o concluzie că 50% din persoanele spitalizate sunt persoane care au fost vaccinate cu schemă completă. Dacă raportăm aceste cazuri la populația expusă vorbim de 10% persoane care au fost spitalizate, respectiv 40% persoane spitalizate din rândul celor nevaccinați”, a explicat Valeriu Gheorghiță.

Președintele CNCAV a mai spus că gradul mare de vaccinare a redus de 30 de ori fatalitatea în rândul pacienților infectați cu SARS-CoV-2 din Marea Britanie.

“Vaccinurile în momentul de față sunt foarte eficiente împotriva formelor severe, împotriva spitalizărilor. Sigur că nu vorbim de protecție de 100%. Vaccinarea cu schemă completă reduce substanțial riscul de spitalizare și risculd e deces.

În momentul de față în Marea Britanie, amplitudinea acestui val 4 este la circa două treimi din valul precedent, dar dacă ne uităm la spitalizare și decese, doar 10% din cazurile confirmate sunt spitalizate, și rata de mortalitate este de doar 3,3%.

Vedem o reducere a mortalitățiid e 30 de ori față de ce se întâmpla în valul precedent. în Marea Britanie”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.