19.9 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Un nou spray anti-COVID-19 nazal antiviral pe bază de proteine, în curs de avansare către studiile clinice umane de fază I

    Un nou spray nazal antiviral pe bază de proteine ​​dezvoltat de cercetătorii de la Universitatea Northwestern, Universitatea din Washington și Universitatea Washington din St. Louis este în curs de avansare către studiile clinice umane de fază I pentru a trata COVID-19.

    Noile terapii cu proteine ​​au contracarat infecția prin interferarea cu capacitatea virusului de a pătrunde în celule. Proteina de vârf a neutralizat virusul cu o potență similară sau mai mare decât tratamentele cu anticorpi cu statut de autorizare de utilizare de urgență de la U.S. Food and Drug Administration (FDA). De asemenea, proteina de vârf a neutralizat, în special, toate variantele SARS-CoV-2 testate, lucru pe care mulți anticorpi clinici nu l-au făcut, informează sciencedaily.com.

    Când cercetătorii au administrat șoarecilor tratamentul sub formă de spray nazal, aceștia au descoperit că cele mai bune dintre aceste proteine ​​antivirale au redus simptomele infecției sau chiar au prevenit infecția.

    Descoperirile au fost publicate în data de 12 aprilie în revista Science Translational Medicine.

    Lucrarea a fost condusă de prof. Michael Jewett din Northwestern, prof. David Baker și prof. David Veesler de la Facultatea de Medicină a Universității din Washington și de prof. Michael S. Diamond de la Universitatea Washington.

    Pentru început, echipa a folosit supercomputere pentru a proiecta proteine ​​care s-ar putea lipi de locurile vulnerabile de pe suprafața noului coronavirus, țintind proteina spike. Această lucrare a fost raportată inițial în 2020 în revista Science.

    În noua lucrare, echipa a reproiectat proteinele, numite minileanți, pentru a le face și mai puternice. Minileanții se leagă simultan de trei locuri, ceea ce face ca medicamentul să fie mai puțin probabil să se detașeze.

    ”Proteina spike a SARS-CoV-2 are trei domenii de legare, iar terapiile cu anticorpi comune pot bloca doar unul”, a spus Jewett.

    ”Interacțiunea dintre proteina spike și antiviral este printre cele mai strânse interacțiuni cunoscute în biologie. Când punem proteina spike și medicamentul nostru antiviral într-o eprubetă împreună timp de o săptămână, ele au rămas conectați și nu s-au destrămat niciodată”, a mai spus Jewett, profesor de inginerie chimică și biologică la Școala de Inginerie McCormick din Northwestern și director al Centrului pentru Biologie Sintetică din Northwestern.

    Pe măsură ce virusul SARS-CoV-2 a suferit mutații pentru a crea noi variante, unele tratamente au devenit mai puțin eficiente în combaterea virusului în continuă evoluție. Chiar luna trecută, FDA a întrerupt mai multe tratamente cu anticorpi monoclonali, de exemplu, din cauza eșecului lor împotriva subvariantei BA.2 Omicron.

    Spre deosebire de aceste tratamente cu anticorpi, care nu au reușit să neutralizeze Omicronul, noii minileanți și-au menținut potența împotriva variantei Omicron de îngrijorare. Prin blocarea proteinei spike a virusului, noul antiviral îl împiedică să se lege de receptorul uman al enzimei de conversie a angiotensinei 2 (ACE2), care este punctul de intrare pentru infectarea organismului. Deoarece noul coronavirus și variantele sale mutante nu pot infecta organismul fără a se lega de receptorul ACE2, antiviralul ar trebui să funcționeze și împotriva variantelor viitoare.

    Spre deosebire de anticorpii monoclonali, care sunt obținuți prin clonarea și cultivarea celulelor vii de mamifere, noul tratament antiviral este produs pe scară largă în microorganisme precum E. coli, făcându-le mai rentabile la fabricare. Nu numai că noua terapie este stabilă la căldură ridicată, ceea ce ar putea eficientiza și mai mult producția și ar putea scădea costul bunurilor pentru dezvoltarea clinică, dar este, de asemenea, promițătoare pentru a fi autoadministrată ca spray nazal unic, potrivit sursei citate.

    Cercetătorii cred că ar putea fi disponibil la farmacie și utilizat ca măsură preventivă pentru tratarea infecțiilor.

    MS: Noi măsuri pentru asigurarea asistenței medicale începând cu luna aprilie 2022

    Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate, precum și pentru interpretarea, modificarea și completarea unor acte normative a fost aprobat joi, 14 aprilie, de Guvernul României, la propunerea Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

    Actul normativ stabilește o serie de măsuri pentru asigurarea neîntreruptă a decontării serviciilor medicale, medicamentelor și dispozitivelor medicale, inclusiv pentru unele servicii medicale cuprinse în cadrul programelor naţionale de sănătate curative în actualul context epidemiologic, după ridicarea stării de alertă de pe teritoriul României.

    Astfel, medicii de familie și medicii din ambulatoriul clinic de specialitate pot acorda în continuare consultații medicale la distanță pentru pacienții cu afecțiuni cronice și boli cu potențial endemo-epidemic. De asemenea, terapiile psihiatrice și serviciile conexe actului medical furnizate de psihologi și logopezi se pot acorda în continuare la distanță. Consultațiile la distanță se validează fără a fi necesară utilizarea cardului național de asigurări sociale de sănătate sau a documentelor înlocuitoare ale acestuia.

    Monitorizarea pacienților după COVID-19 și a pacienților cu afecțiuni cronice, efectuate în 5 zile de la data solicitării acestora

    Investigațiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare, precum și a pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, se efectuează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora, chiar dacă furnizorul aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate a epuizat fondurile lunare contractate la momentul solicitării. Pentru decontarea contravalorii acestora, sumele contractate inițial se suplimentează prin acte adiționale.

    Servicii medicale pentru pacienții oncologici, gratuite

    În scopul asigurării accesului neîntrerupt la tratament al pacienților cu afecțiuni oncologice, serviciile medicale spitalicești de chimioterapie cu monitorizare, acordate în regim de spitalizare de zi, precum și serviciile de radioterapie cuprinse în programele naționale de sănătate finanțate de CNAS, se acordă gratuit tuturor pacienților care au nevoie de aceste tratamente. Decontarea contravalorii acestora se face de casele de asigurări de sănătate, la nivelul realizat, suplimentând sumele contractate inițial cu furnizorii de servicii medicale, prin acte adiționale, după încheierea lunii în care acestea au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.

    În mod similar, în cadrul Programului național de supleere a funcției renale, finanțat de CNAS, pentru bolnavii care suferă de insuficiență renală cronică se asigură tratamentul continuu și gratuit prin decontarea de către casele de asigurări de sănătate a ședințelor de dializă, la nivelul realizat, suplimentând sumele contractate inițial cu furnizorii de servicii medicale, prin acte adiționale, după încheierea lunii în care acestea au fost acordate, dacă a fost depășit nivelul contractat.

    Proiectul mai prevede că până la data de 30 septembrie 2022 casele de asigurări de sănătate contractează cu unitățile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitalicești în regim de spitalizare continuă o sumă echivalentă cu media lunară a sumelor contractate la nivelul casei de asigurări de sănătate respective pentru activitatea anului 2021. Perioada aprilie-septembrie 2022 reprezintă o etapă de tranziție în care spitalele au obligația de a lua toate măsurile necesare astfel încât activitatea medicală să revină la un nivel cât mai apropiat de anii anteriori pandemiei, inclusiv prin creșterea ponderii cazurilor tratate în regim de spitalizare de zi și în ambulatoriul de specialitate.

    De asemenea, serviciile medicale și medicamentele pentru tratarea cazurilor de COVID-19 și a complicațiilor acestora se acordă în continuare tuturor persoanelor aflate pe teritoriul României.

    Și evaluarea și tratarea pacienților confirmați cu COVID-19 continuă în cadrul centrelor organizate în spitalele, unde pacienții vor beneficia de servicii medicale în regim de spitalizare de zi, suportate din fondurile aferente asistenței medicale spitalicești și decontate prin tarif pe serviciu medical-caz.

    Monitorizarea stării de sănătate a persoanelor COVID-19, realizată de medicii de familie

    Proiectul prevede și faptul că activitatea de monitorizare a stării de sănătate a persoanelor care au avut un rezultat pozitiv la testul efectuat pentru detecția virusului SARS-CoV-2 se realizează de către medicii de familie aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.

    Activitatea de monitorizare a stării de sănătate a pacienților desfășurată în cabinetele medicilor de familie se realizează prin fișa de monitorizare a pacientului ce se completează în aplicația informatică ”Corona-forms”. În vederea realizării decontării de către casele de asigurări de sănătate a activității de monitorizare a pacienților, datele din fișa de monitorizare a pacientului vor fi transmise, în mod automat, în forma completată de medicul de familie, din aplicația informatică „Corona-forms” în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI).

    Vaccinarea împotriva COVID-19, exclusiv prin cabinetele de asistență medicală primară de la 1 iulie 2022

    Începând cu data de 1 iulie 2022 activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele de asistenţă medicală primară, în cadrul programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății. Persoanele care se vaccinează împotriva COVID-19 cu schemă completă de vaccinare beneficiază de o alocație de hrană, în valoare totală de 100 lei, sub forma tichetelor de masă pe suport electronic, care se achiziționează de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și se distribuie centrelor de vaccinare, cabinetelor medicilor de familie, ambulatoriilor de specialitate sau autorităților publice locale.

    Reamintim că, la data de 31 martie 2022 o serie de documente, a căror valabilitate a fost prelungită în repetate rânduri pe perioada stării de alertă, și-au pierdut valabilitatea, fiind necesară o nouă evaluare a medicului specialist pentru emiterea unor noi documente:

    • Biletele de trimitere pentru specialități clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică și de reabilitare;
    • Biletele de trimitere pentru specialități paraclinice;
    • Recomandările medicale pentru îngrijiri medicale la domiciliu/îngrijiri paliative la domiciliu;
    • Recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii și dispozitive asistive ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate;
    • Deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor și dispozitivelor asistive.

    Nu sunt afectate de această reglementare documentele care se află în perioada de valabilitate.

    Actualizarea cadrului legal aplicabil donatorilor de sânge, aprobată

    Tot prin actul normativ aprobat joi se actualizează cadrul legal aplicabil donatorilor de sânge. Astfel, donatorii de sânge au dreptul să primească, la fiecare donare, o alocaţie de hrană sub forma tichetelor de masă, care au caracteristicile fizice şi valorice conform prevederilor Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    Prin această OUG se reglementează o serie de măsuri privind drepturile salariale din domeniul sanitar în cazul persoanelor detașate, dar și pentru personalul din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Sănătății, conducerea direcțiilor de sănătate publică și a personalului care gestionează focare COVID-19, personalului din structurile de control ale direcțiilor de sănătate publică.

    Vaccinul anti-COVID-19 de la Valneva, aprobat în Marea Britanie

    Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi a Produselor Medicale (MHRA) din Marea Britanie a aprobat vaccinul anti-COVID dezvoltat de compania franco-austriacă Valneva.

    Marea Britanie urma să primească 100 de milioane de doze de vaccin Valneva, însă guvernul a anulat acordul în septembrie 2021 din cauza unei ”încălcări a obligaţiilor”, relatează joi dpa, informează Agerpres.

    Potrivit unui comunicat de presă, Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi a Produselor Medicale din Marea Britanie este prima din lume care aprobă vaccinul Valneva.

    De altfel, vaccinul dezvoltat de compania franco-austriacă este al şaselea vaccin anti-COVID-19 autorizat de MHRA.

    Autorizaţia survine pe fondul creşterii săptămânale a numărului de decese asociate COVID-19 în Anglia şi Ţara Galilor, deşi nivelurile rămân cu mult sub cele atinse în timpul valurilor anterioare de coronavirus, potrivit sursei citate.

    Serviciul Naţional de Sănătate din Regatul Unit a anunţat că ratele foarte mari de infecţii cu COVID-19 au un ”impact major” asupra sistemului de sănătate britanic. Cu toate acestea, guvernul de la Londra a refuzat să reintroducă măsuri restrictive pentru a stopa răspândirea coronavirsului.

    MS: 1.477 cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore

    Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.477 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 125 mai puțin față de ziua anterioară. 197 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 148 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.828 cu 88 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 251 persoane, cu 2 mai puțin față de ziua anterioară. Dintre cei 251 pacienți internați la ATI, 223 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 83 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 20 mai puțin decât în ziua anterioară și 0 în ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până joi, 14 aprilie, 65.297 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

    În intervalul 13.04.2022 (10:00) – 14.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 12 decese (7 bărbați și 5 femei), niciunul anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 12 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 de ani, 2 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 9 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Din totalul de 12 pacienți decedați, 10 au fost nevaccinați și 2 vaccinați. Ambii pacienți vaccinați care au decedat aveau peste 80 de ani și prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 7.764 teste RT-PCR (4.071 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.693 la cerere) și 16.120 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.894.654 teste RT-PCR și 9.525.669 teste rapide antigenice.

    Stație de oxigen performantă, achiziționată de Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia

    Spitalul Județean de Urgență (SJU) Alba Iulia a achiziționat o stație de oxigen pentru vindecarea pacienților diagnosticați cu COVID-19, dar și pentru tratamentul altor afecțiuni acute severe sau cronice care necesită terapie cu oxigen, informează unitatea sanitară.

    ”Prin achiziția stației de producere oxigen sunt asigurate două surse sustenabile și continue de oxigen. Acestea pot asigura continuitatea oxigenoterapiei pacienților internați în secțiile SJU Alba Iulia, nu numai în secția ATI COVID, ci în toate secțiile spitalului, inclusiv în condițiile creșterii consumului. Stația de oxigen a ajuns în cursul zilei de miercuri, 13 aprilie 2022, la SJU Alba Iulia, fiind achiziționată din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare, apel: sprijinirea ameliorării efectelor provocate de criză în contextul pandemiei de COVID-19 și al consecințelor sale sociale”, potrivit SJU Alba Iulia.

    Obiectivul general al proiectului este creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare prin asigurarea răspunsului în timp util și eficient al sistemului medical la criza COVID -19 și consolidarea capacitații adecvate de îngrijire și tratament a cazurilor de infecție cu virusul SAR-CoV-2 prin dotarea cu echipamente/ dispozitive/ aparatură medicală necesare pentru tratamentul pacienților.

    Stația de producere oxigen este compusă din:

    1. Generator de oxigen de min. 60 m³/h cu sistem de încărcare butelii
    2. Generator de oxigen de min. 60 m³/h
    3. Statie Oxigen 2×12 butelii
    4. Sistem central pentru monitorizarea și managementul gazelor medicale (O2)

    Valoarea totală a investiției se ridică la 2.594.200 de lei.

    Pentru accesarea acestui proiect, SJU Alba Iulia a primit sprijin de la Consiliul Județean Alba, la fel cum s-a întâmplat și în cazul accesării celorlalte proiecte cu finanțare europeană.

     

    Speleoterapia sau terapia în salină. Când este indicată

    Pacienții cu boli pulmonare sau alergii au la îndemână un tratament adjuvant, respectiv salino-terapia. Prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog și manager al Spitalului de Boli Infecțioase ”Victor Babeș” din Timișoara, a explicat ce este acest tip de terapie și când trebuie utilizată.

    ”Speleoterapia, asa cum este numită terapia în salină, este indicată în special în cazul persoanelor care prezintă o imunitate mai slabă, răceli repetate, rinite cronice (în special cele alergice), polipi, sinuzite, faringite, astm bronșic sau bronșitele asmatiforme, traheobronșite, sinuzite maxilare sau cronice, amigdalite cronice, emfizem pulmonar, dar și pentru persoanele care suferă de oboseală cronică, rezistență scăzută la stres și chiar insomnie. Există însă și contraindicații. Nu se recomandă cura cu aerosoli în cazul persoanelor care sunt bolnave de tuberculoză, pneumonie, gripă, hipertensiune, dar și în cazul celor care suferă de anxietate sau claustrofobie. Cu alte cuvinte, persoanele care au fenomene acute pulmonare sau cardiace”, a explicat medicul în cadrul Lecției de la Babeș.

    Principalii beneficiari sunt însă copiii, orele petrecute în salină ajutând la oameliorare a simptomelor de hiper-reactivitate bronșică (fenomene tusigene, bronșite repetate), dar și la o creștere sănătoasă a plămânilor.

    Prof. dr. Cristian Oancea spune că pentru a avea cu adevărat eficiență medicală, salinele trebuie să întrunească anumite condiții specifice, respectiv temperatura constantă a aerului (relativ scazută, de aceea se recomandă și purtarea unor haine mai groase în interior), umiditatea crescută, prezența de aerosoli salini, aeroionizare.

    ”Recomandarea de cură într-o salină este de 7-10 zile (pentru copii) și 14-18 zile (pentru adulți). În cazul copiilor cu vârsta mai mică de 3 ani, trebuie să aveți acordul medicului pediatru pentru ședințele de salină. Chiar dacă salina reprezintă și un spațiu de odihnă, este important să desfășurați activități fizice ușoare sau moderate. Foarte multe saline pun la dispoziție tot felul de activități recreaționale (tenis de masă, bowling, baschet, plimbări cu barca, hidrobiciclete), iar pacienții sunt încurajați să facă cât mai multă mișcare. O ședință de salină trebuie să fie minim de 30 de minute. Pentru ca efectul să fie cel așteptat, perioada petrecută în subteran ar trebui să fie de 1-2 ore, în funcție de patologia pacientului (ședințele de salină trebuie urmate de 2 ori pe zi). Efectele clinice pot să persiste până la 3 luni de zile.”, a mai precizat medicul pneumolog.

     

    Studiu: Grupa de sânge poate oferi informații despre riscul apariției cheagurilor de sânge la persoanele cu cancer

    Un nou studiu Blood Advances sugerează că persoanele cu cancer și tipuri de sânge non-0, cum ar fi tipurile A, B și AB, se confruntă cu un risc crescut de a dezvolta tromboembolism venos (TEV) sau cheaguri de sânge în vene, la trei luni după ce au primit diagnosticul inițial.

    Oamenii de știință s-au străduit de mult să înțeleagă factorii de risc pentru TEV, principala cauză a deceselor prevenibile în spitale din Statele Unite. Evaluările existente folosesc factori precum tumora sau tipul de cancer pentru a detecta persoanele cu risc crescut de TEV. Cu toate acestea, mulți pacienți fără aceste diagnostice dezvoltă cheaguri de sânge care pun viața în pericol, dar rămân neidentificați, potrivit sciencedaily.com care citează Societatea Americană de Hematologie.

    Tromboembolismul venos include tromboza venoasă profundă (TVP), un cheag de sânge care se formează de obicei în venele profunde ale piciorului și embolia pulmonară (EP), o afecțiune care pune viața în pericol și care apare atunci când un cheag de sânge se eliberează și se blochează în arterele plămânului.

    Aceste cheaguri de sânge pot afecta orice persoană, cercetările existente sugerează că oamenii cu tipuri de sânge non-0 au mai multe șanse de a dezvolta TEV. Cancerul și terapiile pentru cancer cresc, de asemenea, șansele de a dezvolta cheaguri de sânge și, în timp ce persoanele cu forme severe de cancer au mai multe șanse de a dezvolta TEV, există mai puține cercetări privind riscul în rândul pacienților cu cancere mai puțin asociate cu tromboză.

    În studiu, cercetătorii au investigat rolul tipurilor de sânge non-0 în probabilitatea participanților de a dezvolta TEV. Ei au colectat date de la 1.708 de participanți adulți cu un diagnostic de cancer nou sau recurent din setul de date de la Vienna Cancer and Thrombosis Study (CATS).

    Cercetătorii au grupat participanții mai întâi după grupa de sânge, apoi i-au sortat în funcție de clasificarea tumorii. Pacienții cu tumori pancreatice, gastroesofagiene și cu cancer cerebral au fost considerați a fi diagnosticați cu risc ridicat. În timp ce tipul de tumoră poate fi util în identificarea persoanelor cu mai multe șanse de a dezvolta TEV, mulți oameni cu tumori mai puțin severe prezintă cheaguri de sânge periculoase și, prin urmare, pot necesita monitorizare și tratament suplimentar. Rezultatele studiului sugerează că grupa sanguină poate servi ca o altă măsură predictivă importantă.

    ”Știm că tipul de tumoră ajută la determinarea riscului inițial pentru TEV. Dar continuăm să vedem că aceste evaluări ale riscului nu reușesc să capteze toți pacienții cu cancer care dezvoltă aceste cheaguri de sânge”, a explicat autorul studiului, Cornelia Englisch, doctorand la Universitatea de Medicină din Viena.

    ”Prin evaluarea exclusivă a tipului de tumoră, pierdem până la 50% dintre persoanele care dezvoltă TEV”, a mai spus aceasta.

    Rezultatele au indicat că pacienții cu tipuri de sânge non-0 au avut mai multe șanse de a dezvolta TEV la trei luni după diagnosticul sau reapariția cancerului. Potrivit dr. Englisch, această asociere nu a apărut la momentul diagnosticului, deoarece terapiile pentru cancer cresc probabilitatea pacienților de a dezvolta cheaguri de sânge, făcând grupa de sânge un predictor mai puțin semnificativ al TEV în stadiile incipiente ale tratamentului.

    Persoanele cu tumori în afara categoriei de boală cu risc ridicat, cu grupă de sânge non-0, au avut mai multe șanse să dezvolte cheaguri de sânge independent de timp.

    Dr. Englisch a remarcat că, deși noi, aceste constatări sunt exploratorii și necesită încă un studiu suplimentar. În continuare, anchetatorii urmăresc să înțeleagă mai bine mecanismele biologice care stau la baza acestor constatări. Ei speră că grupa sanguină poate servi ca un instrument util în evaluările riscului pentru TEV asociat cancerului în viitor.

    Cercetare: Posibilă descoperire a mecanismului fizic prin care dozele mari de antibiotice duc la răspândirea rezistenței acestora între bacterii

    Inginerii biomedicali de la Universitatea Duke cred că au descoperit mecanismul fizic care face ca dozele mari de antibiotice să sporească răspândirea rezistenței acestei clase de medicamente între bacterii.

    Cauza ar fi o supra-abundență de ”gene săritoare”, numite transpozoni, care poartă instrucțiunile genetice pentru rezistența de la codul sursă al celulei la plasmidele care circulă între celule, potrivit sciencedialy.com.

    ”Există o mulțime de dovezi care sugerează că agenții patogeni umani au probabil rezistență la antibiotice de la alte specii care trăiesc în mediul natural”, a spus Lingchong You, profesor de inginerie biomedicală la Duke.

    ”În mod intuitiv, este logic că nivelurile ridicate de antibiotice în aceste medii facilitează trecerea genelor de rezistență de la cromozomi la plasmide, astfel încât acestea să se poată răspândi, dar mecanismul de bază nu a fost niciodată testat direct. Aici intervine munca noastră”, a mai adăugat acesta.

    Se știe deja că această creștere a rezistenței la antibiotice la agenții patogeni umani a coincis cu o utilizare tot mai frecventă a antibioticelor în activități industriale la scară largă, cum ar fi agricultura și producția. În timp ce genele care oferă rezistență par a fi relativ noi pentru acești agenți patogeni, unele datează de milioane de ani în bacterii care trăiesc în anumite ecosisteme sălbatice. Împreună cu experimentele care arată că nivelurile ridicate de antibiotice promovează răspândirea rezistenței atât în ​​interiorul, cât și între speciile bacteriene, este ușor să se tragă concluzia că agenții patogeni umani au dobândit aceste gene de rezistență din mediu din cauza nivelului său în creștere de antibiotice, potrivit sursei citate.

    În timp ce cauza și efectul par clare, cercetările nu au stabilit niciodată cu fermitate mecanismele care stau la baza, potrivit profesorului You. Oamenii de știință știu că mănunchiuri mici de ADN, care plutesc liber, numite plasmide, poartă gene de rezistență între celule. Cercetările proprii, totuși, au arătat că prezența antibioticelor nu crește rata la care plasmidele efectuează aceste schimburi de gene. În acest context, cercetătorii s-au întrebar care este forța fundamentală care conduce această selecție naturală.

    În noua lucrare, profesorul You și doctorandul său Yi Yao arată că acest mecanism misterios ar putea fi selecția mediată de antibiotice asupra ”genelor săritoare”, numite transpozoni, care transportă genele de rezistență de la cromozomii celulei la plasmide.

    ”Experimentele lui Yi au fost concepute pentru a testa această posibilă cale care explică modul în care diferiți agenți patogeni obțin rezistență de la speciile de mediu”, a spus You.

    ”Și a demonstrat că nu numai că este posibil, ci și foarte probabil”, a mai adăugat acesta.

    Transpozonii sunt bucăți minuscule de ADN care sar în mod constant în interiorul unei celule. Ei pot sări din loc în loc în baza de date genetică centrală a unei celule și pot sări din baza de date a ADN-ului la plasmidele mai mari capabile să călătorească între celule sau invers. Acest lucru poate duce la cromozomi sau plasmide care conțin multe copii ale acelorași modele genetice.

    Într-o serie de experimente, Yao a expus celule rezistente la diferite tipuri de antibiotice la o serie de concentrații ale acelui antibiotic. Pe măsură ce concentrația a crescut, invariabil a venit un moment în care celulele care transportau plasmide cu mai multe copii ale genelor de rezistență au început să concureze pe semenii lor.

    Nu este clar, totuși, dacă nivelurile mai ridicate de antibiotice determină în mod direct transpozonii de rezistență din aceste celule să devină mai activi. Mai degrabă, demonstrează că, dacă saltul de transpozon are deja loc, selecția antibioticelor ar îmbogăți întotdeauna populația care conține gene de rezistență care au sărit la plasmide.

    Nivelurile de antibiotice necesare pentru a începe să conducă această selecție, spun cercetătorii, variază foarte mult între specii și medicamentele specifice în cauză. Dar acest interval nu este neobișnuit în mediile naturale de astăzi, oferind potențial presiunea necesară pentru ca agenții patogeni umani să preia genele de rezistență cu mai multă regularitate.

    ”Acum lucrăm pentru a demonstra că această dinamică are loc în mod activ în medii reale precum spitalele și nu doar într-un vas Petri”, a spus You.

    ”Vrem, de asemenea, să vedem dacă putem folosi aceste cunoștințe pentru a selecta în mod selectiv fluxul de gene pentru a optimiza bacteriile proiectate pentru utilizări industriale”, a mai spus acesta.

    OMS menține răspândirea COVID-19 ca urgenţă sanitară internaţională

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a decis să mențină răspândirea COVID-19 ca urgenţă sanitară internaţională sau pandemie.

    ”Nu este momentul să lăsam garda jos”, spune OMS. Organizația recomandă tuturor statelor să continue să se pregătească pentru a face faţă unui asemenea tip de criză, relatează EFE, scrie Agerpres.

    Potrivit directorului general al organizaţiei, Tedros Adhanom Ghebreyesus, Comitetul de Urgenţă al OMS (format din cercetători independenţi) a recomandat să nu fie schimbat nivelul de alertă privind COVID-19, în perspectiva ca virusul să continue să se transmită în mod intens.

    De asemenea, evoluţia sa este imprevizibilă, iar mortalitatea se menţine la un nivel ridicat, a precizat directorul OMS.

    În acest context, a explicat oficialul OMS, trebuie menţinute eforturile ca vaccinurile şi alte instrumente dezvoltate pentru a face faţă pandemiei să fie distribuite în mod echitabil între ţări şi în interiorul lor şi să se continue programul de vaccinare pentru cei cu vârsta peste 65 de ani, mai ales în Africa.

    Tedros a mai spus că acoperirea breşelor existente în accesul la vaccinuri ”este cel mai bun mod de a ne proteja de viitoare focare”, potrivit sursei citate.

    Preşedintele Comitetului de urgenţă al OMS, Didier Houssin, a susţinut la rândul său că ”nu este momentul să ne relaxăm cu privire la acest virus”, nici să se piardă din vedere necesitatea de a continua testele de depistare pentru COVID-19.

    Referitor la condiţiile ca infecţia COVID-19 să nu mai fie plasată la nivelul maxim de alertă sanitară, el a explicat că este nevoie de întrunirea mai multor criterii, printre care unele epidemiologice şi altele legate de impactul coronavirusului în acele locuri unde răspândirea se menţine ridicată.

    În ultima săptămână, numărul deceselor de COVID-19 raportate la nivel global a fost cel mai scăzut de la începutul pandemiei.

    Subvariantele de Omicron descoperite recent (BA.4 şi BA.5) au fost detectate în mod limitat în ţări din Africa şi Europa, după cum a confirmat directoarea programului de combatere a COVID-19 din cadrul OMS, Maria Van Kherkove. Aceasta a mai precizat că se analizează dacă prezintă o schimbare semnificativă faţă de varianta originală.

    Ziua Mondială a Bolii Chagas, 14 aprilie. Aproximativ 6-7 milioane de oameni infectați cu aceasta boală în întreaga lume

    Ziua Mondială a Bolii Chagas, marcată pentru prima dată în anul 2020 la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), este celebrată anual în data de 14 aprilie.

    Boala Chagas, cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, este o boală cauzată de parazitul protozoar Trypanosoma cruzi (T. cruzi) și care poate pune viața în pericol.

    Boala Chagas afectează în principal persoanele defavorizate, fără acces la asistență medicală. Boala progresează lent și prezintă adesea un curs clinic asimptomatic. Fără tratament, boala Chagas poate duce la modificări cardiace și digestive severe și poate deveni fatală, potrivit OMS.

    Afecțiunea este răspândită în rândul populațiilor sărace din America Latină continentală, dar este din ce în ce mai detectată în alte țări și continente. Există aproximativ 6-7 milioane de oameni infectați cu boala Chagas în întreaga lume, cu 10.000 de decese, în fiecare an.

    Boala este adesea considerată a fi o ”boală tăcută”, deoarece majoritatea infectate nu prezintă simptome sau prezintă simptome extrem de ușoare.

    În acest context, creșterea gradului de conștientizare a bolii este esențială pentru a îmbunătăți ratele de tratament și vindecare precoce, împreună cu întreruperea transmiterii acesteia.

    Tema pentru 2022 a Zilei Mondiale a Bolii Chagas este găsirea și raportarea fiecărui caz pentru a învinge afecțiunea. În multe țări, există rate scăzute de detecție (<10%, frecvent <1%) și bariere frecvente în calea accesului la asistență medicală adecvată.

     

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.