Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, aflat vineri într-o vizită de lucru la Craiova, că în acest moment se lucrează la o regândire a sistemului de sănătate publică din țara noastră.

În acest context, ministrul a precizat că unul dintre centrele regionale ale Institutului Național de Sănătate Publică va fi la Craiova.

”Lucrăm la o regândire a sistemului de sănătate publică din România și unul dintre centrele regionale ale Institutului Național de Sănătate Publică vrem să îl facem la Craiova încât să fim mult mai bine pregătiți nu numai din punctul de vedere al urgențelor de tip pandemic și de coordonarea activităților de sănătate publică, dar și în ceea ce privește o evaluare corectă a nevoii de servicii de sănătate și o mapare a resurselor existente și a nevoilor viitoare pentru această regiune”, a declarat ministrul Rafila în cadrul unei conferințe de presă.

Ministrul Sănătății a mai precizat că în cadrul vizitei sale de lucru a mers și la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova, unde se dezvoltă o zonă pentru marii arși.

”La Spitalul Clinic Județean de Urgență din Craiova se dezvoltă foarte rapid și foarte frumos o zonă de terapie a pacienților cu arsuri extinse, o zonă pentru marii arși. Ceea ce este îmbucurător, și o zonă de chirurgie cardiovasculară care, din motive mai puțin obiective cred, nu este funcțională pentru că nu s-a aprobat încă structura acestei unități care are nu numai dotare ci și competență profesională”, a mai subliniat ministrul.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a precizat că Ministerul Sănătății tocmai a terminat protocoalele și ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din țară.

Mai mult, ministrul a mai spus că se are în vedere și dezvoltarea și implementarea funcționalităților registrului național de transplant astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective.

”Ministerul Sănătății tocmai a terminat protocoalele și ghidurile de practică medicală standardizate în domeniul transplantului, după care vor lucra medicii din toate centrele acreditate din țară. Un proiect realizat în premieră în România, prin fonduri europene. În ghiduri sunt prevăzute și criteriile după care vor fi aleși bolnavii care vor beneficia de transplant. În plus, ne propunem să dezvoltăm și să implementăm funcționalitățile registrului național de transplant, astfel încât alegerea să fie bazată pe criterii obiective.”, a precizat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, în cadrul unui comunicat de presă remis cu prilejul Zilei Naționale a Transplantului.

Potrivit Ministerului Sănătății, în acest moment sunt mii de pacienți pe listele de așteptare pentru transplant.

A doua maşină de terapie intensivă a fost operaționalizată la Timișoara, a anunțat vineri șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat.

”Acum SMURD va asigura în municipiul Timişoara două maşini de terapie intensivă cu medic, din care una va fi pe 12 ore, iar una continuă pe 24 de ore, şi patru maşini de prim-ajutor pe lângă ceea ce are Serviciul de Ambulanţă. Ambulanţa de terapie intensivă este standard, fiind deservită de patru persoane doi de la pompieri, paramedici, un medic şi un asistent care provin de la UPU. Şi elicopterul SMURD are doi piloţi de la Ministerul de Interne, un medic şi un asistent de la UPU. Maşina de prim ajutor are de regulă trei pompieri care au făcute cursurile de acordare de prim ajutor, defibrilare etc”, a afirmat Raed Arafat, citat de Agerpres.

Dr. Raed Arafat a participat alături de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, general-locotenent Dan-Paul Iamandi, la inaugurarea noului sediu al Detaşamentului 1 de Pompieri Timişoara.

Directorul executiv al Agenției Naționale a Transplantului (ANT), dr. Radu Zamfir, a declarat vineri că există în acest moment preocupări pentru dezvoltarea unor noi programe de transplant care vizează țesuturile compozite, uterul și intestinul subțire.

”În cadrul Spitalului Floreasca sunt practic niște preocupări reluate de a dezvolta un program de transplant de țesuturi compozite. Iar în cadrul centrului Târgu Mureș sunt preocupări în direcția dezvoltării unui program de transplant de uter. De asemenea, există preocupări în direcția dezvoltării unui program de transplant de intestin subțire în cadrul Institutului Clinic Fundeni”, a declarat dr. Zamfir în cadrul unei conferințe de presă cu prilejul Zilei Naționale a Transplantului.

Potrivit dr. Radu Zamfir, ”aceste lucruri sunt realizate și realizabile într-o succesiune logică și anume: instruirea unor oameni în această direcție și, ulterior, crearea contextului în care să se poată acredita centrul pentru acest tip de activitate.”

Directorul executiv al Agenției Naționale de Transplant (ANT), dr. Radu Zamfir, a declarat vineri că se are în vedere dezvoltarea unui program de non-heart-beating donor, în vederea creșterii numărului de donatori.

Nu este un proces simplu, pentru că vor fi necesare în acest sens modificări legislative și o pregătire intensă a personalului medical.

„Pentru o creștere a numărului de donatori avem în plan dezvoltarea unui program de non-heart-beating donor cu două unități pilot, Spitalul Floreasca și Spitalul Sf. Spiridon din Iași. Pentru a fi implementat este nevoie atât de instruirea personalului medical, care va fi primul lucru realizat, cât și de anumite modificări legislative care să permită să creeze un context în care să se poată efectua aceste prelevări. Pentru că, după cum știți, există mortalitate pe lista de așteptare și scăderea mortalității este obiectivul nostru principal”, a declarat dr. Zamfir în cadrul unei conferințe de presă susținute cu prilejul Zilei Naționale a Transplantului.

Potrivit medicului, acest program are în vedere prelevarea organelor de la pacienți în stop cardiac, cu acordul familiei.

„Totul se face în primul rând cu luarea consimțământului familiei, iar intenția este de a preleva organe de la pacienți care sunt în stop cardiac, într-un stop cardiac iresuscitabil. După ce se epuizează toate resursele prin care acel pacient este resuscitat și se încearcă readucerea lui la viață, din acel moment se poate pune problema de a deveni donator din această clasă non-heart-beating”, a explicat directorul executiv al ANT.

Dr. Radu Zamfir a mai spus că speră ca pe parcursul acestui an să se poată realiza transplant cardiac la Târgu Mureș cetățenilor bulgari, cu organe provenite din Bulgaria.

”Avem ca perspectivă de dezvoltare și de creștere a numărului de donatori și acordul realizat împreună cu Bulgaria, prin care țările își oferă excedentul de organe care nu au receptor compatibil pe teritoriul țării unde există donatorul. Putem spune cu certitudine că sunt cel puțin 10-15 pacienți care au primit organe din Republica Bulgaria. Acest sprijin între cele două agenții este pe mai multe direcții. Sperăm ca pe parcursul acestui an să se poată realiza transplant cardiac la Târgu Mureș cetățenilor bulgari, cu organe provenite din Republica Bulgaria”, a mai precizat medicul.

Directorul ANT a mai menționat că până în luna aprilie a anului 2022 există în România 29 de donatori.

Colegiul Medicilor din România (CMR) subliniază, cu prilejul Zilei Naționale a Transplantului, importanța dezvoltării centrelor de transplant prin infrastructură și personal, a accesului transparent al pacienților la listele de așteptare și a existenței campaniilor de informare cu privire la activitatea de transplant.

Potrivit CMR, ”activitatea de transplant este una deosebit de complexă şi sensibilă, ce se organizează permanent contracronometru şi care trebuie să se desfășoare cu o precizie maximă. Pe lângă importanța înțelegerii și penetrării în cadrul societății a conceptului de transplant de organe, procedură prin care se salvează alte vieți, nu trebuie uitat că este nevoie de o resursă umană extrem de bine pregătită. În multe privințe, transplantul de organe presupune și echipe mixte, lucrul în echipă, colaborare între medici din diverse zone ale țării, totul într-un interval de timp foarte bine stabilit.”

De Ziua Națională a Transplantului, Colegiul Medicilor din România se alătură acestui demers și lansează un apel de înțelegere la nivelul societății cu privire la tot ceea ce reprezintă transplantul de organe, dar și un mesaj de susținere cu privire la dezvoltarea resursei umane implicate în transplantul de organe.

”Este greu, într-adevăr, să ne imaginăm când suntem sănătoși, ce se întâmplă cu  corpul nostru în eventualitatea în care suntem de acord cu donarea de organe. Dar, acest accept, această decizie este o decizie generoasă, o decizie superioară pentru condiția umană. Există în această lume, atât oameni dragi, rude – pacienți care așteaptă cu disperare un organ eligibil – pentru a trăi. Educarea societății noastre cu privire la acest concept – transplantul de organe – se datorează în cea mai mare măsură medicilor implicați în transplant și demersurilor organizațiilor pacienților cu transplant și, bineînțeles, unei părți din societatea civilă. Se datorează activității medicilor care au făcut pionierat în România, cât și succeselor medicilor care fac transplant astăzi, care se traduc prin vieți salvate.”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Colegiul Medicilor din România susține dezvoltarea centrelor de transplant atât din punctul de vedere al infrastructurii și, bineînțeles al personalului medical dedicat, dar și ca acces transparent al pacienților la listele de așteptare.

”Este importantă o monitorizare permanentă și vizibilă în sisteme de date informatice a pacienților care au nevoie de transplant, monitorizarea organelor care sunt disponibile la nivel național, în timp real și transparent. Pentru a da încredere activității de transplant trebuie să se asigure o transparență maximă.”, a mai subliniat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

Donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele acestuia de către populație și, obligatoriu, de transparență. Însă, este nevoie și de informații în această direcție, de campanii de informare, astfel încât populația să înțeleagă și să accepte că poate salva o viață sau chiar mai multe vieți, dacă există compatibilitate, prin transplantul de organe.

La sfârșitul anului 2021, potrivit datelor disponibile, în România erau înregistrați doar 47 de donatori reali.

Consumatorii care țin Postul Mare al Paștelui, de altfel și cel mai mare post din an, au dezlegare la pește în duminica Floriilor. În acest context, InfoCons atenționează populația să fie atentă atunci când cumpără pește, pentru a evita diferite probleme.

Astfel, InfoCons vine cu o serie de sfaturi de care să țineți cont atunci când achiziționați pește sau produse din pește:

• ”Acordați o atenție sporită aspectului peștelui pentru a vă crea o primă opinie asupra gradului de prospețime. Semnele neconformității produselor sunt: suprafața lipicioasă, deshidratată, cu pete de mucegai, gust și miros modificate etc.
• Pentru produsele pescărești care sunt menite a fi comercializate vii (crap, șalău, scrumbie, păstrăv, homari, creveți, crab etc) trebuie să fie prezente semnele de vitalitate. Este interzisă comercializarea peștilor care au murit în bazine sau care nu prezintă semne de viață ori sunt într-o stare de ”agonie”, prezintă rupturi, suprafață a pielii discontinuă etc.
• Nu cumpărați pește sau produse din pește, dacă aveți suspiciuni privind gradul de prospețime;
• Produsele pescărești trebuie păstrate, expuse la o temperatură optimă, apropiată de punctul de topire al gheții și trebuie acoperite cu gheață.
• Asigurați-vă că produsele pe care le achiziționați au etichetă, nu cumpărați produse preambalate neetichetate;
• Solicitați bonul fiscal la achiziționarea peștelui și a produselor din pește, pentru a avea un document justificativ în cazul depunerii unei sesizări;
• Pentru produsele pescărești care sunt preparate – fileuri, rondele, trunchiuri de pește etc., atenția trebuie îndreptată către culoarea, fermitatea și mirosul acestora. Produsele pescărești preparate care prezintă un miros și un aspect modificat nu trebuie expuse și comercializate.
• Icrele de pește neprelucrate trebuie să aibă un aspect uniform și o culoare specifică speciei de pește de la care provin;
• Nu achiziționați produse pescărești congelate care au un strat gros de gheață ori a căror glazură de gheață este discontinuă, netransparentă și cu un aspect murdar;
• Produsele pescărești afumate trebuie să prezinte un aspect uniform, un gust și miros de afumat, dar și o culoare specifică.
• Peștele și produsele din pește nu trebuie cumpărate din locuri neautorizate, întrucât comerciantul nu poate să asigure toate condițiile optime, atât din punctul de vedere al transportului, cât și a modului de depozitare și comercializare.
• Nu cumpărați pește și produse din pește preambalate pe ale căror etichete nu este înscrisă data durabilităţii minimale/ data limită de consum sau dacă aceasta este modificată sau depaşită;”

UNICEF continuă să sprijine populația din Ucraina. De data aceasta, UNICEF a donat 15 ambulanțe pentru spitalele de copii din întreaga țară, devastată de războiul izbucnit în urmă cu 51 de zile.

”Pentru sănătatea fiecărui copil, sprijinirea mamelor și copiilor în Ucraina continuă. Am livrat medicamente esențiale spitalelor. De data aceasta livrăm 15 ambulanțe pentru spitalele de copii din întreaga țară, 5 pentru Lviv și restul pentru alte zone din Ucraina”, a declarat Murat Sahin, reprezentant UNICEF în Ucraina, într-o intervenție video pe pagina socială a organizației.

Ambulanțele sunt echipate cu tot ce este necesar pentru a acorda ajutor mamelor și copiilor.

De asemenea, truse de prim ajutor necesare lucrătorilor din domeniul sanitar vor fi livrate în peste 20.000 de unități din Ucraina.

”Pentru sănătatea fiecărui copil avem nevoie de pace, avem nevoie de acces la servicii de sănătate, avem nevoie de acces la siguranță”, a mai spus Murat Sahin.

Ziua Națională a Transplantului este marcată anual în data de 15 aprilie, cu scopul conștientizării faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă. Totodată, se are în vedere cu acest prilej și promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene.

Ziua Națională a Transplantului se sărbătorește în statele membre ale Uniunii Europene începând din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei.  În România, a fost marcată prima dată în 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, care la acea vreme era reprezentantul României la Consiliul Europei.

”În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul. Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creșterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toți cei implicați în transplant”, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Transplant (ANT).

Potrivit ANT, la sfârșitul anilor ’90 România era o pată albă pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant.

După anul 2016 s-a constatat o scădere a numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. În anii 2017 şi 2018 au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.

Pandemia de COVID-19 și-a pus însă amprenta și pe activitatea de transplant.

”Din păcate, totalitatea dificultăților și restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Astfel, la sfârșitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârșitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali. Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei pentru continuarea activității de donare fiind în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad. Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele. De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă. Chiar dacă atât anul 2020, cât și anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. A fost o perioadă plină de provocări care ne-a determinat să ne adaptăm și readaptăm permanent, să ne depășim limitele și să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica șansă la viață să nu se oprească”, se maia rată în comunicat.

În anul 2022, activitatea de donare s-a relansat și s-a putut observa o creștere a numărului de transplanturi realizate în România. Astfel, de la începutul anului până la data de 12 aprilie s-au înregistrat 28 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu 2 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.

Potrivit ANT, strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe.

În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Rep. Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu s[1]au transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Toate aceste demersuri au contribuit ca anul acesta, în România să se realizeze:

– 23 transplanturi hepatice, din care 1 cu donator în viață. 2 români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari

– 71 transplanturi renale, din care 16 cu donator în viață. 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.

– 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul „Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria

– 2 transplanturi de plămân

– 32 transplanturi cornee

– de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ, anul trecut s-au realizat:

– 44 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă

– 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 65 de la donator în viaţă

– 3 transplanturi cardiace

– 1 transplant pulmonar

– 44 de transplanturi de cornee

– de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București unde s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

”Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, folosim orice prilej de a promova această metodă terapeutică de înaltă performanță care este transplantul, dintr-un motiv foarte important: donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație. Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare pentru care spijinul mass media este indispensabil”, se mai arată în comunicat.