Ziua Națională a Transplantului, 15 aprilie

0
229

Ziua Națională a Transplantului este marcată anual în data de 15 aprilie, cu scopul conștientizării faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă. Totodată, se are în vedere cu acest prilej și promovarea activităților de donare și transplant organe, țesuturi și celule umane, precum și cu directivele și recomandările Uniunii Europene.

Ziua Națională a Transplantului se sărbătorește în statele membre ale Uniunii Europene începând din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei.  În România, a fost marcată prima dată în 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, care la acea vreme era reprezentantul României la Consiliul Europei.

”În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreună cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul. Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe (mai mult de 1.000 de români au fost salvaţi doar prin transplant de ficat), iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică. Activitatea de transplant depinde de numărul de donatori, un număr crescut de donatori atragând după sine salvarea a cât mai multor pacienţi prin transplant de organe. Este punctul nevralgic al oricărui program de transplant oriunde în lume. Din această cauză este o luptă constantă pentru creșterea numărului de donatori, una continuă, pe care o duc toți cei implicați în transplant”, se arată într-un comunicat al Agenției Naționale de Transplant (ANT).

Potrivit ANT, la sfârșitul anilor ’90 România era o pată albă pe harta transplantului european, dar, de atunci, lucrurile s-au schimbat. Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant.

După anul 2016 s-a constatat o scădere a numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. În anii 2017 şi 2018 au fost doar 65 de donatori reali. Începând cu martie 2019, activitatea ANT s-a dezvoltat într-un ritm constant şi permanent, atingând la sfârşitul anului un număr de 85 donatori reali.

Pandemia de COVID-19 și-a pus însă amprenta și pe activitatea de transplant.

”Din păcate, totalitatea dificultăților și restricţiilor determinate de pandemie şi-a pus amprenta şi asupra activităţii de transplant începând cu aprilie 2020. Ca o comparaţie, dacă în primele 3 luni ale anului 2020 au fost înregistraţi 29 de donatori reali, în aceeaşi perioadă a anului 2021 au fost doar 13. Astfel, la sfârșitul anului 2020 se înregistrau 66 de donatori reali, iar la sfârșitul anului 2021 vorbim doar de 47 de donatori reali. Este de remarcat efortul deosebit al spitalelor şi personalului medical implicat în activitatea de donare şi transplant, care au contribuit la limitarea scăderii dramatice a activităţii de transplant, aşa cum s-a întâmplat în ţări cu mai multă experienţă în acest domeniu din Europa. O activitate semnificativă în toată perioada pandemiei pentru continuarea activității de donare fiind în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti, SCJU Oradea, Spitalul Clinic de Urgenţă “N.Oblu” Iaşi, SJU Baia Mare, SCJU Cluj Napoca, SCJU Tg. Mureş, SJU Arad. Complexitatea situaţiilor create de criza COVID19 şi particularizarea lor în fiecare centru au dus la suspendarea temporară a activităţii în domeniul transplantului în anumite centre şi la continuarea activităţii în altele. De menţionat faptul că, la nivel naţional, au putut fi realizate toate procedurile de transplant specifice pe fiecare organ/ţesut în toată această perioadă. Chiar dacă atât anul 2020, cât și anul 2021 au fost extrem de dificili pentru sistemul sanitar din întreaga lume, activitatea de transplant în România s-a desfăşurat fără întrerupere. A fost o perioadă plină de provocări care ne-a determinat să ne adaptăm și readaptăm permanent, să ne depășim limitele și să găsim resurse nebănuite, astfel încât salvarea celor pentru care transplantul reprezintă unica șansă la viață să nu se oprească”, se maia rată în comunicat.

În anul 2022, activitatea de donare s-a relansat și s-a putut observa o creștere a numărului de transplanturi realizate în România. Astfel, de la începutul anului până la data de 12 aprilie s-au înregistrat 28 donatori reali (mai mult de jumătate din numărul total înregistrat anul trecut), iar activitatea de donare a fost reluată de spitale în care programul de transplant fusese aproape închis: SCJU Brașov – unde s-au realizat 4 prelevări de organe și țesuturi, SCJU Constanţa – cu 2 acţiuni de prelevare organe şi ţesuturi anul acesta, SJU Bacău, SJU Suceava, Sp. Mun. Moinești sau SJU Buzău.

Potrivit ANT, strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe.

În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS. De la încheierea acordului de schimb de organe cu Rep. Bulgaria, în iunie 2021, au fost realizate un număr de 6 acţiuni de coordonare în urma cărora au fost importate 10 grefe renale (2 grefe renale nu s[1]au transplantat), 3 grefe hepatice şi o grefă cardiacă.

Toate aceste demersuri au contribuit ca anul acesta, în România să se realizeze:

– 23 transplanturi hepatice, din care 1 cu donator în viață. 2 români au fost salvați la Centrul de Transplant IC Fundeni cu organe provenite de la donatori bulgari

– 71 transplanturi renale, din care 16 cu donator în viață. 4 transplanturi au fost realizate cu grefe renale provenite de la donatori bulgari.

– 2 transplanturi de cord, din care unul realizat în urma prelevării grefei de la un donator bulgar, la Spitalul „Dr Stefan Chekezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria

– 2 transplanturi de plămân

– 32 transplanturi cornee

– de la 5 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi ostetendinoase.

Comparativ, anul trecut s-au realizat:

– 44 transplanturi hepatice cu donator decedat şi 11 de la donator în viaţă

– 88 transplanturi renale cu donator decedat şi 65 de la donator în viaţă

– 3 transplanturi cardiace

– 1 transplant pulmonar

– 44 de transplanturi de cornee

– de la 8 donatori decedaţi au fost prelevate ţesuturi osteotendinoase şi s-au realizat 85 proceduri transplant ţesuturi osoase.

Este de remarcat reluarea programului de transplant cord la Spitalul Clinic de Urgență București unde s-au realizat cu succes anul acesta 2 transplanturi de cord.

”Cifrele din ultima perioadă ne dau speranță pentru viitor, dar încă sunt mult inferioare cifrelor din alte țări europene și nu acoperă necesarul de transplant din România. De aceea, folosim orice prilej de a promova această metodă terapeutică de înaltă performanță care este transplantul, dintr-un motiv foarte important: donarea de organe în România depinde foate mult de felul în care sunt percepute transplantul și rezultatele lui de către populație. Având în vedere specificul activităţii de transplant şi rolul important pe care îl are înţelegerea gestului altruist de donare, precum şi necesitatea informării corecte şi reale asupra activităţii de transplant în rândul populaţiei, au fost începute mai multe campanii de promovare pentru care spijinul mass media este indispensabil”, se mai arată în comunicat.

Articolul precedentUn nou spray anti-COVID-19 nazal antiviral pe bază de proteine, în curs de avansare către studiile clinice umane de fază I
Articolul următorAmbulanțe donate de UNICEF pentru spitalele de copii din Ucraina