Grecia: Primul caz suspect de variola maimuţei

Un prim caz suspect de variola maimuţei a fost depistat în Grecia, la un turist englez, a anunţat sâmbătă organismul grec de sănătate publică, scrie AFP.

Cetăţeanul englez şi partenera sa de călătorie au fost transferaţi la spital într-o cameră de izolare, a precizat organismul grec într-un comunicat.

Analizele de laborator urmează să confirme acest caz până luni.

Mai multe ţări occidentale, printre care Franţa, Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Spania sau Suedia au identificat cazuri.

Variola maimuţei este o boală rară al cărei agent patogen poate fi transmis de la animale la om şi invers.

Simptomele sale seamănă, dar în formă mai puţin severă, cu cele observate în trecut la subiecţii cu variolă: febră, cefalee, dureri musculare, dureri de spate, în primele cinci zile. Apoi apar erupţii cutanate, leziuni, pustule şi în final cruste.

Nu există tratament pentru această boală care de obicei se vindecă spontan şi ale cărei simptome durează între 14 şi 21 de zile.

Cazurile grave apar mai frecvent la copii şi sunt legate de gradul de expunere la virus, de starea de sănătate a pacientului şi de severitatea complicaţiilor.

Potrivit specialiştilor, rata mortalităţii a putut varia enorm, dar a rămas sub 10% în toate cazurile documentate, în principal la copiii mici.

Transmiterea de la om la om poate rezulta din contactul apropiat cu secreţiile infectate ale căilor respiratorii, cu leziuni ale pielii unei persoane infectate sau cu obiecte contaminate recent cu lichide biologice sau materii provenind din leziunile unui pacientului.

Majoritatea celor mai recente cazuri din ţările occidentale au fost în rândul bărbaţilor având relaţii sexuale cu bărbaţi, a declarat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a indicat că doreşte să facă lumină asupra transmiterii virusului

MS: Șapte decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 99 de persoane

Ministerul Sănătăţii (MS) a anunţat, sâmbătă, că în ultimele 24 de ore au fost au fost înregistrate 320 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 (COVID-19), cu 164 mai puţin faţă de ziua anterioară. 35 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

În Bucureşti au fost raportate 90 de cazuri, în Cluj – 62, în Braşov – 21, în Galaţi, Ilfov şi Satu Mare – câte 17, în Dolj – 13, în Mureş – 12, în Bihor şi Iaşi – câte 11, în Suceava – 10, restul judeţelor având mai puţin de zece cazuri fiecare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 47 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unităţile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secţii cu COVID-19 este de 629, cu 48 mai puţin faţă de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 99 de persoane, cu 24 mai puţin decât în ziua anterioară. Dintre cei 99 pacienţi internaţi la ATI, 90 sunt nevaccinaţi.

Din totalul pacienţilor internaţi, 39 sunt minori, toţi fiind internaţi în secţii, cu 6 mai puţin decât în ziua anterioară, şi niciunul la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până sâmbătă, 65.651 de persoane diagnosticate cu infecţie cu Sars-Cov-2 au decedat.

În intervalul 20.05.2022 (10:00) – 21.05.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 7 decese (3 bărbaţi şi 4 femei), dintre care 3 raportate anterior intervalului de referinţă. Dintre cele 7 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani şi 4 la categoria de vârstă 70-79 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care prezentau comorbidităţi.

Din totalul de 7 pacienţi decedaţi, 5 au fost nevaccinaţi şi 2 vaccinaţi. 1 pacient decedat care era vaccinat avea vârsta cuprinsă între 60-69 de ani şi 1 avea vârsta cuprinsă între 70-79 de ani.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.125 teste RT-PCR (2.103 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.022 la cerere) şi 10.256 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.081.804 teste RT-PCR şi 9.973.587 teste rapide antigenice.

Cazuri de variola maimuţei, depistate şi în Germania, Franţa şi Marea Britanie

Un caz de variola maimuţei a fost depistat în Germania pentru prima dată, conform Serviciului medical al forţelor armate germane, informează vineri DPA.

Institutul Bundeswehr de Microbiologie (IMB) din München a detectat virusul, joi, la un pacient, după observarea modificărilor cutanate caracteristice.

Virusul variolei maimuţei are de obicei simptome uşoare, dar în unele cazuri poate provoca simptome grave.

Un caz de variola maimuţei a fost de asemenea depistat în Franţa. Un bărbat în vârstă de 29 de ani din regiunea capitalei, Paris, a contractat virusul fără să fi călătorit într-o ţară în care acesta se află în circulaţie, conform autorităţilor sanitare, informează DPA.

Bărbatul nu prezintă simptome grave şi se află în izolare la domiciliu, au precizat autorităţile. Persoanele cu care el a intrat în contact au fost informate şi au primit instrucţiuni cu privire la modul în care trebuie să acţioneze pentru a evita transmiterea virusului.

În Marea Britanie, Agenţia de Securitate Sanitară a confirmat 11 noi cazuri de variola maimuţei („monkeypox”) pe teritoriul ţării, a anunţat vineri ministrul Sănătăţii, Sajid Javid. Marea Britanie raportase anterior nouă cazuri. „Majoritatea cazurilor sunt uşoare şi pot să confirm că am procurat doze suplimentare de vaccinuri care sunt eficiente contra variolei maimuţei”, a spus acesta.

Autorităţile spaniole sanitare au confirmat vineri în total 28 de cazuri de variolă non-umană în ţară, şapte dintre ele testate ca variola maimuţei şi alte 21 ce depind încă de rezultatele secvenţierii genomice pentru a determina tipul virusului.

Autorităţile australiene au anunţat vineri că au înregistrat un prim caz de variola maimuţei la un călător care s-a întors recent din Marea Britanie, în timp ce un caz probabil de infecţie a fost de asemenea identificat, în prezent fiind efectuate teste pentru confirmarea acestuia.

În Canada, autorităţile sanitare au confirmat joi noapte primele două cazuri de variola maimuţei, ambele în oraşul Montreal, şi au precizat că alte 20 de cazuri sunt în prezent analizate.

Cazuri de variola maimuţei au mai fost identificate şi în alte ţări non-endemice în ultimele săptămâni, între care Italia, Portugalia sau Suedia.

Variola maimuţei, o afecţiune care apare mai ales în vestul şi centrul Africii, este provocată de un virus similar cu cel care provoacă variola umană, deşi mai blând. Virusul a fost depistat pentru prima dată în Republica Democratică Congo în anii 1970. În ultimul deceniu, cazurile din Africa de Vest au crescut.

Simptomele acestei boli includ febra, durerile de cap şi erupţiile cutanate care încep pe faţă şi apoi se răspândesc pe restul corpului. Experţii au explicat că transmiterea bolii se face prin contact apropiat şi prelungit cu fluidele corporale, picături de transpiraţie, sau prin purtarea de îmbrăcăminte de la persoana contagiată.

Modificări ale Instrucţiunilor privind desfăşurarea etapei de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi

Ordinul nr. 116/2022 pentru modificarea Instrucţiunilor privind desfăşurarea etapei de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 147/2020, a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate emite prezentul Ordin:

Art. I. – Instrucţiunile privind desfăşurarea etapei de evaluare a unităţilor sanitare cu paturi, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate nr. 147/2020, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 16 mai 2020, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, litera b) se abrogă.

2. La articolul 2 litera e), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(ii) datelor şi informaţiilor completate în Fişa de autoevaluare 2, denumită în continuare FAE 2, în CaPeSaRo, aceasta reprezentând documentul prin care US dovedeşte că şi-a monitorizat şi evaluat implementarea cerinţelor din standardele de acreditare;”.

3. La articolul 6 alineatul (1), partea introductivă şi literele c)-e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„Art. 6. –
(1) În ziua aprobării ordinului preşedintelui ANMCS de constituire a CE, personalul Compartimentului evidenţă şi coordonare corp evaluatori, denumit în continuare SECCE, are următoarele responsabilităţi:

. . . . . . . . . .

c) informează evaluatorii, prin intermediul adreselor de poştă electronică declarate de aceştia, cu privire la obligaţia acestora ca, în termen de 2 zile calendaristice, să semneze electronic contractul de prestări servicii, inclusiv declaraţia de disponibilitate, integritate şi de debite fiscale. Ulterior semnării, contractul este încărcat de către fiecare evaluator în CaPeSaRo;

d) transmite membrilor CE formularul necesar elaborării programului vizitei de evaluare;

e) transmite evaluatorilor informaţiile cu privire la data, ora şi locaţia exactă de desfăşurare a şedinţei de instructaj.”

4. Articolul 7 se abrogă.

5. La articolul 11, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Documentele menţionate la alin. (1) sunt atribuite de către US în termen de 3 zile calendaristice de la solicitare, direct în CaPeSaRo, în format pdf.”

6. La articolul 12, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 12. – (1) Şedinţa de instructaj este o activitate organizată de către ANMCS, la sediul instituţiei, la sediul oficiilor teritoriale ale ANMCS sau prin videoconferinţă, la care este obligatorie participarea tuturor evaluatorilor repartizaţi în comisia de evaluare.”

7. La articolul 12, alineatul (4) se abrogă.

8. La articolul 12 alineatul (6), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) în situaţia numirii unui nou membru în CE, ca urmare a indisponibilizării sau excluderii unui evaluator din comisie, noul membru este instruit de către preşedintele sau coordonatorul CE, după caz, până cel târziu în ziua premergătoare vizitei de evaluare şi semnează proces-verbal de instructaj.”

9. La articolul 12 alineatul (6), litera c) se abrogă.

10. La articolul 13 alineatul (1), litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„e) completează, cu cel puţin 5 zile calendaristice anterior începerii vizitei de evaluare, LV specifice perioadei de previzită care le-au fost repartizate, respectiv LV nr. 1, 2, 3 şi 4.”

11. La articolul 13, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Documentele menţionate la alin. (1) sunt atribuite de către US în termen de 3 zile calendaristice de la solicitare, direct în CaPeSaRo, în format pdf.”

12. La articolul 14, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Raportul DOS şi DS este elaborat cu cel puţin 4 zile calendaristice anterioare datei stabilite pentru desfăşurarea vizitei de evaluare, după ce au fost completate LV aferente perioadei de previzită.”

13. La articolul 16 alineatul (1), litera d) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„d) instruirea evaluatorului desemnat ca membru în CE în condiţiile prevăzute la art. 12 alin. (6) lit. b);”.

Art. II. –
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

MS: Patru decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 123 de persoane

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 484 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 17 mai mult față de ziua anterioară. 59 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 31 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 677 cu 34 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 123 persoane, cu 2 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 123 pacienți internați la ATI, 108 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 45 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 8 mai puțin decât în ziua anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 65.644 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

În intervalul 19.05.2022 (10:00) – 20.05.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 4 decese (1 bărbat și 3 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 4 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 2 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 1 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care prezentau comorbidități.

Din totalul de 4 pacienți decedați, 3 au fost nevaccinați și 1 vaccinat. Pacientul vaccinat care a decedat avea vârsta cuprinsă între 70-79 de ani.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.017 teste RT-PCR (2.147 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.870 la cerere) și 12.226 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.077.679 teste RT-PCR și 9.963.331 teste rapide antigenice.

SCJU Târgu Mureș: Prelevare de organe, de la un pacient aflat în moarte cerebrală

La Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș a avut loc o nouă prelevare de organe, de la un pacient de 60 de ani, aflat în moarte cerebrală.

”În cursul nopţii trecute, mai multe echipe de medici de la Târgu Mureş, Bucureşti şi Cluj au prelevat ficatul, rinichii şi corneea de la un pacient aflat in moarte cerebrală la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş. Este vorba despre un bărbat de 60 de ani, internat în Secţia Clinică ATI cu diagnosticul anevrism arteră cerebrală medie rupt”, a transmis, vineri, unitatea medicală.

Ficatul prelevat a fost trimis la Bucureşti, la Institutul Clinic Fundeni, rinichii au fost trimişi la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, iar corneea a ajuns la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice Bucureşti.

”Echipa Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş – Dr. Mihai Morariu – kdp, Dr. Horvath Zsuzsanna, Dr. Kiss Otto, As. Dorin Boca şi coordonatorul regional Dr. Oana Pitea – a făcut tot posibilul ca gestul familie să nu fie în zadar şi alţi pacienţi să primească şansa la o viaţă mai bună”, afirmă sursa citată.

Intervenţiile de prelevare au fost realizate de echipele de prelevare ale: Institutului Clinic Fundeni pentru ficat, coordonată de Dr. Vasile Lungu, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj pentru rinichi, coordonată de Dr. Andrei Tomuţa, echipa de prelevare de la Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice pentru cornee a fost coordonată de Dr. Ioana Manole.

CDC: Doza booster anti-COVID, recomandată copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani

Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite a recomandat, joi, administrarea unei doze booster a vaccinurilor anti-COVID-19 în rândul copiilor cu vârste cuprinse între cinci şi 11 ani, la cel puţin cinci luni după completarea schemei iniţiale de vaccinare, după ce un comitet consultativ a votat în favoarea acestei măsuri, informează Reuters.

Directoarea CDC, Rochelle Walensky, a precizat într-un comunicat că susţine votul prin care Comitetul Consultativ pentru Practici de Imunizare a decis „să extindă eligibilitatea privind primirea unei doze booster a unui vaccin anti-COVID-19”.

„Copiii între cinci şi 11 ani trebuie să primească o doză booster după ce au trecut cel puţin cinci luni de la schema iniţială de vaccinare”, a adăugat aceasta.

„Cu 18 milioane de doze administrate deja în această grupă de vârstă, ştim de acum că aceste vaccinuri sunt sigure şi trebuie să continuăm să creştem numărul copiilor care sunt protejaţi”, a mai spus Rochelle Walensky.

Comitetul consultativ a analizat datele primite de la CDC, care au arătat că protecţia oferită de cele două doze iniţiale începe să scadă odată cu trecerea timpului şi că dozele booster administrate în grupele de vârstă mai mari au îmbunătăţit eficacitatea acestor seruri împotriva formelor severe de COVID-19 şi a spitalizărilor.

Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a autorizat, marți, doza booster a vaccinului Pfizer-BioNTech pentru grupa de vârstă 5-11 ani, în contextul în care numărul cazurilor de COVID-19 a reînceput să crească în Statele Unite.

Guvernul Statelor Unite îi îndeamnă pe americanii eligibili să se vaccineze cu doze booster, însă mai puţin de jumătate dintre cei care sunt vaccinaţi cu schemă completă s-au imunizat şi cu cea de-a treia doză.

Grupul Pfizer a anunţat în cadrul acelei întruniri că datele medicale arată că cea de-a treia doză a vaccinului său generează o reacţie imunitară puternică împotriva variantei Omicron la copiii sănătoşi din grupa de vârstă 5-11 ani.

CDC a prezentat, de asemenea, date de siguranţă ce arată că incidenţa cazurilor de inflamaţii cardiace după vaccinare în această grupă de vârstă este semnificativ mai mică decât cea înregistrată la adolescenţi şi la tineri adulţi.

Puţin peste 29% dintre copiii din Statele Unite cu vârste cuprinse între cinci şi 11 ani sunt vaccinaţi cu schema completă a vaccinului Pfizer-BioNTech, ce conţine două doze. Acest vaccin nu este deocamdată autorizat pentru copii mai mici de cinci ani.

Comitetul consultativ din cadrul CDC a adoptat decizia de a recomanda doza booster cu 11 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” şi o abţinere.

Medicul Helen Keipp Talbot, profesoară la Universitatea Vanderbilt, a fost singurul membru al comitetului care a votat împotriva deciziei de recomandare a dozei booster, argumentând că autorităţile sanitare ar trebui să se concentreze pe creşterea ratei de vaccinare în această grupă de vârstă.

„Dozele booster sunt excelente după ce fiecare copil a făcut schema iniţială de vaccinare”, a adăugat ea.

Companiile farmaceutice analizează deja în această perioadă posibilitatea de a-şi actualiza vaccinurile anti-COVID-19 pentru toamna acestui an, cu scopul de a combate noi variante virale care cauzează motive de îngrijorare.

Medicul Amanda Cohn, membră în CDC, a spus că vaccinurile actualizate ar putea să nu fie disponibile imediat pentru copii, întrucât dozele pediatrice au o formulă diferită în comparaţie cu cele administrate adulţilor.

Variola maimuței: Noi cazuri continuă să fie raportate în lume

Autorităţile australiene au anunţat, vineri, că au înregistrat un prim caz de variola maimuţei la un călător care s-a întors recent din Marea Britanie, în timp ce un caz probabil de infecţie a fost de asemenea identificat, în prezent fiind efectuate teste pentru confirmarea acestuia, informează Reuters.

Un bărbat în vârstă de 30 de ani care a sosit luni la Melbourne a fost depistat cu virusul, a declarat departamentul de sănătate al statului Victoria, în timp ce un caz probabil a fost identificat la Sydney la un bărbat care a călătorit recent în Europa.

Ambii bărbaţi au prezentat simptome compatibile clinic cu variola maimuţei după ce s-au întors în Australia, au precizat responsabili din domeniul sănătăţii.

„Doar pentru a linişti comunitatea, nu este vorba de acelaşi mecanism de răspândire ca la COVID-19 sau la gripă, unde este mai rapid”, a declarat reporterilor şefa direcţiei sanitare din New South Wales, Kerry Chant.

Primele două cazuri confirmate în Canada

Autorităţile sanitare canadiene au confirmat, joi noapte, primele două cazuri de variola maimuţei, ambele în oraşul Montreal, şi au precizat că alte 20 de cazuri sunt în prezent analizate, relatează EFE.

Agenţia de Sănătate Publică din Canada (PHAC) şi Ministerul Sănătăţii din Quebec au informat într-un comunicat că testele realizate de Laboratorul Naţional de Microbiologie asupra probelor prelevate de la doi pacienţi au confirmat primele două cazuri de variola maimuţei.

Este prima dată când această boală, provocată de un virus endemic din Africa centrală şi occidentală şi ale cărei cazuri izolate au fost detectate în trecut în Marea Britanie, SUA, Israel şi Singapore, este detectată şi în Canada.

PHAC a precizat că lucrează cu alte agenţii sanitare pentru a analiza noi cazuri probabile de variola maimuţei în ţară.

La rândul său, Ministerul Sănătăţii din Quebec a cifrat la 20 numărul posibil de cazuri care sunt încă cercetate de provincia canadiană.

Miercuri, autorităţile americane au detectat un prim caz de variola maimuţei la un adult rezidenţi în statul Massachusetts, ce călătorise recent la Montreal.

Joi dimineaţă, directoarea pentru sănătate publică din Montreal, Mylene Drouin, a dezvăluit că autorităţile medicale au detectat în oraşul canadian 17 posibile cazuri de variola maimuţei.

Potrivit lui Drouin, faptul că în SUA a fost diagnosticată boala la un pacient ce călătorise în Montreal a alertat autorităţile canadiene cu privire la acest caz.

Cazuri de variola maimuţei au mai fost identificate şi în alte ţări non-endemice în ultimele săptămâni, între care Marea Britanie, Italia, Portugalia, Spania, Suedia.

Variola maimuţei, o afecţiune care apare mai ales în vestul şi centrul Africii, este provocată de un virus similar cu cel care provoacă variola umană, deşi mai blând. Virusul a fost depistat pentru prima dată în Republica Democratică Congo în anii 1970. În ultimul deceniu, cazurile din Africa de Vest au crescut.

Simptomele acestei boli includ febra, durerile de cap şi erupţiile cutanate care încep pe faţă şi apoi se răspândesc pe restul corpului. Experţii au explicat că transmiterea bolii se face prin contact apropiat şi prelungit cu fluidele corporale, picături de transpiraţie, sau prin purtarea de îmbrăcăminte de la persoana contagiată.

Variola maimuţei: Cazurile detectate în Marea Britanie, asociate unei variante mai puţin grave

Cazurile confirmate iniţiale cu variola maimuţei în Marea Britanie, prima ţară care a alertat Organizaţia Mondială a Sănătăţii privind această boală înainte de a fi detectate posibile infecţii în Spania, Portugalia şi Statele Unite, sunt asociate unei variante mai puţin grave, informează joi OMS, citată de EFE.

Într-un raport de urmărire a situaţiei din Marea Britanie, care se face ecou al unor cazuri detectate şi în alte ţări, OMS notează că varianta din Africa Occidentală are o mortalitate de 1%, în timp ce la varianta din Africa Centrală se ridică la 10%.

Organizaţia Mondială a Sănătății avertizează că această boală, care se transmite prin particule de salivă sau prin contact direct cu pielea sau prin obiecte contaminate, reprezintă un risc major pentru copii şi femei însărcinate, care pot transmite boala fătului.

OMS subliniază că vaccinul împotriva variolei convenţionale este destul de eficace împotriva acestei boli, considerată eradicată de acum 40 de ani, iar campaniile de vaccinare împotriva ei s-au încheiat în acea perioadă, astfel încât generaţiile mai tinere nu beneficiază de această protecţie.

În raportul său, organizaţia recomandă ca orice persoană care a călătorit într-o zonă endemică cu variola maimuţei să informeze serviciile sanitare.

Călătorii din zonele de risc şi rezidenţii din acestea trebuie să evite contactul cu animalele moarte sau bolnave, mai ales rozătoare (principalii vectori ai transmiterii), marsupiale sau primate, notează OMS, care recomandă totodată să nu se consume carne de vânat sau de animale sălbatice din aceste zone.

OMS optează deocamdată pentru a nu recomanda restricţii de deplasare în Marea Britanie şi reaminteşte importanţa igienei mâinilor pentru a reduce transmiterea bolii.

Primul caz confirmat în Marea Britanie a fost la o persoană internată în spital la data de 6 mai. Boala a fost diagnosticată pe 12 mai, iar trei zile mai târziu OMS a fost alertat despre prezenţa mai multor cazuri în această ţară.

Un prim caz, depistat și în Suedia

Un prim caz confirmat de variola maimuţei a fost depistat în Suedia, au anunţat joi autorităţile sanitare, după ce mai multe persoane au fost diagnosticate în Europa şi America de Nord cu această boală, de obicei endemică în Africa de Vest, informează AFP.

„Un caz de variola maimuţei a fost confirmat la o persoană din zona Stockholm”, a anunţat într-un comunicat agenţia suedeză de sănătate publică.

Persoana infectată „nu este grav bolnavă, însă a primit tratament”, a explicat instituţia, precizând că încă nu ştie unde şi cum a avut loc infectarea.

Autoritatea „investigează în prezent împreună cu centrele regionale pentru controlul infecţiilor pentru a afla dacă sunt mai multe cazuri în Suedia”.

Această boală neobişnuită se manifestă de obicei prin febră, dureri musculare, ganglioni limfatici umflaţi şi erupţii cutanate pe mâini şi pe faţă, precum varicela.

ECDC pregătește un raport de evaluare a riscurilor

Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) intenţionează să publice primul său raport de evaluare a riscurilor, „la începutul săptămânii viitoare”, a declarat agenţia Uniunii Europene pentru boli şi epidemii.

Agenţia, care a precizat că „monitorizează situaţia îndeaproape”, recomandă „izolarea şi testarea cazurilor suspecte şi raportarea promptă a acestora”.

Câteva zeci de cazuri suspecte sau confirmate de variola maimuţei au fost depistate de la începutul lunii mai în Europa şi America de Nord, stârnind temeri cu privire la răspândirea acestei boli.

În Marea Britanie, care a anunţat pentru prima dată cazuri, detectate începând din 6 mai, numărul total al persoanelor infectate a ajuns miercuri seara la nouă.

Miercuri, Spania, Portugalia, Canada şi Statele Unite, au raportat la rândul lor că au detectat pe teritoriul lor prezenţa unor cazuri suspecte de variola maimuţei.

Autorităţile au transmis în general mesaje liniştitoare, subliniind inclusiv în Spania şi Portugalia că boala nu este foarte contagioasă la om.

Cu toate acestea, creşterea numărului de focare aparente este îngrijorătoare.

Autorităţile din SUA au anunţat miercuri detectarea primului caz de variola maimuţei la o persoană care locuieşte în statul Massachusetts (nord-estul ţării). Este vorba de un adult care a călătorit recent în Canada, se arată într-un comunicat publicat de Departamentul de sănătate din Massachusetts. Este vorba de primul caz de variola maimuţei detectat în SUA anul acesta. Statele Texas şi Maryland au raportat fiecare câte un caz în 2021, la pacienţi ce călătoriseră recent în Nigeria.

 

Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale: În România, numărul pacienților a crescut în ultimii 20 de ani

În fiecare an, pe 19 mai este marcată Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Bolilor Inflamatorii Intestinale.

În România, peste 15.000 de persoane de toate vârstele suferă de boli inflamatorii intestinale.

Accesul la medicamente de ultimă generaţie, la suplimente şi nutriţie corespunzătoare, simplificarea traseului pacientului şi măsuri pentru menţinerea unei vieţi sociale şi profesionale active sunt câteva dintre măsurile propuse de pacienţi care se confruntă cu boli inflamatorii intestinale.

Asociaţia Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), în parteneriat cu Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie (SRGH) şi Clubul Român pentru Boala Crohn şi Colită Ulcerativă (RCCC) au iniţiat campania Generaţiile BII, prin care îşi propun să lanseze o dezbatere cu privire la provocările fiecărei generaţii, dar şi despre soluţiile identificate de pacienţii cu boli inflamatorii intestinale.

„Viaţa cu BII este dificilă la orice vârstă. Avem în asociaţie pacienţi tineri, chiar sub 18 ani, dar şi pacienţi în vârstă, care se confruntă cu boala de peste 40 de ani. Pentru fiecare dintre ei, bolile inflamatorii intestinale aduc o serie de necunoscute şi provocări, fiind încă diagnosticate şi tratate insuficient sau cunoscute foarte puţin de populaţia generală”, afirmă Isabella Grosu, preşedinte ASPIIR, într-un comunicat.

ASPIIR a organizat o serie de discuţii cu fiecare categorie de pacienţi. Astfel, pacienţii tineri au semnalat ca principale provocări diagnosticul de multe ori întârziat, peste şase luni de la primele simptome, schimbarea repetată a schemelor de tratament pentru a controla boala şi lipsa compensării în cazul unor suplimente, precum cele de fier, afectarea vieţii sociale (lipsesc de la şcoală, de multe ori evită să iasă cu prietenii, sunt nevoiţi să lipsească de la serviciu mai multe zile pe lună) şi zilele multe şi lungi petrecute la spital pentru a-şi lua reţeta sau pentru a-şi administra tratamentul.

În ceea ce priveşte persoanele mature la vârstă activă, acestea s-au confruntat cu dificultăţi la diagnosticare în unele oraşe, acolo unde nu există specialişti dedicaţi bolilor inflamatorii intestinale. Totodată, aceste persoane au semnalat că au dezvoltat multiple complicaţii, care au necesitat internări repetate, schimbări de tratamente şi chiar chirurgie.

„În România, medicii se confruntă din ce în ce mai mult cu pacienţi de vârstă tânără şi adulţi activi, numărul cazurilor crescând în ultimii 20 de ani. Trebuie să ştim că BII se manifestă diferit de la un caz la altul. (…) În România există şapte centre dedicate îngrijirii pacienţilor cu BII, care beneficiază de echipe multidisciplinare şi încearcă să îmbunătăţească traseul şi experienţa pacienţilor”, a declarat prof. dr. Cristian Gheorghe, preşedinte SRGH.

Pacienţii cu boli inflamatorii propun simplificarea procedurii de eliberare de reţete (telemedicină), crearea unor trasee specifice în spitale şi a unor camere dedicate pentru administrare de tratament perfuzabil.

De asemenea, în opinia pacienţilor cu această afecţiune, ar fi nevoie şi de suplimentarea zilelor de concediu de odihnă, carduri de acces în orice toaletă publică pentru pacienţii cu BII şi oferirea unor deduceri pentru angajarea unor persoane cu o astfel de boală.

Bolile inflamatorii intestinale, din care fac parte boala Crohn şi colita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt tulburări gastro-intestinale cronice.