19.9 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Cercetătorii au descoperit o proteină care reglează greutatea corporală la șoareci

    Oamenii de știință de la Yale au descoperit că o proteină, cunoscută sub numele de augmentor-alfa, reglează greutatea corporală la șoareci. Această descoperire reprezintă o perspectivă care ar putea duce la noi tratamente pentru tulburările metabolice, spun cercetătorii.

    Echipa de cercetare a decis să urmărească mai atent augmentor-alpha din cauza conexiunii sale cu cancerul. Se știe că proteina se leagă și activează receptorul kinazei limfomului anaplazic (ALK), o moleculă care, atunci când este mutată, conduce la o varietate de cancere umane, inclusiv neuroblastomul pediatric, limfoamele cu celule B și anumite tipuri de cancer pulmonar, potrivit sciencedaily.com.

    Pentru a înțelege mai bine această proteină și rolul pe care îl joacă în organism, cercetătorii de la Yale au vrut mai întâi să identifice unde este localizată în mod obișnuit. La șoareci, ei au descoperit că augmentor-alfa a fost cel mai puternic exprimat în regiunea hipotalamusului a creierului.

    Cercetătorii au mai observat că augmentor-alfa a fost exprimat în celule numite neuroni peptide legate de agouti (AgRP), despre care se știe că stimulează foamea.

    ”Neuronii AgRP sunt atât de importanți pentru a simți foamea încât fără ei nu ai mânca. Ai muri”, a spus Tamas Horvath, autor al studiului.

    ”Deci, când a devenit clar că augmentor-alfa a fost exprimat predominant în acești neuroni, acest aspect a sugerat imediat că augmentor-alfa a fost implicat în metabolism.”, a mai spus cercetătorul.

    Echipa a găsit alte dovezi ale unei legături între augmentor-alfa și metabolism atunci când au observat că înfometarea a crescut expresia augmentor-alfa în acești neuroni.

    ”Postul părea a fi un semnal pentru a face mai mult din această proteină”, a spus Joseph Schlessinger, co-director al Institutului de Biologie al Cancerului din Yale și autor principal al studiului.

    Cercetătorii au studiat apoi șoarecii cărora le lipsea total proteina. În comparație cu șoarecii obișnuiți, cei fără augmentor-alfa erau mai slabi, indiferent dacă au avut o dietă normală sau bogată în grăsimi. Au fost, de asemenea, mai activi fizic decât șoarecii obișnuiți, dar nu au mâncat semnificativ mai multă mâncare, ceea ce probabil a contribuit la subțirerea lor, potrivit sursei citate.

    Când se confruntă cu o lipsă de hrană, șoarecii vor conserva de obicei energia și își vor reduce activitatea fizică, spun cercetătorii. Dar în timpul înfometării, șoarecii fără augmentor-alfa erau încă foarte activi, ceea ce sugerează că proteina este un semnal important pentru conservarea energiei.

    ”Din ceea ce am observat în acest studiu, credem că unul dintre rolurile augmentor-alfa în organism este de a încetini metabolismul atunci când există o lipsă de hrană”, a spus Schlessinger.

    Această legătură cu metabolismul sugerează că inhibarea sau intensificarea efectului augmentor-alfa ar putea fi utilă pentru o serie de boli, au spus cercetătorii. Medicamentele care inhibă augmentor-alfa ar putea fi reutilizate pentru tulburări metabolice în care excesul de greutate poate exacerba boala. Și îmbunătățirea efectului augmentor-alfa ar putea oferi o opțiune de tratament pentru persoanele care se confruntă cu o pierdere dăunătoare în greutate, cum ar fi cei cu anorexie, cașexie sau pierderea persistentă a poftei de mâncare din cauza efectelor secundare ale medicamentelor sau a rănilor.

    Recent, cercetătorii de la Yale, au descoperit structura ALK și modul în care acesta interacționează cu augmentor-alfa. Cercetătorul Joseph Schlessinger a spus că noile descoperiri susțin și se adaugă la ceea ce au observat în această cercetare anterioară. El a comparat augmentor-alfa cu insulina, care este produsă în pancreas, dar are efecte în întregul corp. În schimb, augmentor-alfa este produs în neuronii AgRP din hipotalamus și afectează alți neuroni din apropiere.

    Descoperirile au fost publicate pe 11 aprilie 2022 în Proceedings of the National Academy of Sciences.

     

    Regulamentul de organizare a examenului pentru personalul medical angajat în perioada pandemiei, în transparență decizională

    Ministerul Sănătății a lansat, în transparență decizională, Proiectul de Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a examenului pentru ocuparea posturilor pe perioadă nedeterminată, pentru personalul care a ocupat fără concurs posturi de execuție, pe perioadă determinată, în perioada stării de alertă sau a situațiilor de risc epidemiologic și biologic.

    Proiectul de Regulament prevede că la examen pot participa persoanele care, “în perioada stării de alertă sau a situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic, au ocupat fără concurs posturi de execuţie pe perioadă determinată”.

    Examenul se organizează de către unitățile sanitare în care personalul își desfășoară activitatea, dar nu mai târziu de data încetării contractului individual de muncă sau raportului de serviciu încheiat pe perioadă determinată.

    Examenul va include o probă scrisă și un interviu.

    Conducătorii unităților urmează să aprobe bibliografia și tematica de examen, pe baza propunerilor structurii de specialitate în cadrul căreia se află postul pentru care se organizează examenul.

    Cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului se vor constitui comisia de examen și comisia de soluţionare a contestaţiilor.

    Vă prezentăm textul Regulamentului, publicat în transparență decizională, de Ministerul Sănătății:

    Art.1 – (1) Prezentul REGULAMENT stabilește modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului în vederea ocupării posturilor pe perioadă nedeterminată, pentru personalul care, în perioada stării de alertă sau a situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic, a ocupat fără concurs posturi de execuţie pe perioadă determinate în cadrul Ministerului Sănătății și al unităţilor aflate în subordinea sau în coordonarea acestuia.

    (2) Conducătorii entităților prevăzute la alin. (1) inițiază procedurile de organizare a examenului pentru ocuparea posturilor pe perioadă nedeterminată, pentru personalul care a fost numit în baza Ordinului nr.905/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind ocuparea, fără concurs, a posturilor vacante sau temporar vacante din cadrul Ministerului Sănătăţii şi unităţilor aflate în subordinea, coordonarea şi sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, inclusiv funcţiile publice de execuţie şi conducere, pe perioadă determinată, în contextul instituirii stării de alertă pe teritoriul României, conform art. 11 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute de prezentul Regulament.

    Art. 2 – La examen pot participa persoanele care, în perioada stării de alertă sau a situaţiilor de risc epidemiologic şi biologic, au ocupat fără concurs posturi de execuţie pe perioadă determinată.

    Art. 3 – Examenul se organizează de către entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1), unde personalul își desfășoară activitatea, la data stabilită de aceasta, dar nu mai târziu de data încetării contractului individual de muncă/raportului de serviciu încheiat pe perioadă determinată.

    Art. 4 – (1) Anunţul privind examenul, tematica şi bibliografia se afişează la sediul entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) angajatoare cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului.
    (2) Anunţul va cuprinde obligatoriu următoarele elemente:
    a) funcţia pentru care se organizează examenul, identificată prin denumire, categorie, clasă şi, după caz, grad profesional, precum şi structura din care face parte
    b) data și ora pănă la care se poate depune cererea de înscriere, în condițiile prevăzute la art. 5 alin. (1), locația unde aceasta de depune, cu indicarea persoanelor și datelor de contact, precum și alte date necesare desfășurării examenului;
    c) tipul probelor de examen, locul, data şi ora desfăşurării acestora;
    d) bibliografia, tematica şi alte date necesare desfăşurării examenului.
    (3) Conducătorii entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) aprobă bibliografia și tematica de examen, pe baza propunerilor structurii de specialitate în cadrul căreia se află postul pentru care se organizează examenul. Acestea sunt ulterior transmise structurii de resurse umane din cadrul entităților respective.
    (4) Orice modificare survenită asupra unor aspecte referitoare la organizarea și desfășurarea exemenului se publică prin afișare la sediul entităților prevăzute la art. 1 alin. (1).

    Art. 5 – (1) Pentru înscrierea la examen candidaţii depun cererea de înscriere la examen, în care se menţionează postul ocupat la data inițierii procedurii de organizare a examenului, însoţită de declaraţia privind consimţământul privind prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.

    Art. 6 – (1) Cu cel puţin 5 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării examenului se constituie comisia de examen, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, prin act administrativ emis de conducatorii entităților prevăzute la art. 1 alin. (1), în condiţiile prezentului regulament.
    (2) Atât comisia de examen, cât şi comisia de soluţionare a contestaţiilor au fiecare în componenţa lor un preşedinte, 2 membri şi un secretar.
    (3) Secretariatul comisiei de examen şi secretariatul comisiei de soluţionare a contestaţiilor se asigură, în limita posibilităților, de către o persoană din cadrul structurii de resurse umane, acestea neavând calitatea de membri.

    Art. 7 – Persoanele desemnate în comisiile de examen sau de soluţionare a contestaţiilor trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) să aibă cunoştinţe aprofundate în unul dintre domeniile funcţiilor publice sau funcțiilor contractuale pentru care se organizează examenul sau cunoştinţe generale în administraţia publică;
    b) să aibă pregătire şi/sau experienţă în unul dintre domeniile funcţiilor publice sau funcțiilor contractuale pentru care se organizează examenul, managementul resurselor umane sau în administraţia publică;
    c) să aibă o probitate morală recunoscută;
    d) să deţină o funcţie publică/contractuală cel puţin din aceeaşi clasă cu funcţia sau funcţiile publice/contractuale pentru ocuparea cărora se organizează examenul;
    e) să nu se afle în cazurile de incompatibilitate sau conflict de interese prevăzute la art.9.

    Art. 8 – (1) Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de examen sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care a fost sancţionată disciplinar, iar sancţiunea aplicată nu a fost radiată, conform legii.
    (2) Calitatea de membru în comisia de examen este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de soluţionare a contestaţiilor, cu excepția secretarului.

    Art. 9 – Nu poate fi desemnată în calitatea de membru în comisia de examen sau în comisia de soluţionare a contestaţiilor persoana care se află în următoarele situaţii:
    a) are relaţii cu caracter patrimonial cu oricare dintre candidaţi sau interesele patrimoniale ale sale ori ale soţului sau soţiei pot afecta imparţialitatea şi obiectivitatea evaluării;
    b) este soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidaţi ori cu un alt membru al comisiei de examen sau al comisiei de soluţionare a contestaţiilor;

    Art. 10 – (1) Situaţiile prevăzute la art.8 și art. 9 se sesizează de către persoana în cauză, de oricare dintre candidaţi, de conducătorii entităților prevăzute la art. 1 alin. (1), organizatoare a examenului, sau de orice altă persoană interesată, în orice moment al organizării şi desfăşurării examenului.
    (2) Membrii comisiei de examen sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să informeze, în scris, cu celeritate, conducătorii entităților prevăzute la art. 1 alin. (1) despre apariţia oricărei situaţii dintre cele prevăzute la art.8 şi 9. În aceste cazuri, membrii comisiei de examen sau ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor au obligaţia să se abţină de la participarea ori luarea vreunei decizii cu privire la examen.
    (3) În cazul constatării existenţei uneia dintre situaţiile prevăzute la art.8 şi 9, actul de constituire a comisiilor se modifică în mod corespunzător, în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data constatării, prin înlocuirea persoanei aflate în respectiva situaţie cu o altă persoană, care să îndeplinească condiţiile prevăzute la art.7.
    (4) În cazul în care oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 8 şi art. 9 se constată ulterior desfăşurării uneia dintre probele examenului, rezultatul probei ori al probelor desfăşurate se recalculează prin eliminarea evaluării membrului aflat în situaţie de incompatibilitate sau în conflict de interese, sub rezerva asigurării validităţii evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de examen.
    (5) În situaţia în care nu este asigurată validitatea evaluării a cel puţin două treimi din numărul membrilor comisiei de examen, procedura de organizare şi desfăşurare a examenului se reia.

    Art. 11 – (1) Președintele și membrii comisiei au următoarele atribuţii principale:
    a) stabileşte subiectele pentru proba scrisă;
    b) stabileşte planul interviului şi realizează interviul;
    c) notează, pentru fiecare candidat, rezultatele la proba scrisă şi la proba de interviu;
    d) transmite secretarului comisiei rezultatele examenului pentru a fi afișate la sediul entității organzatoare, prevăzută la art. 1 alin. (1);
    e) completează fișa individuală cu rezultatele obținute de fiecare candidat;
    f) semnează raportul final al examenului.
    (2) Președintele și membrii comisiei au următoarele atribuţii principale:
    a) soluţionează contestaţiile depuse de candidaţi cu privire la notarea probei scrise şi a interviului;
    b) transmite, secretarului comisiei, rezultatele contestaţiilor pentru a fi afișate la sediul entității organzatoare, prevăzută la art. 1 alin. (1);
    (3) Secretarul comisiei de examen şi secretarul comisiei de soluţionare a contestaţiilor au următoarele atribuţii principale:
    a) primește cererile de înscriere la examen ale candidaţilor.
    b) convoacă membrii comisiei de examen, respectiv membrii comisiei de soluţionare a contestaţiilor, la solicitarea preşedintelui comisiei;
    c) redactează şi semnează alături de comisia de examen, respectiv comisia de soluţionare a contestaţiilor, documentaţie privind activitatea specifică a acesteia, respectiv raportul final al examenului care va fi semnat de către toţi membrii comisiei;
    d) asigură afişarea rezultatelor obţinute de candidaţi la probele examenului, respectiv rezultatele eventualelor contestaţii;
    e) îndeplinesc orice sarcini specifice necesare pentru buna desfăşurare a examenului.

    Art. 12 – Subiectele şi baremul de evaluare a acestora se realizează de către preşedintele şi membrii comisiei de examen.

    Art. 13 – (1) Examenul constă în 2 etape succesive, după cum urmează:
    a) proba scrisă;
    b) interviul;

    (2) Se pot prezenta la proba interviu numai candidaţii declaraţi “admis” la proba scrisă.

    Art. 14 – (1) În vederea participării la examen, în termen de 2 zile lucrătoare de la data afişării anunţului, candidaţii depun cererea de înscriere la examen.
    (2) În termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a cererilor, comisia de examen are obligaţia de a verifica cererile depuse în vederea particiării la examen.

    Art. 15 – (1) Proba scrisă constă în redactarea unei lucrări şi/sau în rezolvarea unor teste-grilă.
    (2) Prin proba scrisă se testează cunoştinţele teoretice necesare ocupării postului pentru care se organizează examenul.
    (3) Subiectele pentru proba scrisă se stabilesc pe baza tematicii de examen, astfel încât să reflecte capacitatea de analiză şi sinteză a candidaţilor, în concordanţă cu nivelul şi specificul postului pentru care se organizează examenul.
    (4) Comisia de examen stabileşte subiectele şi alcătuieşte seturile de subiecte pentru proba scrisă, în ziua în care se desfăşoară proba scrisă.
    (5) Pe baza propunerilor membrilor comisiei de examen, comisia întocmeşte minimum două seturi de subiecte, care vor fi prezentate candidaţilor.
    (6) Membrii comisiei de examen răspund individual pentru asigurarea confidenţialităţii subiectelor propuse.
    (7) Seturile de subiecte se semnează de toţi membrii comisiei de examen şi se închid în plicuri sigilate purtând ştampila entității prevăzute la art. 1 alin. (1), organizatoare a examenului.
    (8) Comisia de examen stabileşte punctajul maxim pentru fiecare subiect, care se comunică odată cu subiectele şi se afişează la locul desfăşurării examenului.
    (9) În cazul în care proba scrisă constă în rezolvarea unor teste-grilă, întrebările pot fi formulate cu cel mult două zile înainte de proba scrisă, cu condiţia ca numărul acestora să fie de 3 ori mai mare decât numărul întrebărilor stabilit pentru fiecare test-grilă. Întrebările pentru fiecare test-grilă se stabilesc în ziua în care se desfăşoară proba scrisă, înainte de începerea acestei probe.
    (10) Înainte de începerea probei scrise se face apelul nominal al candidaţilor, în vederea îndeplinirii formalităţilor prealabile, respectiv verificarea identităţii. Verificarea identităţii candidaţilor se face numai pe baza buletinului, a cărţii de identitate sau a oricărui document care atestă identitatea, potrivit legii. Candidaţii care nu sunt prezenţi la efectuarea apelului nominal ori care nu pot face dovada identităţii prin prezentarea buletinului, a cărţii de identitate sau a oricărui document care să ateste identitatea, sunt consideraţi absenţi.
    (11) După verificarea identităţii candidaţilor, ieşirea din sală a acestora atrage eliminarea din examen, cu excepţia situaţiilor de urgenţă în care aceştia pot fi însoţiţi de unul dintre membrii comisiei de examen sau de persoanele care asigură supravegherea.
    (12) Durata probei scrise se stabileşte de comisia de examen în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate a subiectelor, dar nu poate depăşi 3 ore.
    (13) La ora stabilită pentru începerea probei scrise, comisia de examen prezintă candidaţilor seturile de subiecte şi invită un candidat să extragă un plic cu subiectele de examen.
    (14) După începerea comunicării subiectelor este interzis accesul candidaţilor care întârzie sau al oricărei alte persoane, în afara membrilor comisiei de examen, precum şi al persoanelor care asigură secretariatul comisiei de examen, respectiv supravegherea desfăşurării probei.
    (15) În încăperea în care are loc examenul, pe toată perioada derulării acestuia, inclusiv a formalităţilor prealabile şi a celor ulterioare finalizării probei, candidaţilor nu le este permisă deţinerea sau folosirea vreunei surse de consultare sau a telefoanelor mobile ori a altor mijloace de comunicare la distanţă.
    (16) Nerespectarea dispoziţiilor prevăzute la alin. (16) atrage eliminarea candidatului din proba de examen. Comisia de examen, constatând încălcarea acestor dispoziţii, elimină candidatul din sală, înscrie menţiunea „anulat” pe lucrare
    (17) Lucrările se redactează, sub sancţiunea anulării, doar pe seturile de hârtie asigurate de entitatea organizatoare a examenului, purtând ştampila acesteia pe fiecare filă.
    (18) Candidatul are obligaţia de a preda, comisiei de examen, lucrarea scrisă, respectiv testul-grilă, la finalizarea lucrării ori la expirarea timpului alocat probei scrise, semnând borderoul special întocmit în acest sens.

    Art. 17 – (1) În cadrul interviului se testează abilităţile, aptitudinile şi motivaţia candidaţilor. Proba interviului poate fi susţinută doar de către candidaţi declaraţi “admis” la proba scrisă.
    (2) Interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de examen în ziua desfăşurării acestei probe, pe baza criteriilor de evaluare. Criteriile de evaluare pentru stabilirea interviului sunt:
    a) abilităţi şi cunoştinţe impuse de funcţie;
    b) capacitatea de analiză şi sinteză;
    c) motivaţia candidatului;
    d) comportamentul în situaţiile de criză;
    e) iniţiativă şi creativitate

    (3) Interviul se susţine, de regulă, într-un termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data susţinerii probei scrise.
    (4) Data şi ora susţinerii interviului se afişează obligatoriu odată cu rezultatele probei scrise.
    (5) Fiecare membru al comisiei de examen poate adresa întrebări candidatului. Nu se pot adresa întrebări referitoare la opiniile politice ale candidatului, activitatea sindicală, religie, etnie, starea materială, originea socială etc.
    (6) Întrebările şi răspunsurile la interviu se înregistrează sau se consemnează în scris în anexa la raportul final al examenului, întocmită de secretarul comisiei de examen, şi se semnează de membrii acesteia şi de candidat.

    Art. 18 – (1) Pentru probele examenului, punctajele se stabilesc după cum urmează:
    a) pentru proba scrisă punctajul este de maximum 100 de puncte;
    b) pentru interviu punctajul este de maximum 100 de puncte.
    (2) Sunt declaraţi admişi la proba scrisă și proba interviu candidaţii care au obţinut minimum 60 de puncte.
    (3) Punctajul final se calculează ca sumă a punctajelor obţinute la proba scrisă şi la interviu. Punctajele obţinute la cele 2 probe, precum şi punctajul final se afişează la sediul entității prevăzute la art. 1 alin. (1), care organizează examenul, după încheierea examenului, în aceeaşi zi.
    (4) Comunicarea rezultatelor la fiecare probă a examenului, inclusiv a rezultatelor finale ale examenului, se face prin menţionarea punctajului final al fiecărui candidat şi a sintagmei „admis” sau „respins”, prin afişare la locul desfăşurării examenului. Comunicarea rezultatelor finale ale examenului se face în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor ultimei probe.

    (5) După afişarea rezultatelor obţinute la proba scrisă şi la interviu, candidaţii nemulţumiţi pot face contestaţie, în termen de 1 zi lucrătoare de la data afişării rezultatului probei scrise și al interviului, la sediul entității organizatoare, prevăzută la art. 1 alin. (1), sub sancţiunea decăderii din acest drept.

    Art. 21 – Comisia de soluţionare a contestaţiilor admite contestaţia modificând punctajul acordat de comisia de examen, în situaţia în care:
    a) constată că punctajele nu au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă, sau punctajele de la interviu nu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului;
    b) ca urmare a recorectării lucrării de la proba scrisă, respectiv a analizării consemnării răspunsurilor la interviu, candidatul declarat iniţial „respins” obţine cel puţin punctajul minim pentru promovarea probei scrise sau a interviului.

    Art. 22 – (1) Contestaţia va fi respinsă în situația în care se constată faptul că punctajele au fost acordate potrivit baremului şi răspunsurilor din lucrarea scrisă sau punctajele de la interviu au fost acordate potrivit planului de interviu, întrebărilor formulate şi răspunsurilor candidaţilor în cadrul interviului;
    (2) Comunicarea rezultatelor la contestaţiile depuse se face prin afişare la sediul entității prevăzute la art. 1 alin. (1), organizatoare a examenului, imediat după soluţionarea contestaţiilor.

    Art. 23 – Candidatul nemulţumit de modul de soluţionare a contestaţiei se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii.

    Art. 24 – (1) În cazul în care, de la data anunţării examenului şi până la afişarea rezultatelor finale ale acestuia, conducătorii entităților prevăzute la art.1 alin. (1) în al cărei stat de funcţii se găseşte postul pentru care se organizează examenul este sesizat cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea şi desfăşurarea examenului, se va proceda la verificarea celor sesizate cu celeritate. În cazul în care se constată că nu au fost respectate prevederile legale sau când aspectele sesizate nu pot fi cercetate cu încadrarea în termenele procedurale prevăzute de lege, desfăşurarea examenului va fi suspendată.
    (2) Suspendarea se dispune de către conducătorii entităților prevăzute la art.1 alin. (1), după o verificare prealabilă, în regim de urgenţă, a situaţiei în fapt sesizate, dacă se constată existenţa unor deficienţe în respectarea prevederilor legale.
    (3) Sesizarea poate fi făcută de către membrii comisiei de examen ori ai comisiei de soluţionare a contestaţiilor, de către oricare dintre candidaţi sau de către orice persoană interesată.
    (4) În situaţia în care, în urma verificării realizate potrivit alin. (1), se constată că sunt respectate prevederile legale privind organizarea şi desfăşurarea examenului, acesta se desfăşoară în continuare.

    Art. 25 – (1) În cazul în care, din motive obiective, nu se pot respecta data şi ora desfăşurării examenului:
    a) examenul se amână pentru o perioadă de maximum 5 zile lucrătoare;
    b) se reia procedura de organizare şi desfăşurare a acestuia dacă amânarea nu poate fi dispusă conform lit. a).
    (2) În situaţia constatării necesităţii amânării examenului, entitatea prevăzută la art. 1 alin. (1), organizatoare a examenului, are obligaţia:
    a) anunţării, prin aceleaşi mijloace de informare, a modificărilor intervenite în desfăşurarea examenului;
    b) informării candidaţilor ale căror dosare au fost înregistrate, dacă este cazul, prin orice mijloc de informare care poate fi dovedit.

    Art. 26 – (1) Candidaturile înregistrate la examenul a cărui procedură a fost suspendată sau amânată se consideră valide, dacă persoanele care au depus cererea de participare la examen îşi exprimă în scris intenţia de a participa din nou la examen la noile date.

    Art. 27 – (1) Emiterea actului administrativ de numire se face în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor finale ale examenului.
    (2) Fişa postului aferentă postului se anexează la actul administrativ de numire, respectiv a contractului individual de muncă, iar o copie a acestuia se înmânează angajatului.

    Art. 28 – (1) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de ocupare a postului vacant corespunzător unei funcţii publice sau contractuale sunt obligaţi să se prezinte la post în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data afişării rezultatelor finale ale examenului, cu obligația înlocuirii documentelor a căror valabilitate au expirat (certificat medical, cazier judiciar).
    (2) În cazul neprezentării la post la termenul stabilit la alin. (1) postul este declarat vacant.

    Art. 29 – (1) Termenele prevăzute în prezentul regulament se calculează avându-se în vedere inclusiv ziua când au început şi ziua când s-au sfârşit.
    (2) Termenul care începe într-o zi nelucrătoare sau de sărbătoare legală se consideră că începe în prima zi de lucru următoare.
    (3) Termenul care se sfârşeşte într-o zi nelucrătoare sau de sărbătoare legală se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.

    Art. 30 – (1) Prin excepție de la prevederile art. 13 alin. (1), pentru ocuparea posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog, biochimist sau chimist examenul va consta în următoarele probe:
    a) proba scrisă care se desfășoară pe durata a 2 ore și constă în 10 întrebări, nota minimă de promovare fiind 6,00;
    b) proba clinică sau practică, în funcție de specificul postului. Punctarea probei se face cu note de la 1 la 10, nota minimă de promovare fiind 6,00;
    (2) Candidații care nu obțin nota minină de promovare 6,00 la proba scrisă nu sunt admiși pentru susținerea probei clinice sau practice.
    (3) Sunt declarați promovați doar candidații care obțin după desfășurarea tuturor probelor de examen cel puțin media 6,00, calculată din media aritmetică a celor două probe de examen.
    Art. 31 – (1) În situațiile prevăzute la art. 30, Comisia de examen este formată din:
    a) Președinte – medic primar în specialitatea postului respectiv, medic dentist primar sau farmacist primar ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist, cu grad principal, în specialitatea postului;
    b) 2 membrii, după cum urmează:
    i) un medic primar în specialitatea postului respectiv, medic dentist primar sau farmacist primar ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist, cu grad principal în specialitatea postului;
    ii) un medic primar în specialitatea postului respectiv, medic dentist primar sau farmacist primar ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist, cu grad principal în specialitatea postului, desemnat de către organizaţia profesională judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte;
    c) reprezentantul ordonatorului de credite superior ierarhic, în funcţie de subordonare;
    d) secretar – medic, medic dentist, farmacist sau, după caz, biolog, biochimist ori chimist.
    (2) În situațiile prevăzute la art. 30, Comisia de soluţionare a contestaţiilor este formată din:
    a) Președinte – directorul medical al unităţii sanitare care organizează concursul;
    b) 2 membrii, după cum urmează:
    i) un medic primar, medic dentist primar sau farmacist primar în specialitatea postului respectiv ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist, cu grad principal;
    ii) un medic primar, medic dentist primar sau farmacist primar în specialitatea postului respectiv ori, după caz, un biolog, biochimist, chimist, cu grad principal desemnat de către organizaţia profesională judeţeană sau a municipiului Bucureşti din care face parte;
    c) secretar – medic, medic dentist, farmacist sau, după caz, biolog, biochimist ori chimist;
    (3) Calitatea de membru în comisia de soluționare a contestațiilor este incompatibilă cu calitatea de membru în comisia de examinare.
    (4) Componența comisiilor prevăzute la alin. (1) –(2) este aprobată prin act administrativ al conducătorului entității prevăzute la art. 1 alin. (1), în termen de 2 zile lucrătoare de la încheierea înscrierilor la examen.

    Art.32 (1) Medicii angajaţi în structurile nou-create în perioada stării de alertă, în scopul tratării bolnavilor de COVID-19, din unitățile sanitare cu paturi care nu au în structură o secţie din aceeaşi specialitate, se pot prezenta la examenul organizat de o unitate sanitară cu paturi care are în structură secții în specialitatea în care sunt confirmați, în condițiile prezentului Regulament.
    (2) Unitatea sanitară cu paturi în care sunt încadrați medicii prevăzuți la alin. (1), notifică direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, care are obligația să publice deîndată pe site-ul propriu lista medicilor și specialitatea în care aceștia sunt confirmați cu respectarea prevederilor legale privind protecția datelor cu caracter personal.
    (3) Unitățile sanitare cu paturi care au în structură secții din specialitatea în care sunt confirmați medicii din lista prevăzută la alin. (2), publică pe site-ul propriu posturile vacante de medic pentru care se poate organiza examen, la care pot participa medicii prevăzuti la alin. (1), în condițiile prezentului Regulament.
    (4) Pentru înscrierea la examen, candidatul depune la unitatea sanitară care are în structura sa secție în specialitatea în care acesta este confirmat, cerere de înscriere la examen în care menționează postul vacant pentru care dorește să concureze, copii ale documentelor privind dreptul de a exercita profesia de medic precum și o adeverință eliberată de unitatea angajatoare din care rezultă că este încadrat pe perioadă determinată în structurile nou-create în perioada stării de alertă, în scopul tratării bolnavilor de COVID-19, precum și faptul că unitatea angajatoare nu are în structura sa secție din specialitatea medicului respectiv.

    Raport OMS: Numărul cazurilor noi și al deceselor COVID-19, în scădere la nivel global

    Numărul noilor cazuri confirmate şi al deceselor provocate de COVID-19 a continuat să scadă în ultima săptămână în întreaga lume, potrivit datelor publicate, miercuri, de raportul epidemiologic săptămânal al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

    Este vorba de cea de-a treia săptămână consecutivă în care ambii indicatori înregistrează o scădere, de 24 % şi, respectiv, 18 %.

    Cazurile la nivel global s-au cifrat în întreaga lume în ultima săptămână la 7 milioane, iar cel al deceselor la 22.000, cu descreşteri observate în toate regiunile.

    În total, numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus de la începerea pandemiei a ajuns la 496 de milioane, iar cel al morţilor la 6 milioane în întreaga lume.

    OMS insistă însă că aceste tendinţe pozitive trebuie privite cu precauţie, având în vedere că multe ţări şi-au schimbat strategia de testare, iar numărul testelor efectuate a scăzut considerabil, ceea ce conduce la raportarea unui număr mai mic de cazuri.

    În ultimele şapte zile, Statele Unite au raportat cel mai mare număr de decese (3.682), urmate de Coreea de Sud (2.186), Rusia (2.008), Germania (1.686) şi Brazilia (1.120).

    Europa şi regiunea Pacificului de Vest, care include şi China, au înregistrat cea mai mare scădere a numărului de contagieri, cu 26 % în ambele cazuri.

    Africa a fost continentul unde s-a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de decese (-40 %).

    În raportul său săptămânal, OMS arată că monitorizează subvariantele de Omicron, care reprezintă 99,2 % din toate secvenţierile genetice efectuate în lume.

    Cercetătorii urmăresc evoluţia subvariantelor BA.1, BA2, BA3, alături de mai recentele BA.4 şi BA.5, precum şi formele combinate de BA.1 şi BA.2, pentru a determina caracteristicile lor şi a înţelege impactul lor asupra sănătăţii publice.

    OMS a confirmat că, deşi Omicron poate eschiva imunitatea oferită de vaccinurile anti-COVID-19, acestea sunt în continuare eficiente pentru a evita formele grave ale bolii şi spitalizările.

    INSP: 41.5% din cazurile confirmate de COVID-19, la persoane nevaccinate, în ultima săptămână

    În săptămâna 4 – 10 aprilie, 41.5% din cazurile confirmate de COVID-19 au fost înregistrate la persoane nevaccinate, informează, miercuri, un raport al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    Potrivit raportului, în aceeaşi săptămână, 73.6% din decesele înregistrate ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 au fost la persoane nevaccinate.

    Dintre cei vaccinaţi care s-au îmbolnăvit, jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de şase luni de la ultima doză.

    De asemenea, 53% din cazuri au fost înregistrate în București, Cluj, Timiș, Iași si Ilfov, iar 35.3% din totalul deceselor au fost înregistrate în București, Brașov, Constanta, Galați si Alba.

    De la începutul pandemiei şi până în prezent, 86.4% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, 54,6% din decese – la bărbaţi.

    Conform INSP, 93,6% din decedaţi aveau cel puţin o comorbiditate asociată.

    Studiu: Un număr mare de gene specifice cu rol important în schizofrenie

    Cel mai mare studiu genetic al schizofreniei a identificat un număr mare de gene specifice care ar putea juca roluri importante în tulburarea psihiatrică.

    Oameni de știință din 45 de țări au analizat ADN-ul de la 76.755 de persoane cu schizofrenie și de la 243.649 fără această afecțiune, pentru a înțelege mai bine genele și procesele biologice care stau la baza afecțiunii.

    Studiul Psychiatric Genomics Consortium, condus de oamenii de știință de la Universitatea Cardiff, a identificat un număr mult mai mare de legături genetice cu schizofrenia comparativ cu alte studii anterioare, în 287 de regiuni diferite ale genomului uman.

    Mai mult, ei au arătat că riscul genetic pentru schizofrenie este observat în genele concentrate în celulele creierului numite neuroni, dar nu și în alt țesut sau tip de celule, sugerând că rolul biologic al acestor celule este crucial în schizofrenie, potrivit sciencedaily.com.

    Echipa de cercetare este de părere că acest studiu global reprezintă o cheie importantă în cercetarea bazei genetice a schizofreniei. Studiul a fost publicat pe 6 aprilie 2022 în revista Nature.

    ”Cercetările anterioare au arătat asocieri între schizofrenie și multe secvențe anonime de ADN, dar rareori a fost posibilă legarea descoperirilor de gene specifice”, a declarat co-autorul principal, profesorul Michael O’Donovan, de la Divizia de Medicină Psihologică și Neuroștiințe Clinice de la Universitatea Cardiff.

    ”Prezentul studiu nu numai că a crescut considerabil numărul acestor asociații, dar am reușit acum să legăm multe dintre ele de gene specifice, un pas necesar în ceea ce rămâne o călătorie dificilă către înțelegerea cauzelor acestei tulburări și identificarea de noi tratamente.”, a mai adăugat cercetătorul.

    Schizofrenia este o tulburare psihică gravă care debutează la sfârșitul adolescenței sau la vârsta adultă timpurie și afectează în orice moment aproximativ una din 300 de persoane din întreaga lume, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

    În cel mai mare studiu de până în prezent de asociere la nivelul genomului, echipa de cercetare a identificat o ”creștere substanțială” a numărului de regiuni genomice asociate cu schizofrenia. În aceste regiuni, au folosit apoi metode avansate pentru a identifica 120 de gene care ar putea contribui la tulburare.

    Descoperirile sugerează, de asemenea, că funcția anormală a neuronilor în schizofrenie afectează multe zone ale creierului, ceea ce ar putea explica diversele sale simptome, care pot include halucinații, iluzii și probleme în ceea ce privește gândirea clară.

    MS: 36 decese la pacienți cu COVID, de la ultima raportare. Dintre aceștia, 29 erau nevaccinați. 253 persoane,la ATI

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.602 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 465 mai puțin față de ziua anterioară. 172 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 147 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.916 cu 81 mai puțin față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 253 persoane, la fel ca în ziua anterioară. Dintre cei 253 pacienți internați la ATI, 218 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 103 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 9 mai puțin decât în ziua anterioară și 0 în ATI, cu 1 mai puțin față de ziua anterioară.

    Până astăzi, 65.285 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 12.04.2022 (10:00) – 13.04.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 36 decese (22 bărbați și 14 femei), dintre care 9 raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 36 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 13 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 7 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 36 pacienți decedați, 29 au fost nevaccinați și 7 vaccinați. 1 dintre pacienții vaccinați care au decedat avea vârsta între 50-59 de ani, 1 avea vârsta între 60-69 de ani, 3 aveau vârsta între 70-79 de ani, iar 2 aveau peste 80 de ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 8.536 teste RT-PCR (4.668 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 3.868 la cerere) și 16.826 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.886.890 teste RT-PCR și 9.509.549 teste rapide antigenice.

    Marea Britanie: O treime din medicii de familie se gândesc să se retragă din activitate în următorii cinci ani, potrivit unui studiu

    Peste o treime dintre medicii generalişti sau medici de familie din Marea Britanie intenţionează să renunţe la locul lor de muncă în următorii cinci ani, conform unui studiu recent. În plus, trei din cinci (60%) dintre medicii de familie britanici care au trecut de vârsta de 50 de ani se gândesc să se retragă din activitate până în 2026, relatează DPA.

    Cercetătorii au constatat, de asemenea, că un procent „îngrijorător” de 16% dintre medicii de familie britanici cu vârsta sub 50 de ani îşi fac deja planuri să renunţe la această profesie.

    Cel mai recent sondaj anual GP Worklife, al unsprezecelea dintr-o serie de astfel de analize, condus de academicieni de la Universitatea din Manchester, a constatat o reducere a nivelului de satisfacţie în muncă între 2019 şi 2021, puţin peste jumătate (51%) dintre respondenţi declarând că au fost mulţumiţi de activitatea lor în 2021.

    Medicii de familie au evidenţiat probleme legate de volumul tot mai mare de muncă, creşterea solicitărilor primite de la pacienţi şi „timpul insuficient pentru a da randament”.

    Sondajul, la care au participat aproape 2.300 de medici de familie care lucrează în Anglia, a constatat că birocraţia este un factor provocator de stres, la fel ca şi programul lung de lucru şi „pacienţii problematici”.

    Mai mult de opt din 10 medici de familie au declarat că se confruntă cu un nivel considerabil sau ridicat de presiune din cauza creşterii volumului de muncă şi a unui număr tot mai mare de solicitări din partea pacienţilor.

    Prof. Kath Checkland de la Universitatea din Manchester, care a condus studiul a declarat: „Nu este foarte surprinzător că satisfacţia în muncă a scăzut în rândul medicilor de familie în timpul pandemiei, dar sondajul oferă unele dovezi despre domeniile pe care aceştia le găsesc mai stresante, ceea ce ar putea ajuta la conceperea unor modalităţi de a-i ajuta. Faptul că 16% dintre medicii de familie sub 50 de ani se gândesc să-şi părăsească locurile de muncă este îngrijorător şi sugerează că sunt necesare mai multe eforturi pentru a ne asigura că medicina generalistă este durabilă pe termen lung”.

    Italia: Vaccinurile au redus la jumătate numărul deceselor cauzate de COVID-19 în, potrivit unui studiu

    Vaccinurile împotriva COVID-19 au redus la jumătate bilanţul deceselor atribuite acestei boli în Italia, prevenind anul trecut aproximativ 150.000 de morţi şi 8 milioane de cazuri, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Sănătate (ISS), informează Reuters.

    Studiul ISS, derulat de la începutul anului 2021 până sfârşitul lunii ianuarie a acestui an, a constatat de asemenea că prin campania de vaccinare au fost prevenite peste 500.000 de spitalizări şi peste 55.000 de internări la terapie intensivă.

    Italia a înregistrat 161.032 de decese asociate COVID-19 de la izbucnirea focarului, în februarie 2020, al doilea cel mai sumbru bilanţ din Europa, după Marea Britanie şi pe locul al optulea la nivel mondial. Ţara a raportat până în prezent 15,4 milioane de cazuri de infectare.

    Aproximativ 79% dintre italieni au fost complet vaccinaţi, iar 65% au primit şi doza de rapel (booster), potrivit cifrelor Our World in Data.

    Studiul ISS a estimat că 72% dintre persoanele a căror viaţă a fost salvată de vaccinuri au 80 de ani şi peste această vârstă, 19% sunt în grupa de vârstă 70-79 de ani, 7% au între 60 şi 69 de ani, iar 3% au sub 60 de ani.

    Rezultatele au fost calculate cu ajutorul datelor referitoare la eficacitatea vaccinării şi a numărului de doze administrate săptămânal pentru evaluarea impactului vaccinurilor asupra bilanţului săptămânal al cazurilor de infectare, al spitalizărilor, al internărilor la terapie intensivă şi al deceselor.

    Metodologia a fost dezvoltată iniţial pentru vaccinurile antigripale, însă a fost deja aplicată în alte ţări pentru studii asupra SARS-CoV-2, a precizat ISS într-un comunicat.

    Alertă InfoCons: Atenție la vopselele de ouă! Pot conține până la 11 E-uri

    InfoCons avertizează miercuri asupra pericolelor din spatelor vopselelor de ouă. Potrivit Asociației pentru Protecția Consumatorilor, aceste vopsele pot conține până la 11 E-uri.

    Vopseaua poate fi ingerată chiar dacă este doar pe coaja oului, prin transferul pe mâini sau prin transferul direct în ouă.

    Din punct de vedere al produselor ce conțin aditivi alimentari regăsiți frecvent situația este următoarea:

    • 57% dintre produsele studiate au avut în componență acid lactic (E270);
    • 93% dintre produsele studiate au avut în componență azorubina (E122);
    • 10% dintre produsele studiate au avut în componență benzoate de sodiu (E211);

    ”Vopseaua de ouă nu numai că ne influențează vizual și ne aduce, poate, o bucurie ca și coloristică o oului de paște, dar se transferă atât în produse – în ouă- sau se transferă pe mână, ceea ce înseamnă că ar trebui să fim mai atenți și mai responsabili atunci când cumpărăm vopsea de ouă – un produs pe care îl cumpărăm poate doar  sa fie. Necitind eticheta și nici măcar cantitatea minimă de ouă care pot fi vopsite, care de altfel, influențează și prețul. Dar, atenție, vopseaua de ouă poate să conțină până la 11 E-uri care ne influențează atât pe noi, copiii noștri, bunicii și musafirii noștri la masa de Paște. Chiar dacă este pe coaja oului, ajungem să o ingerăm prin transferul pe mâini sau prin transferul direct în ouă. Atenție la vopseaua de ouă!”, a declarat Sorin Mierlea, președinte InfoCons.

    InfoCons a analizat 60 de tipuri de vopsea de ouă.

    OMS: 7 din 10 oameni, la nivel global, își pierd viața din cauza unei boli netransmisibile

    Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că bolile netransmisibile nu trebuie neglijate, 7 din 10 oameni la nivel global pierzându-și viața din cauza unei astfel de boli.

    Printre factorii de risc ai bolilor netransmisibile se regăsesc:

    • Fumatul
    • Consumul de alcool
    • Dietă neadecvată
    • Sedentarism
    • Poluarea aerului

    OMS face și câteva recomandări cu privire la cum putem preveni bolile netransmisibile. Astfel, este util să discutăm cu medicul și să urmăm sfaturile medicale date de acesta, să avem o viață activă, cu activitate fizică constantă, să ne vaccinăm pentru afecțiunile în care există vaccinuri, să avem uns til de viață sănătoasă și o alimentație adecvată, să renunțăm la fumat, să evităm consumul de alcool și , pe cât posibil, să evităm mediile poluate.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.