Colegiul Medicilor din România (CMR) şi reprezentanţii mai multor organizaţii de pacienţi au semnat, joi, un protocol de colaborare care prevede sprijinul reciproc pentru consolidarea şi îmbunătăţirea relaţiei medic – pacient şi dezvoltarea profesiei medicale.
Protocolul mai prevede îmbunătăţirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor, precum şi acţiuni comune pentru consolidarea sistemului de sănătate.
De asemenea, a fost lansat un apel pentru ca ghidurile terapeutice să intre sub jurisdicţia profesională a CMR.
„Prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale. În primul rând, să fim o voce comună şi noi, ca profesionişti, şi dumneavoastră, ca pacienţi, ca reprezentanţi ai pacienţilor şi, bineînţeles, reprezentanţi ai societăţii româneşti. Ne dorim ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie în dezbatere publică. S-au făcut foarte mulţi paşi în ultimul timp, dar ne dorim ca tot ceea ce se întâmplă să fie supus dezbaterii publice. Noi toţi să venim cu ideile noastre, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv al acestui parteneriat este legate de ghidurile de bună practică medicală. Ele reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament, recomandări care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficiul medicului, dar şi în beneficiul pacientului să primească ceea ce trebuie”, a declarat preşedintele CMR, prof. dr. Daniel Coriu.
Colegiul Medicilor ar trebui să elaboreze ghidurile de bună practică medicală, aşa cum se întâmplă în toate ţările „civilizate”, a subliniat președintele CMR.
„Aceste ghiduri de bună practică medicală trebuie să aibă două cerinţe importante îndeplinite. În primul rând, să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi, în al doilea rând, să fie actuale, pentru că medicina are o dinamică foarte rapidă. Ceea ce ieri era adevărat, astăzi se schimbă. (…) Aceste ghiduri de bună practică medicală reprezintă contribuţia Ministerului Sănătăţii. Cândva, până în 2007 – 2008, era atribuţia exclusivă a Colegiului Medicilor din România. (…) În toate ţările civilizate aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie. (…) Schimbarea: noi să fim cei care elaborăm aceste ghiduri. (…) Aici este ceea ce noi vrem să facem: să le actualizăm în timp real. (…) Trebuie să începem cu această actualizare în timp real a ghidurilor. Lucru care trebuie să fie făcut numai şi numai de societatea profesională, aşa cum se întâmplă în toată lumea”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.
Președintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Radu Gănescu, a subliniat că reglementările trebuie să ţină pasul cu inovaţia şi ştiinţa, având în vedere că medicina evoluează permanent.
„Ştim că medicina evoluează, ştim că ştiinţa este ceva care ne ajută din ce în ce mai mult să devenim o societate normală sau să devenim din pacienţi persoane sănătoase, dar aceste lucruri se pot face numai dacă şi reglementările ţin pasul cu inovaţia şi cu ştiinţa. Din păcate, ştim cu toţii că în România vorbeam de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau la monitorizare din punct de vedere al noilor sisteme de monitorizare”, a declarat Radu Gănescu.
Potrivit preşedintelui Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Cezar Irimia, „decalajul” între România şi unele ţări din Uniunea Europeană privind accesul la inovaţie este de 5-6 ani.
„Aceasta este diferența și între speranța de viață din România față de media eurpeană. Avem încredere că Colegiul Medicilor din România ne va sprijini în avea acces la aceste medicamente care pot face diferența între viață și moarte. Ne dorim ca protocoalele să fie actualizate și criteriul financiar să nu mai domine, să domine criteriul științific. Trebuie să facem tot posibilul ca și pacientul român să fie favorizat, să eliminăm decalajul acesta de 5-6 ani, să eliminăm discriminarea între pacientul român și cel din Uniunea Europeană”, a precizat Cezar Irimia.
Şi preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Rozalina Lepădatu, a evidenţiat că ghidurile terapeutice reprezintă „baza ştiinţifică” a tratării unei boli.
„Ghidul va prezenta toate metodele de diagnostic şi tratament existente validate medical şi ştiinţific, în timp ce protocolul va reprezenta doar acele variante acceptate în anumite țări (…) Problema Ghidurilor în România este că ele trebuie publicate în Monitorul Oficial. Pe măsură ce se actualizează ghidurile europene și internaționale, în scurt imp medicii le actualizează și pe cele din România. Dar, ele ajung să fie publicate foarte târziu în Monitorul Oficial, iar schimbările sunt destul de rapide în medicină în ultimii ani. Ghidul reprezintă o parte științifică, ce îi spune medicului ce terapie să folosească la un pacient, dar care și protejează medicul de malpraxis. Protocolul, în schimb, înseamnă decizia de compensare a statului român”, a explicat Rozalina Lepădatu.
Președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, Vasile Barbu, a declarat că este foarte important ca ghidurile să fie actualizate, „întrucât acoperă foarte multe dintre nevoile de actualizare a procedurilor și a tehnologiilor medicale”.
Totodată, președintele Asociației Transplantaților din România, Gheorghe Tache, a subliniat nevoia educației și a informării pacienților.
„Mă gândesc dacă peste câțiva ani sistemul medical mai poate să mai facă față numărului tot mai mare, de la an la an, al pacienților cronici. Este important să punem bazele unei colaborări punctuale, concrete, pentru că prevenția și informarea pot salva multe vieți omenești”, a precizat Gheorghe Tache.
„Întodeauna am miltat pentru o relație cât mai strânsă între pacienți și medici”, a declarat președintele Asociației Naționale a Hemofilicilor din România, Nicolae Oniga.
„Este foarte important să existe o relație cât mai bună între medic și pacient. De asemenea, milităm poentru educarea și informarea corectă a pacienților”, a mai spus Nicolae Oniga.
În prima etapă, protocolul de colaborare s-a semnat între Colegiul Medicilor din România şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Alianţa Pacienţilor Cronici din România, Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune din România, Asociaţia Transplantaţilor din România, Asociaţia pentru Sprijinirea Pacienţilor cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă, Asociaţia Naţională a Hemofilicilor din România, Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, precum și cu Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România.
Acţiunea de semnare a protocolului de colaborare va fi continuată în perioada următoare cu alte organizaţii de pacienți.
