Siguranța medicamentelor – tema din acest an a Zilei mondiale pentru siguranţa pacientului

Ziua mondială pentru siguranţa pacientului este marcată la 17 septembrie. Aceasta a fost instituită de cea de-a 72-a Adunare Mondială a Sănătăţii în mai 2019, cu scopul de a facilita dezvoltarea politicilor şi practicilor privind siguranţa pacienţilor în toate statele membre ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a lansat, în octombrie 2004, programul WHO Patient Safety privind siguranţa pacientului, ca răspuns la o rezoluţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii din 2002, care solicita Organizaţiei şi statelor membre să acorde atenţie maximă acestei probleme. Programul şi-a propus să coordoneze, să difuzeze şi să accelereze îmbunătăţirea siguranţei pacienţilor în întreaga lume.

În ultimul său raport, OMS menţiona că evenimentele adverse asociate asistenţei medicale reprezintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial. Anual, se înregistrează circa 134 milioane de prejudicii evitabile aduse pacienţilor în cursul asistenţei medicale oferite în cadrul spitalelor şi sunt afectaţi 4 din 10 pacienţi trataţi în cabinetele medicilor de familie şi în ambulatorii, determinând circa 2,6 milioane de decese. Toate aceste evenimente nedorite cresc costurile serviciilor de sănătate cu peste 15%, potrivit https://anmcs.gov.ro/.

În 2020, Guvernul României s-a alăturat instituţiilor naţionale şi internaţionale care doresc să evidenţieze importanţa siguranţei pacientului şi a solidarităţii, implicării şi acţiunii în scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor medicale, astfel că Palatul Victoria a fost iluminat în portocaliu, culoare aleasă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept simbol al evenimentelor prin care se marchează această zi.

Anul acesta, Ziua mondială pentru siguranţa pacientului are ca temă „Siguranţa medicamentelor” pentru a sublinia faptul că practicile de medicamente nesigure şi erorile de medicaţie sunt o cauză principală a vătămărilor evitabile în îngrijirea sănătăţii din întreaga lume. Medicamentele provoacă uneori vătămări grave dacă sunt depozitate, prescrise, eliberate, administrate incorect sau dacă sunt insuficient monitorizate.

În 2021, tema stabilită de către OMS pentru marcarea acestei zile a fost „Îngrijiri medicale sigure pentru mame şi nou-născuţi!”. În România, OMS a derulat o campanie sub sloganul „Să cunoaştem, să prevenim, să protejăm – pentru siguranţa îngrijirii sănătăţii mamei şi nou-născutului!”, având ca scop informarea femeilor despre siguranţa îngrijirilor mamei şi nou-născutului şi promovarea de intervenţii preventive destinate reducerii riscurilor evitabile asociate sarcinii şi îngrijirii nou-născutului. De asemenea, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) a lansat, pe 17 septembrie, un set de recomandări privind evenimentele adverse asociate îngrijirilor de sănătate acordate mamei şi nou-născutului.

0,45% din populaţia României este înscrisă în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice

Mai puţin de 0,5% din populaţia României este înscrisă în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice, a declarat, vineri, directorul general al Registrului, dr. Aurora Dragomirişteanu.

„Registrul din România este unul mic. 0,45% din populaţia României se află în prezent în Registrul din România. Pentru a găsi donatori compatibili tuturor pacienţilor din România care au nevoie de transplant este nevoie ca românii care sunt în aria geografică de origine a pacientului să fie înscrişi în Registru. (…) Registrul din România creşte încet, dar creşte de la un an la altul. Peste 65% din persoanele care sunt înscrise în Registrul din România au sub 40 de ani. (…) 57% din totalul persoanelor înscrise sunt bărbaţi. Este important că aproape 60.000 dintre ei sunt testaţi pentru toate locusurile care sunt importante în stabilirea compatibilităţii. 14% dintre ei sunt testaţi pentru toate cele şase”, a declarat dr. Aurora Dragomirişteanu, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice.

Potrivit directorului Registrului, până astăzi 34 de români au donat, jumătate dintre ei pentru pacienți aflați în centre de transplant din Romnia, iar ceilalți pentru pacienți aflați în alte țări.

Registrul pacienţilor care au indicaţie de transplant şi care nu au un donator compatibil numără în prezent 955 de pacienţi, a atras atenția dr. Aurora Dragomirişteanu.

„Au fost realizate până acum 414 proceduri de transplant. Sunt 371 de pacienţi transplantaţi. Doi dintre ei au avut nevoie de un al doilea transplant sau al treilea transplant”, a spus dr. Aurora Dragomirişteanu.

Medicul a subliniat că pentru 30% dintre pacienţi nu s-a găsit niciodată un donator compatibil.

„Sunt 30% dintre pacienţi pentru care nu am găsit niciodată un donator compatibil. Din cei la care am găsit un donator compatibil pentru unii a fost prea târziu. Mai mult de o treime, aproape 40% din totalul pacienţilor au ajuns să fie transplantaţi. (…) La 30% dintre pacienţi şansa de a fi vindecaţi este doar o şansă teoretică”, a explicat dr. Aurora Dragomirişteanu.

Preşedintele Societăţii Române de Hematologie, prof. univ. dr. Daniel Coriu, a menţionat că Registrul din România are peste 80.000 de donatori.

„Cumva trebuie să intervenim, să facem ca oamenii să înţeleagă că fac parte dintr-o comunitate. (…) Cred că trebuie să începem foarte devreme în şcoli, în primii ani. Copilul în primii ani, în loc să facă acele ore plictisitoare de biologie, din care nu rămâne cu absolut nimic, să facă nişte ore interesante. Nu avem nevoie de ore suplimentare. (…) Copilul trebuie să înveţe despre corpul uman, trebuie să înveţe cum se poate proteja de infecţie virală, de infecţie bacteriană, să înveţe să se spele pe mâini, să înveţe că vaccinul protejează, să înveţe să mănânce. Este foarte important. Să înveţe boli esenţiale – diabetul zaharat, obezitatea. (…) De ce nu, să înveţe chiar tehnica de acorda primul ajutor”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Dr. Aurora Dragomirişteanua subliniat că este foarte important ca numărul persoanelor înscrise în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice să crească.

„Diversitatea etnică și particularitățile din anumite zone geografice fac ca gasirea unui donator compatibil într-un relativ scurt să fie dificilă sau mposibilă sau să nu găsim niciodată. Cu cât particularitățile sunt mai specifice, cu atât șansa de a găsi pe cineva copmatibil scade. (…) Dacă numărul celor înscriși dintr-o țară acoperă toate zonele geografice și diversitatea etnică și numărul total se apropie de 500.000 de persoane, la peste 95-97% dintre pacienții acelei țări se găsește un donator compatibil în Registrul țărilor respective. Este cazul țărilor care au Registre mari”, a mai spus dr. Aurora Dragomirişteanu.

 

Peste 80.000 de donatori, înscriși în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice

Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice are peste 80.000 de donatori, a declarat, vineri, preşedintele Societăţii Române de Hematologie, prof. univ. dr. Daniel Coriu.

„Registrul în România este unul foarte micuț. Spre exemplu, în Germania există peste nouă milioane de donatori. Acest lucru spune foarte mult despre implicarea societății. (…) Cumva trebuie să intervenim, să facem ca oamenii să înţeleagă că fac parte dintr-o comunitate, să dezvoltăm acest sentiment al apartenenței la comunitate. (…) Cred că trebuie să începem foarte devreme în şcoli, în primii ani. Copilul în primii ani, în loc să facă acele ore plictisitoare de biologie, din care nu rămâne cu absolut nimic, să facă nişte ore interesante. Nu avem nevoie de ore suplimentare. (…) Copilul trebuie să înveţe despre corpul uman, trebuie să înveţe cum se poate proteja de infecţie virală, de infecţie bacteriană, să înveţe să se spele pe mâini, să înveţe că vaccinul îl protejează, să înveţe să mănânce. Este foarte important. Să înveţe boli esenţiale – diabetul zaharat, obezitatea. (…) De ce nu, să înveţe chiar tehnica de a acorda primul ajutor. Toate aceste lucruri contează”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu,  într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Zilei Mondiale a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice.

De asemena, prof. univ. dr. Daniel Coriu le-a mulțumit donatorilor și a subliniat că singura motivație a acostora este dorința de a-și ajuta semenii aflați în suferință

„Orice discuție cu donatorii voluntari te emoționează. Nu există recompensă financiară, ei nu donează pentru o persoană pe care o cunosc, nu donează pentru cineva din familie. Donează pentru un om necunoscut, aflat în suferință. Motivația este una extrem de frumoasă, pentru că dacă Dumnezeu ne-a dat sănătate, trebuie să încercăm să ajutăm și noi pe alții să și-o refacă”, a explicat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

Mai puţin de 0,5% din populaţia României este înscrisă în Registrul Naţional al Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice.

Peste 150 milioane de euro, alocaţi în PNRR pentru reducerea riscului de infecţii nosocomiale în spitalele publice

Ministerul Sănătății a informat, vineri, că peste 150 milioane de euro sunt alocaţi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru reducerea riscului de infecţii nosocomiale în spitalele publice.

Ministerul a publicat Ghidul beneficiarului pentru Investiția specifică I2.4. Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C12 – Sănătate.

Potrivit sursei citate, bugetul total de 150.380.000 euro fără TVA este destinat finanţării a minimum 25 de spitale publice.

Se are în vedere reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii existente în vederea organizării în unităţile medicale de spitalizare continuă a unor structuri funcţionale de boli infecţioase pentru izolarea/gruparea şi tratarea pacienţilor cu infecţii asociate asistenţei medicale determinate de microorganisme MDR şi cu infecţii cu Clostridium difficile.

Această componentă poate include organizarea unor saloane cu un singur pat în vederea izolării microbiologice, prevăzut cu grup sanitar propriu (ex. sisteme de presiune negativă), reabilitarea/modernizarea blocurilor operatorii, reabilitarea/modernizarea spaţiilor destinate efectuării procedurilor de hemodializă/hemofiltrare, controlul microbiologic al aerului din blocurile operatorii şi din unităţile de terapie intensivă (instalaţii specifice de aer condiţionat/flux laminar/sisteme de ventilaţie destinate acestor unităţi, instalaţii de dezinfectare a echipamentelor de protecţie, echipamente de decontaminare a aerului şi a suprafeţelor, echipamente de dezinfecţie prin tehnica UV sau alte tehnici moderne etc.

Componenta dezvoltarea laboratoarelor de analize de microbiologie specializate include îmbunătăţirea capacităţii şi capabilităţii laboratoarelor/compartimentelor de microbiologie prin dotarea cu analizoare automate sau semi-automate de identificare a micro-organismelor şi de efectuare a antibiogramelor, echipamente pentru identificarea/testarea sensibilităţii la antibiotice pentru bacterii şi fungi şi pentru determinarea sensibilităţii la antibiotice prin concentraţia minimă inhibitorie (CMI).

Fondurile mai pot fi folosite pentru achiziţionarea de echipamente destinate reducerii IAAM – sisteme de decontaminare a aerului din încăperi, sisteme de dezinfecţie suprafeţe cu abur/presiune înaltă etc, sisteme de sterilizare echipamente protecţie personal, sisteme de curăţenie automate care utilizează tehnici avansate pentru dezinfecţie/decontaminare aer, suprafeţe şi sau echipamente, sisteme de ventilaţie de înaltă calitate pentru pacienţii critici prevăzute cu filtre antibacteriene şi antivirale, sisteme de sterilizare instrumentar medical şi echipamente bazate pe tehnologii moderne cu plasmă, UV, sisteme/echipamente de control al igienei mâinilor.

Această componentă mai include şi sisteme/echipamente de evidenţiere a încărcăturii microbiologice în aer şi pe suprafeţe, echipamente şi sisteme digitale/IT/AI de monitorizare al IAAM, echipamente de neutralizare materiale contaminate prin compactare.

„Lista de elemente (echipamente/investiţii) nu este limitativă, ci orientativă. Valoarea maximă nerambursabilă a finanţării alocate per proiect este de 6 milioane de euro fără TVA”, precizează Ministerul Sănătăţii.

Data de deschidere a platformei pentru depunerea dosarelor de finanţare este 25 septembrie. Propunerile de proiecte se pot depune până cel târziu 30 noiembrie, ora 16,00.

Semnarea contractelor de finanţare este prevăzută pentru 24 februarie 2023, iar data limită de implementare a proiectelor – 2 mai 2024.

Investiții în ambulatorii de specialitate, cu fonduri din PNRR: Vor fi finanţate 30 de unităţi, dintre care 20 din zone mai puţin dezvoltate

Ministerul Sănătății a publicat, vineri, Ghidul beneficiarului pentru Investiția specifică: I1.3. Unități de asistență medicală ambulatorie din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta C12-Sănătate.

”Investiția are un buget total de 80.200.000 euro fără TVA și se va realiza prin derularea unui apel deschis prin care se vor finanța minim 30 de unități medicale publice care furnizează asistență medicală ambulatorie din care cel puțin 20 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi situate în regiuni sau municipalități mai puțin dezvoltate”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 2,6 milioane euro fără TVA și poate include:

  • construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea / transformarea și dotarea infrastructurii ambulatorii existente;
  • îmbunătățirea accesibilității spațiului pentru serviciile medicale;
  • asigurarea/modernizarea utilităților generale și specifice (inclusiv conectarea la utilități pe amplasamentul obiectivului de investiții);
  • achiziționarea de echipamente pentru infrastructura ambulatorie.

Data pentru deschiderea platformei pentru depunerea dosarelor de finanțare este 25 septembrie 2022, ora 10:00. Se pot depune proiecte până cel târziu 30 noiembrie 2022, ora 16:00, potrivit sursei citate.

Dosarele de finanțare se vor încărca pe www.proiecte.pnrr.gov.ro.

”Semnarea contractelor de finanțare cu minim 30 de beneficiari se va realiza până în 24 februarie 2023, iar data limită de implementare a proiectelor este 30 noiembrie 2024”, a mai transmis Ministerul Sănătății.

Spitalul Județean Brăila: Doi pacienţi infectaţi cu virusul West Nile au murit

Doi pacienţi infectaţi cu virusul West Nile şi internaţi în Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au decedat, a anunţat directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP), Gabriel Ciochină.

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 71 ani, cu domiciliul şi expunerea în localitatea Gropeni, internat în data de 29 august, şi de o femeie în vârstă de 86 ani, cu domiciliul şi expunerea în municipiul Brăila, internată în data de 30 august.

Ambii pacienţi fuseseră transferaţi la Secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, cu o formă severă a bolii, potrivit Agerpres.

„Sunt primele două cazuri de meningită cu virusul West Nile confirmate pe raza judeţului nostru în perioada de supraveghere iunie 2022 până în prezent. (…) Am transmis o informare rapidă către toate UAT-urile de pe raza judeţului, odată cu setul de măsuri aplicabile în astfel de cazuri.(…) De asemenea, am convocat şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în vederea aprobării planului de măsuri privind combaterea răspândirii acestui virus”, a declarat prefectul judeţului Brăila, Iulian Timofei.

Primele biopsii de prostată ţintite cu braţul robotic ghidat IRM, realizate în premieră națională la Spitalul Militar Central

Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central ” Dr. Carol Davila” a realizat, în premieră naţională, primele biopsii de prostată ţintite cu ajutorului braţului robotic ghidat IRM. Investigațiile au avut loc în perioada 5-7 septembrie, în cadrul Laboratorului de Radiologie-imagistică medicală 2 (CT, RMN), potrivit unui comunicat al unității medicale.

Echipa medicală care a efectuat investigaţia a fost condusă de colonel medic dr. Cezar Beţianu, medic primar Radiologie şi imagistică medicală, competenţe în Ecografie generală, CT, RM si Senologie.

„Biopsia localizată de prostată MRI in-bore este o metodă care detectează focarele suspectate de cancer de prostată şi asigură prelevarea de biopsii din toate aceste focare cu o sensibilitate milimetrică ghidată de un dispozitiv şi un software bazate pe o tehnologie avansată. Prin această metodă, focarele de cancer se pot detecta cu o acurateţe mai mare şi nu este necesară repetarea biopsiei”, se arată în comunicatul citat.

Potrivit sursei citate, această metodă de diagnosticare reduce numărul de biopsii necesare pentru a identifica cancerul de prostată, ceea ce reduce disconfortul pacientului şi creşte rata succesului tratamentului, prin iniţierea precoce a acestuia.

„Spre deosebire de alte tipuri de cancer de organ, cancerul prostatic nu se poate vizualiza decât prin IRM. Progresele înregistrate de tehnologia IRM în ultimii ani au crescut acurateţea vizualizării prin facilitarea diferenţierii între zonele suspecte de tumori şi glanda prostatică normală; procedura ia mai puţin timp şi asigură confortul pacienţilor. Datorită contrastului tisular ridicat şi a capacităţii multiparametrice, examinarea IRM de prostată este folosită pe scară largă pentru detecţia cancerului incipient de prostată, iar cu ajutorul acesteia se pot face biopsii cu rezoluţie mult mai bună pe ţesuturi, ce ajută la localizarea precisă a leziunii, în special cele mici. Astfel, aparatul biopsiază doar leziunea ţintă şi nu mai e nevoie să biopsieze toată glanda. Rezultă mai puţine înţepături, risc mai mic de complicaţii şi confort ridicat pentru pacient”, potrivit comunicatului citat.

 

România a primit 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuței. Când se administrează vaccinul

România a primit, joi, un număr de 5.060 doze de vaccin împotriva variolei maimuței, în baza unui contract de donație încheiat între Ministerul Sănătății și Comisia Europeană.

Dozele de vaccin vor fi direcționate către spitalele de boli infecțioase din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța pentru realizarea imunizării la persoanele eligibile, informează un comunicat al Ministerului Sănătății.

De asemenea, afirmă sursa citată, aceste spitale pot transfera vaccinul, cu titlu gratuit, către alte unități sanitare județene sau de boli infecțioase, la solicitarea acestora, atunci când situația o impune.

Persoanele vizate de vaccinarea post-expunere sunt contacții direcți ai cazurilor de infectare.

”Este recomandat ca vaccinarea să fie realizată cât mai curând după momentul expunerii: între 4 și 14 zile. Pentru finalizarea imunizării de bază este necesară o a doua doză de vaccin la un interval de 28 zile. Dacă prima doză nu se administrează în intervalul cuprins între 4 și 14 zile, e posibil ca vaccinul să nu prevină boala, dar severitatea simptomelor e mult redusă”, se arată în comunicatul citat.

INSP: 37 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate până acum în România

0

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, joi, că 14 persoane s-au infectat cu virusul West Nile în ultima săptămână în România. Numărul total al persoanelor infecatate a ajuns la 37.

Conform sursei citate, cele 37 de cazuri au fost înregistrate de la începutul supravegherii infecţiei cu acest virus, adică 6 iunie, până la data de 15 septembrie.

În București, s-au înregistrat până acum 18 cazuri.

Pe judeţe situaţia este următoarea: Botoşani (1), Brăila (2), Braşov (1), Constanţa (3), Dâmboviţa (2), Galaţi (2), Giurgiu (1), Ilfov (3), Iaşi (3), Olt (1). Patru cazuri de infecţie cu virusul West Nile au avut dublă expunere: două în Bucureşti şi în judeţul Constanţa şi alte două în Bucureşti şi în judeţul Ilfov.

S-au înregistrat două decese: unul în judeţul Constanţa şi cel de-al doilea în judeţul Brăila.

Potrivit INSP, se recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi; să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor; să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre); să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei; să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.

MS: Șase decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 141 de persoane

1.968 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 286 mai puţine faţă de ziua anterioară, a anunţat, joi, Ministerul Sănătăţii.

Potrivit sursei citate, 402 dintre cazurile noi înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de COVID sunt în Bucureşti – 304 şi în judeţele Timiş – 119 şi Cluj – 110.

Cea mai mare incidenţă se menţine în judeţul Cluj – 2,47, urmat de Timiş – 2,32 şi Satu Mare – 1,92.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.213 de teste RT-PCR (2.066 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.147 la cerere) şi 14.930 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.468.672 teste RT-PCR şi 11.420.866 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.249.108 cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile noi, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, în ultimele 24 de ore, 84 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Șase decese, în ultimele 24 de ore 

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 1.671 cu 25 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 141 persoane, cu 5 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 141 pacienți internați la ATI, 130 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 225 sunt minori, toți fiind internați în secții, cu 4 mai mulți față de ziua anterioară și 0 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 66.888 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 14.09.2022 (10:00) – 15.09.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 6 decese (2 bărbați și 4 femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

Dintre cele 6 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 ani și 2 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 1 dintre aceștia era vaccinat.