Prelevare de organe la Spitalul Județean din Timișoara, de la un pacient decedat în urma unui anevrism cerebral

Mateescu Cristi
-
0
Prelevare de organe la Spitalul Județean din Timișoara, de la un pacient decedat în urma unui anevrism cerebral

O nouă prelevare de organe a avut loc, joi, la Spitalul Județean din Timișoara, de la un bărbat în vârstă de 56 de ani, care a decedat în urma unui anevrism cerebral rupt.

Organele prelevate vor ajunge la Cluj şi la Bucureşti, pentru a le fi transplantate unor pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare.

Astfel, ficatul şi corneea vor ajunge la Bucureşti, iar rinichii, la Cluj. Corneea a fost prelevată de chirurgul oftalmolog Mihnea Munteanu de la Timişoara.

Echipa operatorie a fost formată din dr. Giorgiana Bobouţanu, medic ATI şi coordonator transplant, KDP dr. Isoc Cristian, medic ATI alături de medici din Cluj şi Bucureşti.

Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină, în Monitorul Oficial

Mateescu Cristi
-
0
Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină, în Monitorul Oficial

Hotărârea de Guvern care curpinde specialitățile medicale și lista serviciilor medicale ce fac obiectul serviciilor de telemedicină a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial. Actul normativ stabilește și condițiile de organizare și funcționare a telemedicinei și modalitățile de acordare a serviciilor de telemedicină.

Vă prezentăm textul Hotărârii publicată în Monitorul Oficial:

În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă Normele metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, care cuprind:

a) specialitățile medicale și lista serviciilor medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină, prevăzute în anexa nr. 1;

b) condițiile de organizare și funcționare a telemedicinei și modalitățile de acordare a serviciilor de telemedicină, prevăzute în anexa nr. 2.

Art. 2. — (1) Asigurarea calității serviciilor medicale furnizate prin telemedicină este responsabilitatea unităților sanitare care furnizează serviciul medical respectiv.

(2) Elaborarea standardelor pentru serviciile medicale acordate prin telemedicină, a metodologiei de evaluare și acreditare a serviciilor acordate prin telemedicină, precum și evaluarea și acreditarea acestora se realizează de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, denumită în continuare ANMCS, în conformitate cu prevederile Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Calitatea serviciilor de sănătate acordate prin telemedicină este verificată, în cursul unui ciclu de acreditare, de către structurile de control al calității serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății și al direcțiilor de sănătate publică.

(4) Pentru specialitățile medicale prevăzute în anexa nr. 1, în cazul unor particularități date de specialitate, se pot emite norme specifice pentru furnizarea serviciilor prin telemedicină, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 3. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

Specialitățile medicale și lista serviciilor medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină

Art. 1. — Serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt următoarele:

a) serviciile de teleconsultație care constau în stabilirea diagnosticului, monitorizarea preventivă a stării de sănătate, interpretarea rezultatelor investigațiilor medicale, stabilirea conduitei terapeutice, precum și indicarea unor metode de prevenție a bolilor și accidentelor;

b) serviciile de teleexpertiză, care constau în schimbul de opinii medicale la distanță între mai mulți medici inter- sau intradisciplinar, în scopul confirmării unui diagnostic pe baza datelor din documentele medicale ale pacientului, precum și a stabilirii conduitei terapeutice a pacientului;

c) serviciile de teleasistență, care constau în integrarea în timp real a unor date sau a unor opinii ale unor profesioniști din domeniul sănătății de la distanță în scopul efectuării unor proceduri medicale, precum și în ajutorul oferit de un medic unui alt practician, aflat la distanță, care efectuează un act medical/chirurgical;

d) serviciile de teleradiologie, care constau în transmiterea electronică a imaginilor radiologice și interpretarea imaginilor radiologice prevăzute de către specialiștii în radiologieimagistică medicală în vederea stabilirii unui diagnostic;

e) serviciile de telepatologie, care constau în interpretarea datelor și imaginilor microscopice de către specialiștii anatomopatologi și stabilirea unui diagnostic;

f) serviciile de telemonitorizare, care constau în supravegherea stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni, interpretarea de la distanță a datelor medicale despre pacient, precum și ajustarea conduitei terapeutice și a regimului de viață și igieno-dietetic, referitoare la îngrijirea pacientului.

Art. 2. — Pot fi acordate servicii medicale prin telemedicină în următoarele specialități:

a) Anatomie patologică;
b) Alergologie și imunologie clinică;
c) Boli infecțioase;
d) Cardiologie;
e) Cardiologie pediatrică;
f) Chirurgie cardiovasculară;
g) Chirurgie generală;
h) Chirurgie orală și maxilo-facială;
i) Chirurgie pediatrică;
j) Chirurgie plastică estetică și microchirurgie reconstructivă;
k) Chirurgie toracică;
l) Chirurgie vasculară;
m) Dermatovenerologie;
n) Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice;
o) Endocrinologie;
p) Gastroenterologie;
q) Gastroenterologie pediatrică;
r) Genetică medicală;
s) Geriatrie și gerontologie;
ș) Hematologie;
t) Hematologie pediatrică;
ț) Medicină de familie;
u) Medicină internă;
v) Medicină de laborator;
w) Medicina muncii;
x) Medicină nucleară;
y) Medicină sportivă;
z) Medicină de urgență;
aa) Nefrologie;
bb) Nefrologie pediatrică;
cc) Neonatologie;
dd) Neurologie;
ee) Neurochirurgie;
ff) Neurologie pediatrică;
gg) Obstetrică-ginecologie;
hh) Oftalmologie;
ii) Oncologie medicală;
jj) Oncologie pediatrică;
kk) Ortopedie pediatrică;
ll) Ortopedie și traumatologie;
mm) Otorinolaringologie;
nn) Pediatrie;
oo) Pneumologie;
pp) Pneumologie pediatrică;
qq) Psihiatrie;
rr) Psihiatrie pediatrică;
ss) Radiologie imagistică medicală;
șș) Radioterapie;
tt) Reabilitare medicală;
țț) Reumatologie;
uu) Urologie.

ANEXA Nr. 2

Condiții de organizare și funcționare a telemedicinei și modalități de acordare a serviciilor de telemedicină

Art. 1. — (1) Serviciul medical furnizat prin telemedicină presupune utilizarea tehnologiei informaționale și de comunicare, mijloace de comunicare la distanță, de către unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile descrise în prezentele norme.

(2) Serviciul medical furnizat prin telemedicină trebuie efectuat cu respectarea prevederilor Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările și completările ulterioare, și ale Codului de deontologie medicală.

Art. 2. — Unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care pot asigura asistența medicală profilactică și curativă la distanță trebuie să îndeplinească următoarele condiții de organizare și funcționare ale telemedicinei:

a) asigurarea infrastructurii, a personalului care utilizează tehnologia informației și comunicațiilor, a procedurilor și mecanismelor adecvate pentru utilizarea în mod securizat a platformelor audio sau video, a rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit;

b) instruirea profesioniștilor din domeniul sănătății pentru utilizarea sistemelor și platformelor de comunicare și transmisie de date;

c) arhivarea și securizarea tuturor informațiilor și documentelor de la pacient sau a documentelor rezultate în urma serviciului medical furnizat prin telemedicină, într-un dosar electronic de sănătate al pacientului, cu respectarea termenelor de păstrare ale acestora potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, republicată;

d) informarea pacientului cu privire la dreptul medicului de a decide în ceea ce privește oportunitatea furnizării/continuării serviciului medical prin telemedicină, respectiv a necesității efectuării serviciului medical în cadrul unui cabinet medical, față în față.

Art. 3. — Înainte de începerea oricărei interacțiuni prin telemedicină, unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care oferă servicii medicale prin telemedicină trebuie să transmită pacientului informațiile prevăzute la art. 5 alin. (2), precum și detalii cu privire la modul în care se va desfășura serviciul medical prin telemedicină.

Art. 4. — (1) Cu excepția medicinei de urgență, consimțământul expres al pacientului este necesar pentru accesarea platformei sau pentru furnizarea serviciului medical prin telemedicină.

(2) Dovada îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1) revine unităților prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se face prin orice mijloc de probă care demonstrează obținerea consimțământului expres.

(3) Pacientul poate să refuze serviciul medical acordat prin telemedicină.

Art. 5. — (1) Platformele audio sau video, rețelele de cablu, fibră optică, radio sau satelit utilizate de unitățile sanitare pentru furnizarea serviciului medical prin telemedicină trebuie să asigure posibilitatea de verificare, periodică sau ori de câte ori este necesar, de către personalul TIC, în legătură cu exactitatea și securitatea transmiterii datelor și trebuie să ofere instrucțiuni de utilizare a platformei.

(2) În cadrul platformelor audio sau video, rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit, utilizate de unitățile sanitare pentru servicii de telemedicină, vor fi listate detalii referitoare la:

a) numele și calificarea profesioniștilor care furnizează serviciile medicale;
b) modalitatea de contact a medicului;
c) tarifele pentru serviciile medicale furnizate prin telemedicină, precum și metodele posibile de plată de către pacienți;
d) detalii referitoare la serviciul de suport tehnic și modul de conectare;
e) limitele serviciilor de telemedicină și posibilitatea medicului și pacientului de a transforma oricând serviciul într-unul clasic, față în față;
f) condițiile de prelucrare a datelor cu caracter personal.

Art. 6. — (1) Serviciile medicale prin telemedicină pot fi acordate:

a) prin transmiterea imediată a informațiilor între profesioniștii din domeniul sănătății și pacient, în timp real, când aceștia sunt prezenți simultan, dar la distanță, prin intermediul unui mijloc de
comunicare la distanță;

b) prin transmiterea imediată a informațiilor la alt profesionist din domeniul sănătății pentru o analiză ulterioară în vederea interpretării datelor transmise, stabilirii unui diagnostic și/sau a
tratamentului. Transmiterea datelor clinice și de sănătate se poate face sub formă de date, imagini digitale, audio, videoclipuri, înregistrări sau aplicații web.

(2) În oricare dintre situațiile referitoare la furnizarea serviciilor medicale prevăzute la alin. (1), procesarea datelor personale ale pacienților referitoare la sănătate se face cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

Art. 7. — (1) Unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care pot asigura asistența medicală profilactică și curativă la distanță, vor evalua eficiența serviciilor medicale de telemedicină, în funcție de diagnostic și evoluția patologică a pacientului.

(2) În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) este una nefavorabilă, furnizorul de servicii medicale va indica pacientului alternative pentru realizarea serviciului medical.

Art. 8. — (1) După finalizarea unui serviciu medical furnizat prin telemedicină, unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot elibera pacientului, după caz, următoarele documente, fără a se limita la acestea, respectiv: prescripție electronică, prescripție simplă, trimiteri către analize medicale de specialitate, bilet de trimitere/internare, scheme de tratament, scheme de vaccinare, certificat de concediu medical, certificate medicale pentru sarcină și îngrijire copil, certificate medicale pentru examene și diverse concursuri, adeverințe medicale pentru școli și grădinițe, adeverințe medicale pentru sport, recomandare îngrijiri la domiciliu, scrisori medicale.

(2) Documentele prevăzute la alin. (1) vor fi eliberate pacientului în conformitate cu actele normative care le reglementează, fie prin mijloace electronice, în modul convenit între unitățile prevăzute la art. 30 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și pacient, fie în format fizic, când transmiterea electronică nu este posibilă/suficientă. Pacientul va putea împuternici o persoană care să ridice documentul astfel eliberat.

Art. 9. — (1) Telemedicina nu va fi folosită în situațiile în care profesionistul din domeniul sănătății și pacientul nu vorbesc la un nivel suficient aceeași limbă, care să asigure o bună comunicare între profesionist și pacient.

(2) Prin intermediul serviciului de telemedicină, doi sau mai mulți medici pot forma de la distanță grupuri multidisciplinare de analiză, interpretare și diagnosticare a pacienților.

(3) Serviciile de telemedicină se vor programa în mod similar cu serviciile medicale acordate față în față, astfel încât, în momentul în care sunt furnizate serviciile medicale la distanță, medicul să aibă acces la fișa pacientului, respectiv la informațiile relevante pentru starea de sănătate a acestuia.

Art. 10. — Informațiile ce urmează a fi consemnate de către medic în registrul de consultații și/sau fișa pacientului, după caz, sunt:

a) raportul privind efectuarea consultațiilor/serviciilor medicale la distanță, cu indicarea mijlocului de comunicare utilizat;
b) data și intervalul orar în care acestea au fost efectuate;
c) prescripția medicală și actele eliberate ca urmare a serviciului de telemedicină;
d) identitatea personalului medical care participă la serviciul de telemedicină;
e) incidente tehnice survenite în timpul serviciului de telemedicină, dacă este cazul.

Punți științifice în tuberculoză, dezvoltate în Romania

Mateescu Cristi
-
0
Punți științifice în tuberculoză, dezvoltate în Romania

Timp de trei zile, în perioada 29 septembrie – 1 octombrie, experți internaționali se vor reuni la București, în cadrul Simpozionului Internațional Screening TB și Migrația în Europa, unul dintre cele mai ample evenimente  dedicate schimbului de experiență, cercetării și dezbaterilor privind politicile de sănătate publică pe problematica tuberculozei, organizat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Tuberculoza, deși tratabilă și vindecabilă, este boala infecțioasă care ucide cei mai mulți oameni la nivel mondial.

Deși a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei, România rămâne printre cele 18 țări prioritare privind stoparea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR).

De asemenea, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale UE (17,4 la 100.000 de locuitori- 12,8 în 2019). România împreună cu Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de TB XDR din UE, iar România este sursa a 23,5% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE.

Simpozionul Internațional Screening TB și Migrația în Europa are în centrul său depistarea activă a tuberculozei la nivel european. Astfel, timp de trei zile, Bucureștiul reunește experți internaționali, care vor discuta despre provocările ridicate de tuberculoză, migrație, accesul la diagnostic timpuriu și tratament.

Evenimentul științific este organizat în contextul în care migrația în Europa reprezintă o provocare inclusiv pentru sistemele de sănătate, care trebuie să răspundă cât mai eficient la problemele de sănătate generate de migrație.

Problematica tuberculozei în contextul migrației va fi dezbătută, în cadrul Simpozionului, de specialiști din Germania, Norvegia, Ucraina, Polonia, Republica Moldova, Ungaria, Marea Britanie, Serbia, Turcia, Lituania, Olanda, Danemarca și Italia.

Printre speakerii invitați se numără profesorul Christoph Lange, director medical al Centrului de Cercetare de la Borstel – Leibniz Lung Center, profesor de Medicină Respiratorie și Sănătate Internațională la Universitatea Lübeck din Germania, cel care a condus analiza privind tuberculoza în contextul migrației în Europa. Concluziile analizei vor fi prezentate la București în cadrul Simpozionului Internațional Screening TB și Migrația în Europa.

„Prin acest eveniment, dorim să realizăm în România un hub de dezbateri științifice, pentru a identifica cele mai optime soluții în managementul pacientului cu tuberculoză, în contextul migrației și al mobilității crescute a oamenilor înregistrată în ultima perioadă în Europa.  Totodată, vrem să aducem cercetarea pe problematica tuberculozei cât mai aproape de specialiștii români. România este o țară cu multe cazuri de tuberculoză, așa că, din perspectiva mea, este esențial să fim și o țară care dezvoltă cercetarea în tuberculoză, dar și ca medicii români să fie parte activă în proiecte internaționale privind tuberculoza. Este foarte important ca specialiștii din România să fie la curent cu tot ce este nou în zona de cercetare internațională în ceea ce privește tuberculoza. Totodată, ne dorim ca experiența românească în privința managementului pacientului cu tuberculoză să stea la baza discuțiilor științifice din cadrul acestui Simpozion”, a declarat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Manifestarea științifică este coordonată de Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, în colaborare cu partenerii din Germania de la Centrul de Cercetare în domeniul bolilor Pulmonare – Leibniz Lungzentrum din Borstel.

Ministerul Sănătății: Adriana Pistol, aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa pentru un mandat de trei ani

Mateescu Cristi
-
0
Ministerul Sănătății: Adriana Pistol, aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa pentru un mandat de trei ani

Ministerul Sănătății a anunțat, miercuri, că secretarul de stat Adriana Pistol a fost aleasă membru în Comitetul Permanent al OMS Europa, pentru un mandat de trei ani.

”Această structură este unul dintre organismele de conducere ale OMS Europa și din el fac parte, pentru un mandat de 3 ani, reprezentanți aleși ai 12 din cele 53 de state membre ale regiunii”, a anunțat Ministerul Sănătății.

Potrivit sursei citate, în perioada 12-14 septembrie a avut loc la Tel Aviv (Israel) a 72-a reuniune a Comitetului Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, care reunește reprezentanții celor 53 de state membre ale regiunii.

Din delegația României au făcut parte ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, consilierul prezidențial, conf. univ. dr. Diana Păun, secretarul de Stat în Ministerul Sănătății, conf. univ. dr. Adriana Pistol, Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenților Medicali, precum și reprezentanți ai Ambasadei României în Israel.

Conform sursei citate, ministrul român al Sănătății a propus înființarea unui centru regional de excelență al OMS în domeniul comportamentelor și elementelor culturale care influențează sănătatea, exprimând disponibilitatea României pentru găzduirea acestuia.

Miercuri, delegația României s-a întâlnit cu ministrul Sănătății din Israel, dl. Nitzan Horowitz, în scopul întăririi cooperării bilaterale din domeniul asistenței medicale primare, asigurărilor sociale de sănătate și digitalizării, pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale a pacienților. Potrivit sursei citate, a fost discutată și colaborarea în domeniul instruirii personalului medical împreună cu universitățile de medicină din cele două țări.

Ministerul Sănătății a transmis că printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-au numărat:

• adoptarea de strategii sectoriale și dezvoltarea colaborării pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a persoanelor cu dizabilități și a accesului la medicamente inovative;
• strategia de digitalizare a sănătății 2023-2030;
• dezvoltarea cadrului 2022-2027, referitor la înțelegerea comportamentelor și a elementelor culturale care influențează sănătatea;
• pregătirea sistemelor de sănătate în caz de urgență de sănătate;
• reducerea și eliminarea tuberculozei, HIV/SIDA și a hepatitelor virale ca probleme de sănătate publică.

 

Studiu: Câte persoane lucrau în sistemul sanitar din România în 2020

Mateescu Cristi
-
0
Studiu: Câte persoane lucrau în sistemul sanitar din România în 2020

Peste 350 de mii de persoane lucrau în anul 2020 în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor, arată studiul „Situaţia personalului sanitar din România”.

„În 2020, peste 350 de mii de persoane lucrau în sistemul sanitar public şi privat din România, reprezentând aproximativ 6,6% din totalul salariaţilor. Excluzând categoria „altor tipuri de personal sanitar cu studii superioare”, pentru care datele sunt disponibile doar începând cu 2015, observăm o creştere semnificativă a personalului sanitar, de la un vârf de aproximativ 270 de mii în perioada anterioară lui 2015 la 330 de mii în 2020. Totuşi, în ciuda creşterii semnificative a personalului sanitar în ultimii ani, România stă destul de prost când vine vorba de numărul de medici la mia de locuitori, doar cinci state (Franţa, Belgia, Luxemburg, Marea Britanie şi Polonia) având în 2019 mai puţini medici la mia de locuitori decât România”, arată studiul citat, lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România.

Situaţia este „ceva mai bună” în ce priveşte asistenţii medicali, dar nici aici România „nu excelează” în vreun fel, din nou, în ciuda unei creşteri puternice în a doua parte a anilor 2010.

Potrivit studiului, din punct de vedere cantitativ, medicina de familie (astăzi o activitate în cea mai mare parte privată) a rămas „mult în urma” celorlalte servicii medicale.

Stomatologii, farmaciştii, dar şi medicii de familie (în special după 2015) au o prezenţă „cu totul neglijabilă” în sistemul public, aceste activităţi fiind practic în totalitate privatizate – împreună, reprezintă aproximativ 37% din personalul sanitar din sistemul privat, faţă de sub 3% în sistemul public.

Studiul relevă că zonele bogate au fost principalele beneficiare ale creşterii personalului sanitar în ultimii ani, în timp ce în zonele sărace vorbim de stagnare şi chiar declin.

Regiunea Bucureşti-Ilfov are cel mai mare câştig salarial mediu şi cel mai mare număr de personal sanitar mediu pe cap de locuitor. În schimb, judeţe precum Călăraşi sau Giurgiu înregistrează salarii foarte mici şi puţin personal sanitar.

„Creşterile salariale nu au rezolvat însă problema lipsei de personal în afara acestor centrelor urbane dezvoltate, într-o anumită măsură chiar contribuind la creşterea inegalităţilor teritoriale. Creşterile salariale s-au dovedit a fi necesare, dar insuficiente pentru a rezolva problema lipsei personalului din sistemul public de sănătate”, susţin semnatarii studiului.

Creșterile salariale ar trebui complementate de alte măsuri privitoare la personalul medical şi sistemul sanitar, dar şi de o strategie mai amplă de reducere a inegalităţilor socioeconomic, mai arată sursa citată.

Normele de aplicare a serviciilor de telemedicină, aprobate de Guvern

Mateescu Cristi
-
0
Normele de aplicare a serviciilor de telemedicină, aprobate de Guvern

Normele de aplicare a serviciilor de telemedicină au fost aprobate de Guvern, în ședința de miercuri. ”Se urmărește, astfel, instituirea unui complex de măsuri alternative care vizează protecția pacientului, precum și creșterea posibilităților de asigurare a serviciilor medicale prin acordarea de servicii medicale la distanță, în scopul prevenirii îmbolnăvirii populației, îmbunătățirii sau menținerii stării de sănătate a pacienților”, a anunțat Ministerul Sănătății.

”La propunerea Ministerului Sănătății, Executivul a aprobat în ședința de astăzi, 14 septembrie 2022, proiectul de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii”, informează un comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, documentul aprobă specialitățile medicale și lista serviciilor medicale de telemedicină, precum și condițiile de organizare, funcționare și modalitățile de acordare a acestor servicii.

”Se urmărește, astfel, instituirea unui complex de măsuri alternative care vizează protecția pacientului, precum și creșterea posibilităților de asigurare a serviciilor medicale prin acordarea de servicii medicale la distanță, în scopul prevenirii îmbolnăvirii populației, îmbunătățirii sau menținerii stării de sănătate a pacienților. Asigurarea calității serviciilor medicale furnizate prin telemedicină este responsabilitatea unităților sanitare care furnizează serviciul medical respectiv, iar calitatea lor va fi verificată de către structurile de control al calității serviciilor de sănătate din cadrul Ministerului Sănătății și al direcțiilor de sănătate publică”, se arată în comunicatul citat.

Conform sursei citate, ”prin intermediul serviciului de telemedicină, doi sau mai mulți specialiști în domeniul sănătății medici pot forma de la distanță grupuri multi-disciplinare de analiză, interpretare și diagnosticare a pacienților cu boli rare sau cazuri de boală cronică”.

Serviciile de telemedicină se vor programa în mod similar cu serviciile medicale acordate față în față, astfel încât, în momentul în care sunt furnizate serviciile medicale la distanță, medicul să aibă acces la fișa pacientului, respectiv la informațiile relevante pentru starea de sănătate a acestuia.

Actul medical furnizat prin telemedicină trebuie să respecte toate drepturile şi obligaţiile pe care le implică orice act medical. Pacientul poate să refuze interacțiunea prin telemedicină.

”Serviciile medicale care fac obiectul serviciilor de telemedicină sunt serviciile de teleconsultație care constau în stabilirea diagnosticului, monitorizarea preventivă a stării de sănătate, interpretarea rezultatelor investigațiilor medicale, stabilirea conduitei terapeutice, precum și indicarea unor metode de prevenţie a bolilor şi accidentelor; serviciile de teleexpertiză, care constau în schimbul de opinii medicale la distanță între mai mulți medici inter sau intra – disciplinar, în scopul confirmării unui diagnostic pe baza datelor din documentele medicale ale pacientului, precum și a stabilirii conduitei terapeutice a pacientului; serviciile de teleasistență, care constau în integrarea în timp real a unor date sau a unor opinii ale unor profesioniști din domeniul sănătății de la distanță în scopul efectuării unor proceduri medicale, precum și în ajutorul oferit de un medic unui alt practician, aflat la distanţă, care efectuează un act medical / chirurgical; serviciile de teleradiologie, care constau în transmiterea electronică a imaginilor radiologice și interpretarea imaginilor radiologice prevăzute de către specialiștii în radiologie-imagistică medicală în vederea stabilirii unui diagnostic; serviciile de telepatologie, care constau în interpretarea datelor și imaginilor microscopice de către specialiștii anatomopatologi și stabilirea unui diagnostic; serviciile de telemonitorizare, care constau în supravegherea stării de sănătate a pacienților cu afecțiuni, interpretarea de la distanţă a datelor medicale despre pacient, precum și ajustarea conduitei terapeutice, a regimului de viaţă şi igieno-dietetic referitoare la îngrijirea pacientului”, potrivit sursei citate.

Pot fi acordate ”servicii medicale prin telemedicină în specialități începând de la anatomie patologică, alergologie și imunologie clinică, boli infecțioase, cardiologie, chirurgie, diabet, hematologie, până la oncologie, oftalmologie, neurologie, medicină nucleară etc”, mai arată sursa citată.

Andrei Baciu (MS): Dezideratul este acela de a construi o infrastructură de servicii medicale care să se ridice la nivelul european

Mateescu Cristi
-
0
Andrei Baciu (MS): Dezideratul este acela de a construi o infrastructură de servicii medicale care să se ridice la nivelul european

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a declarat, miercuri, în cadrul unei dezbateri despre viitorul pacienţilor cronici transfuzabili din România, că dezideratul este de a construi o infrastructură de servicii medicale care „să se ridice la nivel european”.

„Din punctul meu de vedere, aşteptările noastre trebuie să fie şi dezideratul este acela de a construi o infrastructură de servicii medicale care să se ridice la nivelul european. (…) Este o chestiune care nu ține numai de infrastructură, ține de partea medicală, dar ține foare mult și de partea pre-medicală. Este o chestiune care ţine de acces la informare, informaţie şi educaţie în partea pre-medicală. La fel de importantă este partea medicală. Partea de resursă umană medicală, care efectiv gestionează tot sistemul transfuzional din România unde sunt şi aceste opţiuni de a redobândi, a reintegra această specialitate”, a declarat Andrei Baciu, , în cadrul dezbaterii despre viitorul pacienţilor cronici transfuzabili din România, organizată de Coaliţia „Unitatea de sânge”..

„Extrem de importantă este, evident, și partea de infrastructură, fie că vorbim de infrastructura națională, fie că vorbim de colaborarea cu unitățile medicale”, a adăugat secretarul de stat.

 

 

Președintele CMR: Este necesară reorganizarea reţelei naţionale de transfuziologie

Mateescu Cristi
-
0
Președintele CMR: Este necesară reorganizarea reţelei naţionale de transfuziologie

Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof. univ. dr. Daniel Coriu, a propus, miercuri, reînfiinţarea specialităţii de transfuziologie şi terapie celulară. De asemenea, președintele CMR a subliniat necesitatea reorganizării reţelei naţionale de transfuzii.

„Proiectul „Unitatea de sânge” a plecat de la criza permanentă de sânge şi produse de sânge în care ne aflăm de foarte mulţi ani. (…) Deja am creionat câteva direcții strategice, toate sunt prioritare și la fel de importante. Prima direcție se referă la resursa umană de înaltă expertiză de care aven nevoie. Astfel,  propunem înfiinţarea sau reînfiinţarea specialităţii de transfuziologie şi terapie celulară. Este o specialitate care a fost activată prin anii 90. (…) Din 2007, această specialitate a dispărut pur și simplu. În acest moment, în România noi nu avem o specialitate care să fie dedicată acestui domeniu, ceea ce se şi vede, de fapt. A doua direcţie ar fi reorganizarea reţelei naţionale de transfuziologie”, a adeclarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, în cadrul dezbaterii despre viitorul pacienţilor cronici transfuzabili din România, organizată de Coaliţia „Unitatea de sânge”.

Totodată, președintele CMR a afirmat că foarte importantă este şi educarea şi informarea populaţiei cu privire la acest aspect.

„A treia direcţie se referă la educaţia populaţiei şi cred că este un subiect foarte sensibil la care cu toţii trebuie să aderăm. Am trecut prin pandemie, am vazut cât de importantă este educația, am văzut cât de important este să știm ce înseamnă o infecție virală, o infecție bacteriană, am văzut cum ne putem proteja și cred că aceste lucruri ar trebui transmise copiilor încă din primii ani.            Trebuie să învăţăm copiii să aibă abilităţi de supravieţuire. La finalul ciclului şcolar trebuie să ştie să aibă anumite abilităţi, să resusciteze, să ofere primul ajutor şi să doneze sânge, să înveţe să aibă această atitudine generoasă de a dona. A dona înseamnă a salva o viaţă”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor din România.

 

Statistică îngrijorătoare în mediul rural: Peste 70% dintre persoanele testate în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine” erau obeze sau supraponderale

Mateescu Cristi
-
0
Statistică îngrijorătoare în mediul rural: Peste 70% dintre persoanele testate în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine” erau obeze sau supraponderale

Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a anunțat, marți, că peste 70% dintre persoanele testate în cadrul caravanei „Sănătatea vine la tine” erau obeze sau supraponderale, iar 77% dinte cei testaţi aveau valori crescute ale colesterolului, principalul factor de risc pentru afecţiunile cardiovasculare.

Potrivit sursei citate, mai mult de două persoane din trei (69%) aveau glicemii de prediabet şi diabet (valori peste normalul de 100). Totodată, 55 persoane au aflat în această caravană că sunt bolnave de diabet.

Caravana „Sănătatea vine la tine”, proiect al Alianţei Pacienţilor Cronici din România, cu focus pe boli cardiovasculare şi diabet, a testat în perioada mai-iulie a acestui an 1.229 de persoane din mediul rural.

Caravana a ajuns în şapte judeţe: Caraş Severin – Pojejena, Mureş – Beica de Jos, Iaşi – Cotnari, Dolj – Cîrna şi Cetate, Ialomiţa – Gârbovi, Călăraşi – Nicolae Bălcescu, Dâmboviţa – Morteni.

Analizele efectuate gratuit au fost: glicemie, hemoglobina glicată, colesterol (toate acestea atât la faţa locului, cât şi în laborator), analize de sânge (hemogramă, profil lipidic, feritină), EKG, testul Michigan pentru complicaţiile diabetului, chestionar de risc cardiovascular.

Echipa de medici, asistente medicale, studenţi la Medicină, elevi ai şcolilor post-liceale sanitare au efectuat nu doar investigaţii, ci şi educaţie medicală despre bolile cardiovasculare şi despre controlul diabetului, au distribuit broşuri educative, au dat sfaturi despre nutriţie şi schimbarea stilului de viaţă şi au încurajat persoanele prezente să discute cu medicii de familie despre problemele de sănătate descoperite.

Dintre cei care au venit la caravană, 75% aveau peste 50 de ani.

La calculul riscului de boli cardiovasculare a reieşit că 45% dintre pacienţi au risc crescut (25%) şi foarte crescut (20%) de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani.

113 persoane au fost depistate la EKG cu tulburări de ritm cardiac, 95 aveau afecţiuni ischemice şi 9 aveau modificări ale dimensiunilor cavităţilor cardiace.

Peste 50% din populaţia testată suferă de dislipidemie (valori crescute ale grăsimilor în sânge, mai precis colesterolul şi trigliceridele).

De asemenea, 25% din populaţia testată are deficit de fier.

„Pacienţii cu probleme cardiace nu sunt reprezentaţi de ani de zile de nicio asociaţie, nu le apără nimeni drepturile. Aşa că am decis ca noi, Alianţa Pacienţilor Cronici din România, să sprijinim înfiinţarea Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Cardiovasculare Pro Cardio, ca şi aceşti pacienţi să fie reprezentaţi la nivel naţional, precum toate celelalte patologii reprezentative”, a afirmat Cezar Irimia, preşedintele APCR, citat într-un comunicat de presă.

Caravana „Sănătatea vine la tine” a fost organizată de APCR în parteneriat cu asociaţii de diabet din toată ţara.

Andrei Baciu (MS): Unul din trei români moare de o patologie cardiovasculară

Mateescu Cristi
-
0
Andrei Baciu (MS): Unul din trei români moare de o patologie cardiovasculară

România înregistrează de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă la nivel european, a declarat, marți, Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Secretarul de stat a subliniat că sunt necesare „acțiuni concentrate cu un focus special pe pacient și pe educație”.

„Acest domeniu al prevenţiei, pornind de la o informare corectă, de la educaţie corectă, este singurul care poate nu a fost acoperit în ceea ce priveşte patologiile cardiovasculare. Nu numai că unul din trei români moare de o patologie cardiovasculară, ci şi faptul că în România avem de două ori mai multe decese cauzate de infarct şi o patologie de trei ori mai crescută a bolilor cardiovasculare faţă de ce se întâmplă la nivel european”, a spus Andrei Baciu, la Parlament, cu prilejul mesei rotunde „Bolile Cardiovasculare şi Diabetul Tip2”.

„Este important ca prevenția să aibă un rol decisiv, nu doar la nivel de prevenție secundară și prevenție terțiară, ci și din capul locului să știm care sunt factorii de risc și, pe măsură ce aceștia apar, noi să îi putem identifica, să avem toate informațiile necesare și să luăm cele mai bune decizii medicale”, a adăugat secretarul de stat.

 

1...557558559...3.333Pagina 558 din 3.333