Cojan (CNAS): S-au făcut paşi importanţi în sistemul de sănătate în legătură cu managementul diabetului zaharat şi al bolilor cardiovasculare

Preşedintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a afirmat, marți, că s-au făcut „paşi importanţi” în sistemul de sănătate în legătură cu managementul diabetului zaharat şi al bolilor cardiovasculare.

„După cum ştiţi, am realiniat tarifele de decontare pentru hemoglobina glicozilată, sunt introduse pachete de prevenţie în cadrul asistenţei medicale primare pentru persoanele sub 40 de ani la trei ani şi pentru persoanele peste 40 de ani anual, în care aceste analize se efectuează în mod gratuit cu posibilitatea de prioritizare la laborator pentru programare în vederea efectuării acestor analize. Mai scăzut a fost apetitul populaţiei pentru a se prezenta la aceste consultaţii de prevenţie. Dar, deja observăm din statisticile CNAS că începe să crească interesul pentru efectuarea acestor investigaţii. A fost inclusă afecţiunea diabet zaharat în lista celor şase afecţiuni pentru care, la fel, decontarea serviciilor de investigaţii paraclinice se face peste valoarea de contract”, a declarat Adela Cojan, la Parlament, cu prilejul mesei rotunde „Bolile Cardiovasculare şi Diabetul Tip2”.

Cu toate acestea, cifrele privind incidenţa diabetului au crescut în România, a afirmat președintele CNAS.

„Dacă acum câţiva ani aveam în baza de date în jur de 800.000 de pacienţi cu diabet, deja în primele şase luni ale anului 2022 avem raportaţi 1.100.000 de pacienţi”, a subliniat Adela Cojan.

Președintele CNAS a adăugat că, pentru a înlesni accesibilitatea pacienților la monitorizarea indicatorilor biologici, diabetul zaharat a fost considerat una din afecțiunile cu impact major în sănătatea publică.

„Acești mici pași pe care i-am făcut pentru a înlesni accesul pacienților la diagnosticarea precoce și monitorizare sunt niște etape ce conturează noi repere în limitele cărora urmează să ne îndreptăm atenția, respectiv reperele legate de medicina preventivă”, a precizat Adela Cojan.

Președintele CNAS a afirmat că „este clar că, până când nu vom reduce factorii de risc asociați bolilor cronice cu impact major în sănătate, nu vom reuși să reducem și să eficientizăm nici cheltuielile”.

MS: 18 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 151 de persoane

3.114 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 1.640 mai multe faţă de ziua anterioară, a anunţat, marţi, Ministerul Sănătăţii.

Conform sursei citate, 710 dintre cazurile noi înregistrate în ultimele 24 de ore sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima trecere prin boală.

Cele mai multe cazuri noi de COVID sunt în Bucureşti – 408 şi în judeţele Timiş – 212 şi Cluj – 211.

Cea mai mare incidenţă se menţine în judeţul Cluj – 2,54, urmat de Timiş – 2,36 şi Maramureş – 1,9.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.060 de teste RT-PCR (2.490 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 1.570 la cerere) şi 20.387 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.461.738 teste RT-PCR şi 11.390.475 teste rapide antigenice.

În total, pe teritoriul României au fost înregistrate, până în prezent, 3.244.886 cazuri de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Distinct de cazurile noi, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, în ultimele 24 de ore, un număr de 112 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

18 decese la pacienţi cu COVID-19, în ultimele 24 de ore

Potrivit Ministerului Sănătății, 1.163 de persoane cu COVID-19 sunt internate în unităţile sanitare de profil, cu 178 mai puţine faţă de ziua anterioară.

La ATI sunt trataţi 151 de pacienţi, cu 5 mai puţini decât în ziua anterioară, dintre care 129 sunt nevaccinaţi anti-COVID.

Din totalul pacienţilor internaţi, 239 sunt minori, 238 fiind internaţi în secţii, cu 25 mai puţini faţă de ziua anterioară, şi unul la ATI.

În ultimele 24 de ore au fost raportate 18 decese în rândul pacienţilor cu COVID (11 bărbaţi şi 7 femei).

Dintre cele 18 decese, unul a fost înregistrat la categoria de vârstă 40 – 49 de ani, doi la categoria de vârstă 50 – 59 de ani, unul la categoria de 60-69 ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 ani şi 6 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, toţi pacienţii decedaţi prezentau comorbidităţi.

De la începutul pandemiei şi până în prezent, 66.874 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat în România.

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

2.180 doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson au fost administrate în săptămâna 5 – 11 septembrie, dintre care 542 – prima doză, 552 – doza a doua, 710 – a treia doză şi 376 – doza a patra, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Din numărul total de doze administrate, 31 au fost Pfizer Pediatric.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.890.290 doze de vaccin pentru 8.137.240 de persoane.

Un număr de 8.125.133 de persoane au primit schema completă şi 2.625.564 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.063 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.242 de tip local şi 17.821 de tip general.

EMA recomandă booster-ul anti-COVID produs de Pfizer adaptat la variantele Omicron BA.4/5

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat o doză de rapel (booster) împotriva COVID-19 concepută pentru a contracara variantele Omicron BA.4/5, luni, la câteva zile după ce a aprobat două boostere adaptate contra variantei BA.1, mai veche, informează Reuters.

Cea mai recentă recomandare este pentru un aşa-zis vaccin bivalent dezvoltat de Pfizer şi BioNTech, care ţinteşte varianta BA.4/5, precum şi tulpina virusului care a apărut iniţial în China în decembrie 2019.

La începutul acestei luni, EMA a aprobat vaccinurile Pfizer-BioNTech şi Moderna actualizate împotriva BA.1.

În ultimele luni, oficialii UE au dat semnale că sunt deschişi la utilizarea iniţială a vaccinurilor care vizează varianta mai veche BA.1, în contextul în care dezvoltarea celor ce ţintesc în mod specific variantele Omicron mai noi, BA.4/5, sunt în urmă.

Spitalul „Victor Babeş” Timişoara: Prima platformă din România dedicată pacienţilor cu afecţiuni pulmonare

Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie „Victor Babeş” din Timişoara a lansat, luni, prima platformă din România – Pneumocontrol.ro -, dedicată pacienţilor cu afecţiuni pulmonare, dar şi societăţii civice, cu scopul educării şi conştientizării bolilor pulmonare.

“Creșterea numărului pacienților cu boli pulmonare, dezvoltarea unor forme atipice, mult mai agresive, ale unor afecțiuni ale aparatului respirator, apariția unor site-uri care oferă informații false sau trunchiate sunt doar câteva dintre elementele care au făcut necesară realizarea, în premieră în România, a unei asemenea platforme de educare și conștientizare a bolilor pulmonare“, potrivit unui comunicat al unității medicale.

Potrivit sursei citate, la construirea acestei platforme au contribuit 20 de medici specialiști și primari din cadrul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Zece patologii pulmonare, dar și exerciții de respirație, de recuperare post COVID, informații despre investigațiile imagistice, explorări funcționale, informații legate de renunțarea la fumat, vitaminoterapie, dar și explicarea principalelor analize de laborator se numără printre subiectele prezentate în cadrul platformei. În ceea ce privește afecțiunile pulmonare, vorbim despre cancer pulmonar, boală pulmonară cronică obstructivă, astm bronșic, fibroză pulmonară, infecții respiratorii, tuberculoză, dar și despre alergii sau apnee în somn, arată sursa citată.

“Din păcate, România este ‘fruntașă’ în ceea ce privește bolile pulmonare. La tuberculoză suntem pe locul 1 în Europa. În ceea ce privește fibroza pulmonară, boala este subdiagnosticată în țara noastră. La astm bronșic, prevalența este între 4 și 6 la sută. Avem, practic, aproape 1 milion de români bolnavi de astm. Iar statisticile ar putea continua. Pe de altă parte, trebuie spus că pandemia de coronavirus a arătat încă o dată, dacă mai era necesar, că informatizarea medicală este viitorul. Vor trebui create din ce în ce mai multe asemenea platforme medicale în care specialiștii în domeniu să ofere, folosind un limbaj accesibil tuturor, informații documentate, complete, la zi, despre diverse patologii. Educarea medicală este unul dintre cei mai importanți pași pentru a avea o societate sănătoasă. Iar platforma de awareness, de educare și conștientizare, în cazul nostru a bolilor pulmonare, este ceea ce putem noi oferi”, a declarat prof. dr. Cristian Oancea – inițiator proiect – manager Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara, citat în comunicat.

Potrivit comunicatului citat, o altă premieră pentru o platformă medicală o reprezintă interacțiunea video online cu pacienții. Vizitatorii paginii vor putea pune întrebări și vor primi răspunsuri de la medicii implicați în realizarea platformei, prin intermediul unui live chat. Pentru început, în fiecare miercuri, timp de o oră, un medic pneumolog va răspunde în direct întrebărilor celor care accesează site-ul.

„Tot în cadrul platformei, am reușit să prezentăm cazurile unor pacienți. Sunt mai multe clipuri video în care persoane care au avut sau au diferite afecțiuni pulmonare vorbesc despre simptomele pe care le-au avut, despre tratamentele pe care le-au urmat, dar și cum se simt după luni sau ani de luptă cu boala. Toate aceste mărturii, unele dintre ele cutremurătoare, ar trebui să tragă un semnal de alarmă și să îi convingă pe oameni să aibă mai multă grijă de plămânii lor”, a mai spus prof. dr. Cristian Oancea.

Platforma de Educare și Conștientizare a Bolilor Pulmonare poate fi găsită accesând www.pneumocontrol.ro.

Ministerul Sănătății: 37 de cazuri de variola maimuței, confirmate până acum în România

Un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România, a anunțat, luni, Ministerul Sănătății. Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat de 23 de ani din Bucureşti.

Ministerul Sănătății a precizat că bărbatul este într-o stare de sănătate bună şi se află în izolare.

Până în prezent, în România au fost diagnosticaţi cu variola maimuţei 37 de pacienţi.

Studiu: Testul de sânge care ar putea depista mai multe tipuri de cancer înainte ca pacienții să prezinte simptome

Medicii anunță o nouă eră de depistare a cancerului, după ce un studiu a constatat că un simplu test de sânge ar putea depista mai multe tipuri de cancer la pacienți înainte ca aceștia să dezvolte simptome clare, informează The Guardian.

Studiul Pathfinder a efectuat teste de sânge la peste 6.600 de adulți cu vârste de peste 50 de ani și a detectat zeci de cazuri noi de cancer.  Multe dintre acestea se aflau într-un stadiu incipient și aproape trei sferturi dintre ele erau forme care nu puteau fi depistate prin metodele obișnuite.

Este pentru prima dată când rezultatele testului Galleri, care identifică ADN-ul cancerului în sânge, au fost folosite pentru a ghida investigațiile pentru depistarea cancerului și schemele de tratament pentru pacienți.

Testul Galleri a fost descris ca un potențial „game changer” (care schimbă tot) de către Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS England), instituție care urmează să raporteze anul viitor rezultatele unui alt studiu major în care au fost implicați 165.000 de persoane. Medicii speră ca testul să salveze vieți prin detectarea cancerului suficient de devreme pentru ca intervenția chirurgicală și tratamentul să fie mai eficiente, dar tehnologia este încă în curs de dezvoltare.

„Cred că ceea ce este interesant în legătură cu această nouă paradigmă și acest nou concept este că multe dintre acestea erau cancere pentru care nu avem un screening standard”, a declarat, la întâlnirea Societății Europene de Oncologie Medicală de la Paris, Dr. Deb Schrag, cercetător principal în cadrul studiului de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York.

În cadrul studiului Pathfinder, 6.621 de adulți cu vârste de peste 50 de ani au efectuat testul de sânge Galleri. Pentru 6.529 de voluntari, testul a fost negativ, dar a semnalat un risc crescut de cancer la 92 dintre ei.

Testele ulterioare au confirmat tumori sau cancer de sânge la 35 de persoane, adică 1,4% din grupul de studiu. Testul a detectat două tipuri de cancer la o femeie care avea tumori la sân și endometriale.

Pe lângă faptul că detectează prezența bolii, testul indică zona unde s-a dezvoltat tumoarea, ușurând munca medicilor.

„Rezultatul a fost foarte util în direcționarea tipului de investigație”, a declarat Schrag. „Atunci când testul de sânge a fost pozitiv, de obicei a durat mai puțin de trei luni pentru a finaliza analizele”.

Testul a identificat 19 tumori în țesuturi ale unor organe precum sân, ficat, plămân și colon, dar a depistat și cancere ovariene și pancreatice, care sunt detectate de obicei într-un stadiu tardiv și au rate de supraviețuire scăzute.

Celelalte cazuri rămase au fost cancere de sânge. Din cele 36 de cancere detectate în total, 14 erau în stadiu incipient, iar 26 erau forme ale bolii care nu sunt depistate în mod obișnuit.

Analize suplimentare au constatat că testul de sânge a ieșit negativ pentru 99,1% dintre cei care nu erau cancerigeni, ceea ce înseamnă că doar o mică parte dintre oamenii sănătoși au primit în mod greșit un rezultat pozitiv. Aproximativ 38% dintre cei care au avut un test pozitiv s-au dovedit purtători de cancer.

Totuși, Schrag a spus că testul nu e încă pregătit pentru a înlocui screening-ul standard, tehnologia fiind într-o continuă îmbunătățire.

„În următorii cinci ani vom avea nevoie de mai mulți medici, chirurgi și asistente, dar și de mai multă infrastructură de diagnostic și tratament, pentru a avea grijă de numărul în creștere de persoane care vor fi identificate [cu cancer] de teste de depistare precoce multi-cancer”, a declarat Fabrice André, director de cercetare la Centrul de cancer Gustave Roussy din Villejuif, Franța.

La rândul său, Naser Turabi, director al departamentului de Dovezi Strategice și de Implementare la Cancer Research UK, a declarat: „Testele de sânge pentru mai multe tipuri de cancer aparțineau înainte de domeniul science fictionului, dar acum sunt un domeniu promițător de cercetare a cancerului.”

„O cercetarea ca aceasta este crucială pentru a face progrese împotriva cancerelor în stadiu avansat și pentru a oferi mai multor pacienți șansa de a avea o evoluție bună. Rezultatele studiului Pathfinder ne oferă o mai bună înțelegere a cât de frecvent este detectat cancerul prin acest test de sânge la persoanele care nu au fost diagnosticate anterior. Dar vom avea nevoie de date din studii mai mari pentru a evalua pe deplin acest test și alte teste similare în curs de dezvoltare, în special pentru a înțelege dacă oamenii supraviețuiesc cu adevărat mai mult timp după ce le este detectat cancerul”, a adăugat acesta.

 

Intervenţie chirurgicală de prostatectomie radicală pe cale clasică, realizată în premieră la SJU Suceava

O intervenţie chirurgicală de prostatectomie radicală pe cale clasică a fost realizată, în premieră pentru județul Suceava, de echipa Secţiei de Urologie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă.

De această intervenţie chirurgicală a beneficiat, în luna august, un pacient în vârstă de 67 ani din comuna Stroieşti, care a fost diagnosticat anterior cu cancer de prostată (stadiul IIB), în urma efectuării unei puncţii de prostată şi prezentând un nivel seric PSA (antigen specific prostate) crescut, a informat, luni, purtătorul de cuvânt al spitalului, dr. Dan Teodorovici, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, rezultatele postoperatorii au fost favorabile şi pacientul s-a externat cu plagă vindecată la o săptămână, iar la trei săptămâni prezenta micţiuni fiziologice fără a mai necesita tratamente suplimentare oncologice sau radiologice, beneficiind de un tratament chirurgical curativ.

Prostatectomia radicală este tratamentul chirurgical curativ al cancerului de prostată, care este o afecţiune des întâlnită la bărbaţi şi este a două cauză de deces, după cancerul de plămâni, iar unul din zece bărbaţi din Europa este afectat de acest tip de cancer.

Prostatectomia radicală reprezintă extirparea în totalitate a prostatei în bloc cu veziculele seminale, ţesutul celulo-grăsos periprostatic şi ganglionii limfatici, urmat de anastomoza vezico-uretrală, fiind opţiunea fundamentală pentru pacienţii aflaţi în stadiul curativ în tratarea cancerului de prostată, cu speranţa lungă de viaţă şi status biologic bun.

„Prostatectomia radicală a devenit procedura cea mai comodă ca urmare a rezultatelor de succes în tratarea cancerului de prostată, incluzând opţiunile de terapie medicală, radioterapie şi chirurgie. Există mai multe tipuri de prostatectomie radicală. Prostatectomia clasică este metodă tradiţională şi implică realizarea unei incizii în partea de jos a abdomenului prin care se va scoate glanda prostatică. Prostatectomia laparoscopică – chirurgul face mai multe incizii de mici dimensiuni de-a lungul abdomenului, prin care introduce un tub cu o camera ataşată, precum şi instrumentele chirurgicale. Prostatectomia asistată robotic – asemănătoare celei laparoscopice, se vor realiza mici incizii în abdomen, însă intervenţia chirurgicală va fi realizată cu ajutorul unui sistem robotizat controlat de medic. Riscurile prostatectomiei radicale clasice sunt sângerare, infecţii, tromboză venoasă profundă şi trombembolism pulmonar, lezarea organelor de vecinătate, incontinenţă urinară prin lezarea sfincterului, disfuncţie erectilă”, a explicat dr. Dan Teodorovici.

Medicul a menţionat că majoritatea pacienţilor pot prezenţa incontinenţă urinară, precizând că mulţi dintre ei au un control foarte bun imediat după scoaterea cateterului uretro-vezical, în schimb alţii vor pierde urină timp de câteva săptămâni, iar cei mai mulţi vor avea un control urinar bun după 6-12 săptămâni postoperator.

Varicela sau ”vărsatul de vânt”: Cum se transmite și care este perioada de incubație

0

Varicela sau ”vărsatul de vânt” este o boală infecțioasă foarte contagioasă, cauzată de virusul varicelo-zosterian. ”Virusul se transmite prin contactul direct cu secrețiile respiratorii care provin de la bolnavii cu varicelă sau prin contact cu conținutul leziunilor cutanate veziculoase”, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ”Victor Babeş” din Timişoara.

Potrivit sursei citate, varicela este contagioasă începând cu 2-3 zile înainte de apariția veziculelor și durează până ce acestea se transformă în cruste.

”După contactul infecțios, orice persoană, indiferent de vârstă, poate face boala. Excepțiile sunt reprezentate de aceia care au obținut imunitate după boală, în urma vaccinării și bebelușii născuți din mame imunizate”, a explicat dr. Teodora Moisil, medic primar boli infecțioase.

Perioada de incubație este, în medie, 14 zile, subliniază medicul.

”Debutul bolii este cu febră, frisoane, oboseală, cefalee. La 1-2 zile distanță, apar primele elemente eruptive pe piele. Caracteristic este că în această afecțiune pot exista, în același timp, elemente eruptive în diferite stadii: macule, papule, vezicule și cruste. Durează între 10 și 14 zile pentru ca toate acestea să devină cruste (să se usuce)”, a precizat dr. Teodora Moisil.

Erupția este foarte pruriginoasă și apare atât pe tegumente, cât și pe mucoase (mucoasa bucală, genitală), în pielea păroasă, a capului, și se poate generaliza, a afirmat medicul.

”La copiii cu sistem imunitar bun, varicela determină forme clinice ușoare. Există însă o excepție, foarte rară, când boala are manifestari neurologice de tip cerebelita, dar cu evoluție favorabilă. Formele severe, cu erupție abundentă și complicații, precum pneumonia variceloasă, encefalita poliradiculonevrită, apar mai frecvent la adolescenți, adulți, la persoane cu imunosupresie, la femeile gravide, la nou-născuți și necesită spitalizare și tratament adecvat. Dacă varicela apare la femeile gravide, cu 5-7 zile înainte sau imediat după naștere, riscul de varicelă neonatală este foarte crescut (nou-născuții pot face forme severe cu risc de deces in proporție de 30% din cazuri)”, a subliniat dr. Teodora Moisil.

Tratamentul formelor ușoare de varicelă este simptomatic și nu necesită spitalizare, a explicat medicul.

”În aceste cazuri se recomandă antitermice, pentru controlul febrei, fără a folosi aspirina, aplicații locale pe piele cu alcool mentolat, pentru dezinfecție și reducerea pruritului, și izolare. Tratamentul antiviral este indicat persoanelor cu risc crescut de a face formă severă (adolescent, adulți, femei gravide, pacienți imunodeprimați, nou născuți). Tratamentul cu antibiotice este recomandat numai în suprainfecția cutanată. Varicela conferă imunitate pentru toată viața”, a explicat dr. Teodora Moisil.

Vaccinarea antivariceloasă este cea mai eficientă măsură de prevenire a bolii, a mai precizat dr. Teodora Moisil.

”Persoanele care nu au putut primi vaccin varicelos pot beneficia imediat după contactul infecțios de imunoprofilaxie specifică”, a mai spus dr. Teodora Moisil.

INSP: 23 de cazuri de infecție cu virusul West Nile, înregistrate până acum în România

Numărul total al cazurilor de infecție cu virusul West Nile a ajuns la 23 în România, după ce alte cinci persoane s-au infectat în ultima săptămână, informează, vineri, Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit sursei citate, cele 23 de cazuri au fost înregistrate de la începutul supravegherii infecţiei cu acest virus, adică 6 iunie, până la data de 8 septembrie.

În funcţie de unitatea teritorială de expunere, cazurile de infecţie cu virus West Nile au avut următoarea distribuţie pe judeţe: Municipiul Bucureşti (11), judeţul Brăila (2), judeţul Constanţa (2), judeţul Galaţi (1), judeţul Dâmboviţa (1), Giurgiu (1), Ilfov (1), judeţul Iaşi (3), Olt (1). Un caz de infecţie cu virus West Nile a avut dublă expunere atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în judeţul Constanţa.

S-au înregistrat două decese: unul în judeţul Constanţa şi un altul în judeţul Brăila.

Recomandările pentru populaţie sunt următoarele:

  • să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi;
  • să utilizeze substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor;
  • să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă (prin plase de protecţie la ferestre);
  • să asigure desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;
  • să îndepărteze recipientele de apă stătută şi gunoiul menajer din gospodărie.