18.4 C
București
luni, septembrie 7, 2026
More

    Câte posturi va avea Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate

    Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de hotărâre privind organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

    Potrivit documentului, Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS), înființată la începutul lunii iunie de Guvern, va avea un  număr de 80 de posturi.

    ANDIS este în subordinea Ministerului Sănătății și are ca scop dezvoltarea infrastructurii de sănătate publică, prin pregătirea, implementarea și finalizarea proiectelor de investiții în infrastructura de sănătate publică.

    Vă prezentăm textul proiectului de hotărâre:

    Art. 1. (1) Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, denumită în continuare ANDIS, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii, aflat în subordinea Ministerului Sănătăţii, și are sediul în municipiul Bucureşti, str. Cristian Popişteanu nr. 1 – 3, sectorul 1.

    (2) ANDIS poate utiliza şi alte spaţii, în condiţiile legii, și poate înfiinţa, prin ordin al ministrului sănătăţii, structuri teritoriale fără personalitate juridică, pentru gestionarea proiectelor de investiţii privind realizarea spitalelor regionale de urgenţă sau a altor obiective/proiecte de investiţii de importanţă considerabilă în infrastructura de sănătate.

    Art. 2. Scopul, obiectivele, principalele atribuţii, organizarea, funcționarea și conducerea ANDIS sunt stabilite potrivit dispoziţiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2022 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

    Art. 3. Vicepreședintele ANDIS îndeplinește următoarele atribuţii specifice:

    a) atribuțiile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. b), lit. e), lit. h), lit. n) și alin. (2) lit. c), precum și cele prevăzute la art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022.
    b) orice alte atribuții specifice stabilite prin ordin al președintelui ANDIS, cu avizul Consiliului de supraveghere al ANDIS.

    Art. 4. Secretarul general este înalt funcţionar public, este subordonat președintelui ANDIS şi îndeplinește atribuţiile și responsabilitățile stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte atribuții prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare al ANDIS, ori încredințate de președintele ANDIS.

    Art. 5. Numărul maxim de posturi este de 80 și cuprinde funcții publice și funcții contractuale, inclusiv funcțiile de președinte și vicepreședinte.

    Art. 6. (1) Structura organizatorică a ANDIS este prevăzută în anexa nr. 1.

    (2) În cadrul structurii organizatorice, prin ordin al ministrului sănătății, se pot organiza servicii, birouri și/sau compartimente, la propunerea președintelui ANDIS, cu avizul Consiliului de supraveghere și cu încadrarea în numărul maxim de posturi şi bugetul aprobat.

    Art. 7. ANDIS are în dotare, pentru transportul persoanelor din aparatul propriu, un număr de autoturisme stabilit potrivit anexei nr. 3 la Ordonanța Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice, cu modificările și completările ulterioare.

    Art. 8. Patrimoniul ANDIS cuprinde inclusiv patrimoniul aferent activităților și atribuțiilor care vor fi preluate de la Ministerul Sănătăţii, potrivit prevederilor art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022.

    Art. 9. În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii, regulamentul de organizare şi funcţionare, structura organizatorică detaliată și statul de funcții pentru aparatul propriu al ANDIS.

    Art. 10. Aplicarea prevederilor art. 24 alin. (2) și alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 76/2022 se realizează după aprobarea actelor administrative prevăzute la art. 9 din prezenta hotărâre și a bugetului de venituri și cheltuieli pentru ANDIS.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a declarat, marți, că s-au făcut progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate, însă rămâne nevoia de a „maximiza resursele” pentru a reduce noile infecţii.

    „Persoanele afectate de HIV trebuie să rămână în centrul acţiunilor noastre indiferent de circumstanţe şi context, mai ales că, aşa cum s-a văzut pe perioada pandemiei, unul dintre medicamentele folosite pentru tratamentul HIV/SIDA s-a dovedit a fi eficient într-o anumită perioadă şi pentru tratarea COVID-19. Astăzi asistăm la progrese substanţiale în tratamentul HIV/SIDA, care oferă pacienţilor o speranţă de viaţă egală cu a unei persoane neinfectate. Rămâne nevoia de maximiza resursele tocmai pentru a reduce noile infecţii cu HIV şi în primul rând pentru a reduce disparităţile sociale şi de acces la îngrijiri, combinând prevenţia, căreia trebuie să îi dăm o mai mare importanţă, cu tratamentul, cu testarea, care trebuie să fie echitabile şi de înaltă calitate”, a afirmat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la dezbaterea „Strategia Naţională HIV/SIDA – evaluarea situaţiei şi direcţii de acţiune” organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

    Potrivit consilierului prezidențial, problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei.

    „Problema extinderii rezistenţei la medicamentele antiretrovirale trebuie să aibă în continuare prioritate, iar în cazul HIV/SIDA este esenţială diagnosticarea precoce a infecţiei tocmai pentru a putea controla evoluţia ulterioară şi transmiterea la persoanele seronegative. Sunt necesare măsuri rapide şi eficiente în tot spectrul bolii şi (…) susţinem investiţia în educaţie pentru sănătate”, a spus consilierul prezidențial.

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun a afirmat că sunt necesare strategii care să urmărească inclusiv educarea populaţiei generale şi promovarea unor schimbări „pozitive” la nivel de comportament de risc.

    În opinia consilierului prezidențial, este nevoie de un cadru strategic unitar care „să ghideze” intervenţiile de coordonare şi colaborare „multisectorială pentru a acoperi lacunele în intervenţiile respective, inclusiv finanţarea adecvată”

    Ministerul Sănătății: Încă trei cazuri noi de variola maimuței diagnosticate în România. Care este starea pacienților

    Ministerul Sănătății informează, marți, că încă trei noi cazuri de variola maimuței au fost diagnosticate în România.

    Este vorba despre trei bărbați cu vârste de 24, 33 și 38 de ani, toți din București.

    ”Starea lor de sănătate este bună și se află în izolare (unul în spital și ceilalți doi, la domiciliu). Anchetele epidemiologice se desfășoară pentru stabilirea contacților direcți”, a informat Ministerul Sănătății.

    Până în acest moment, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței nouă pacienți.

    UNOPA, despre bugetul programului de tratament HIV în 2022: Încă nu este alocat pentru tot anul

    Bugetul programului de tratament HIV/SIDA în 2022 încă nu este alocat pentru tot anul, iar multe spitale nu ajung în luna august cu tratamentul, a declarat, marţi, directorul executiv al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA), Iulian Petre.

    „Bugetul programului de tratament HIV în 2022 încă nu este alocat pentru tot anul. Multe spitale nu ajung în luna august cu tratamentul şi pe lângă aceasta mai apar şi probleme birocratice sau de neînţelegere a aspectelor ce ţin de cheltuirea banilor. Sunt spitale care, deşi au nişte bani alocaţi pentru trimestrul patru, nu vor să îi angajeze mai devreme astfel încât să nu existe discontinuitate în tratament. Este nevoia ca ministerul să lămurească aceste aspecte cu aceste spitale. (…) Ne dorim şi de mulţi ani cerem ca alocarea trebuie să fie făcută în funcţie de evaluarea nevoilor”, a spus Iulian Petre la dezbaterea „Strategia Naţională HIV/SIDA – evaluarea situaţiei şi direcţii de acţiune” organizată de Federaţia UNOPA, în parteneriat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Centrul Român HIV/SIDA şi Academia Europeană de HIV/SIDA.

    El a spus că sunt spitale care au nevoie de buget suplimentar şi de o bază de calcul „diferită” faţă de ceea ce li s-a alocat până acum. Potrivit acestuia, unii distribuitori de medicamente „nu reuşesc” să onoreze comenzile la timp, mai ales medicamentele ieftine.

    „Sunt mari probleme cu distribuitorii de medicamente. Nu ştim ce se întâmplă, nu reuşesc să onoreze comenzile la timp, mai ales medicamentele ieftine şi foarte ieftine au mari probleme să fie aduse la spitale şi din acest motiv ele ies din schemele de tratament ale pacienţilor, lucru care nu este de dorit nici de pacienţi, nici pentru bugetul Programului naţional HIV/SIDA. (…) Sunt spitale care din motive diverse sunt puse în situaţia de a întrerupe tratamentul sau zilele acestea de a aloca bugetul pe câteva zile, o săptămână sau două”, a mai precizat Petre.

    Iulian Petre a subliniat că au fost şi probleme cu accesul la servicii medicale, iar din cauza pandemiei analizele nu s-au putut face.

    „Au fost probleme anul acesta cu accesul la servicii medicale. În prima parte a anului şi anii anteriori a fost pandemie şi analizele nu s-au putut face. (…) Sperăm ca ministerul să preia această responsabilitate, să implementeze Strategia naţională care a fost pusă în dezbatere, să mergem mai departe. (…) Nu avem ghid de tratament în România, unul asumat prin ordin de ministru sau Hotărâre de Guvern”, a mai declarat directorul UNOPA.

    Acesta a mai spus că testarea „s-a prăbuşit” în perioada pandemiei.

    „Testarea s-a prăbuşit practic în perioada pandemiei şi este nevoie de revitalizarea acesteia, este nevoie ca DSP-uri să îşi aducă aminte că au în sarcina lor să facă teste HIV gratuit. (…) Este nevoie de un organism care să monitorizeze să evalueze permanent situaţia şi să ajusteze în timp real acţiunile din cadrul strategiei astfel încât rezultatele să fie unele eficiente şi vizibile”, a susţinut Iulian Petre.

    Ministerul Sănătăţii va prelua integral atribuțiile CNCAV

    Atribuţiile Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 vor fi preluate integral de Ministerul Sănătăţii, conform unei hotărâri de guvern aprobate în şedinţa de luni.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a precizat că în acest fel a fost actualizată strategia naţională de vaccinare împotriva COVID-19, în contextul situaţiei epidemiologice actuale, „cu limitarea transmiterii comunitare şi scăderea marcantă a numărului de cazuri de îmbolnăvire, astfel încât să se asigure în continuare accesul” la vaccinare împotriva COVID-19, în condiţii de siguranţă, eficacitate şi echitate pentru prevenirea infecţiei cu SARS-CoV-2.

    „Hotărârea de guvern stabileşte un nou mecanism de coordonare a activităţilor de vaccinare la nivel naţional, urmând ca atribuţiile Comitetului Naţional de coordonare a acestor activităţi să fie preluate în integralitate de către Ministerul Sănătăţii, în corelare cu activităţile derulate în programul naţional de vaccinare”, a precizat Cărbunaru.

    Vaccinarea anti-COVID, la medicul de familie 

    De asemenea, începând cu data de 1 iulie, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se realizează exclusiv prin cabinetele de asistenţă medicală primară, în cadrul programului naţional de vaccinare (PNV) derulat de către Ministerul Sănătăţii.

    „În cazul persoanelor private de libertate, activitatea de vaccinare împotriva COVID-19 se va realiza exclusiv prin cabinetele medicale din cadrul unităţilor penitenciare, cu sprijinul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi al municipiului Bucureşti”, informează Guvernul.

    În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern, CNCAV îşi va înceta activitatea, însă instrucţiunile elaborate de acesta vor rămâne în vigoare şi vor fi actualizate, în funcţie de contextul epidemiologic, de către Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică, a precizat Guvernul.

    Proiect privind înființarea unei subcomisii pentru asigurarea controlului tuberculozei, în transparență decizională

    Subcomisia pentru asigurarea controlului tuberculozei urmează să fie înființată în cadrul Comisiei de pneumologie, potrivit unui Proiect de Ordin, publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

    Măsura este cuprinsă în Proiectul de Ordin pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1202/2017 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea comisiilor şi subcomisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii.

    Potrivit referatul de aprobare a proiectului de ordin, în România incidenţa globală (IG) a tuberculozei TB (cazuri noi și recidive) a scăzut în ultimii ani de la un maximum de 142,2%000 în anul 2002, la 37,3%000 în anul 2020 (Baza națională de date TB, actualizată pentru raportarea TESSY 2021). Mortalitatea a scăzut de la 10,3%000 în anul 2002 la 3.5%000 în anul 2020. Rata de succes terapeutic la cazurile noi,   pulmonare, confirmate bacteriologic se menține crescută la valori de peste 80% în ultimii 20 de ani (baza națională de date TB actualizată pentru  TESSY 2021).

    ”Din păcate, în România nu se înregistrează aceleași rezultate favorabile în tratamentul TB cu germeni rezistenți, unde rata de succes terapeutic este sub 50% – 39.1% pentru cazurile TB-DR pulmonare înregistrate în anul 2018 (baza națională de date TB actualizată pentru  TESSY 2021)”, conform referatului de aprobare a proiectului de ordin.

    Potrivit sursei citate, dinamica indicatorilor TB cu germeni sensibili înregistrează un trend net descendent la noi în țară, ”dar pandemia COVID -19 a dus la scăderea atificială a numărului de cazuri”.

    ”De aceea, scăderea marcată a incidenței trebuie privită cu prudență și trebuie menținute eforturile privind diagnosticul și tratamentul TB în România”, se mai arată în referatul de aprobare a proiectului de act normativ.

    Ministerul Sănătăţii consideră tuberculoza o problemă majoră de sănătate publică, astfel că urmare activităţile antituberculoase (anti-TB) prevăzute în Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) – diagnosticul şi tratamentul bolnavilor de TB, controlul contacţilor acestora, tratamentul preventiv, activităţile de informare, educare, comunicare – sunt gratuite.

     

    Strategia pentru controlul HIV/SIDA în România până în 2030, în transparență decizională

    Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030.

    ”Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030 a fost elaborată de către Comisia Naţională pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie HIV/SIDA din cadrul Ministerului Sănătății, în colaborare cu Comitetul Naţional de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, cu sprijin financiar din partea Fondului Global pentru HIV/SIDA, Tuberculoză și Malarie. În procesul de elaborare a Strategiei au fost activ implicate organisme guvernamentale, organizații neguvernamentale, membrii Comitetului Național de Coordonare HIV/SIDA și Tuberculoză, precum şi agenţii internaționale cu responsabilități în acest domeniu”, se arartă în nota de fundamentare a proiectului.

    Strategia derivă din prioritățile de politică publică trasate prin Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 și reprezintă politica sectorială a Ministerului Sănătății în domeniul  supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA și Tuberculoză în România.

    Strategia reprezintă un document orientativ principal de politică publică pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea programelor şi proiectelor naționale şi locale de intervenție în domeniul supravegherii, controlului și prevenirii cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 – 2030  în România.

    Noiua strategie a fost elaborată având în vedere creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri HIV/SIDA nou-diagnosticate la nivel național în perioada 2007-2016 (7.139 cazuri noi HIV/SIDA) și al studiilor realizate la nivel internațional, care au demonstrat că dinamica epidemiei HIV este determinată de comportamentele la risc, de frecvența acestora și de vulnerabilitățile unor grupuri populaționale specifice și ale celor aflate în legătură cu acestea.

    “Se impune prioritizarea unor grupuri mai expuse infecției cu HIV, ca urmare a comportamentelor de risc specifice și a barierelor legale sau sociale pe care le întâmpină în accesarea serviciilor de prevenire, tratament și îngrijiri HIV”, se arată în nota de fundamentare.

    Potrivit sursei citate, abordarea propusă prin Strategie este centrată pe:

    1. Prioritizarea intervențiilor de prevenire

    În cadrul Strategiei următoarele grupuri au fost considerate „grupuri prioritare”:

    • bărbații care fac sex cu alți bărbați – prevalență HIV/SIDA estimată 18% (2014), conform datelor din studiul European SIALON II, realizat pe un eșantion de 181 MSM din București;
    • consumatorii de droguri injectabile, copii și adulți – prevalență estimată HIV/SIDA 11.2% (2015) în rândul CDI care accesau programele de schimb de seringi și de 28.9% (2015) în rândul CDI care nu accesează aceste servicii;
    • persoanele care practică sexul comercial – prevalență HIV/SIDA estimată de 1% (2009). Conform aceleași surse, 33% dintre PPSC erau și consumatoare de droguri injectabile, deci este de așteptat ca explozia infecției cu HIV ce a afectat CDI după 2009 să fi afectat și această categorie de PPSC;
    • persoanele private de libertate – prevalență HIV/SIDA estimată 0.2% (2010), număr de noi cazuri raportate în 2016 în cadrul PPL – 36 cazuri.

    Având în vedere numărul mare de cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală înregistrate la nivelul populației generale, o atenție specială trebuie acordată adolescenților și tinerilor. Cea mai des întâlnită cale de transmitere HIV și ITS în rândul acestora este sexul neprotejat. Astfel, intervențiile de prevenire incluse în cadrul Strategiei trebuie să asigure și accesul tinerilor (cu vârste între 15-24 ani) la servicii de prevenire, diagnostic și tratament HIV/SIDA prin concentrarea pe cunoașterea nevoilor specifice acestora și furnizarea de servicii adaptate.

    2. Utilizarea testării HIV ca poartă de intrare în tratament

    Acțiunile de testare HIV propuse vizează:

    • identificarea persoanelor infectate cu HIV prin oferirea unor servicii de testare și consiliere de calitate;
    • asigurarea conectării persoanelor infectate cu HIV la servicii de tratament, îngrijire și suport și la servicii de prevenire secundară a transmiterii HIV;
    • conectarea persoanelor cu rezultate negative la testul HIV și care au comportamente cu risc la servicii de prevenire primară a HIV și încurajarea testării ulterioare;
    • analiza impactului intervențiilor de reducere a transmiterii HIV, precum și a celor ce vizează reducerea morbidității și mortalității asociate infecției HIV în vederea extinderii intervențiilor cu impact crescut.

    Strategia propune întărirea capacității de testare HIV gratuită, indiferent de statutul de persoană asigurată, prin intermediul unor centre fixe, unități mobile și opțiuni de tip autotestare.

    3. Asigurarea accesului universal la tratamentul ARV ca modalitate de prevenire a noilor infecții HIV

    Strategia prevede asigurarea accesului universal la tratament ARV pentru persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA și acordarea de beneficii și servicii sociale cum ar fi:

    • programe nutriționale (alocații zilnice de hrană/indemnizații lunare de hrană);
    • drepturi conferite de gradul de handicap (asistent personal, indemnizație lunară, etc.);
    • accesul la servicii sociale – inclusiv servicii specializate pentru persoanele cu HIV/SIDA și consumatorii de droguri, în funcție de nevoi;
    • planificarea serviciilor necesare și asigurarea managementului de caz.

    4. Asigurarea unui mediu propice

    Acesta este indispensabil unei implementări eficiente și eficace și vizează:

    • instituirea unui mecanism de finanțare a organizațiilor neguvernamentale implicate în implementarea Strategiei;
    • facilitarea accesului persoanelor neasigurate din rândul grupurilor prioritare la servicii de prevenire, testare și tratament;
    • adaptarea cadrului legislativ pentru implementarea unor intervenții de tip ”camera de consum”, autotestare, profilaxie pre-expunere;
    • formarea personalului sanitar și social din serviciile de sănătate ale MS și a celui din direcțiile medicale din subordinea altor ministere cu rețele proprii în vederea combaterii stigmei și
    • discriminării.

    5. Coordonarea în implementarea răspunsului național HIV/SIDA

    În vederea asigurării unei utilizări raționale şi eficiente a resurselor existente, cu generarea maximului de impact, Strategia se bazează pe cooperarea şi coordonarea la nivel local, regional și național. Responsabilitatea coordonării Strategiei aparține MS, abilitat prin lege să coordoneze la nivel național răspunsul la problematica bolilor transmisibile, inclusiv a HIV/SIDA.

    Situația epidemiologică

    Potrivit notei de fundamentare a proiectului, în perioada 2007-2016, numărul de cazuri HIV/SIDA nou diagnosticate a crescut în rândul tuturor grupurilor populaționale (total 7.139 cazuri noi, în medie 714 cazuri/an), creșteri dramatice înregistrându-se la nivelul grupurilor prioritare. Astfel, în această perioadă s-au înregistrat un număr de 4.512 cazuri noi HIV/SIDA cu transmitere heterosexuală, 1.182 cazuri în rândul CDI și 855 în rândul BSB.

    Un motiv de îngrijorare îl reprezintă ponderea relativ ridicată a testelor pozitive înregistrate în urma testării persoanelor care au avut contact sexual cu persoane seropozitive (9.92% teste pozitive din total 867 teste realizate în 2016).

    În 2016, peste 61% din cazurile noi de infecție HIV înregistrate în România au fost diagnosticate tardiv (CD4 < 350 cel/mm3) față de 48% la nivel european. Aceste prezentări târzii sunt în principal rezultatul unui acces limitat și al utilizării insuficiente a serviciilor de testare și consiliere HIV (în special testarea în vederea confirmării diagnosticului), mai ales în cazul persoanelor din grupurile vulnerabile.

    Numărul persoanelor infectate aflate în supraveghere medicală activă a crescut cu 60% față de anul 2007 (de la 7.591 în 2007 la 12.196 în 2016).

    În perioada 2008-2016, numărul pacienților aflaţi în tratament ARV a crescut cu 47.2% (de la 7.434 în 2008 la 10.942 în 2016).

    Strategia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022 –2030 poate fi consultată AICI 

    3.974 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în ultima săptămână

    Ministerul Sănătăţii a informat, luni, că în perioada 20 – 26 iunie au fost înregistrate 3.974 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Conform informării transmise de Ministerul Sănătăţii, 547 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    În intervalul 20 – 26 iunie au fost efectuate 17.327 teste RT-PCR şi 53.195 teste rapide antigenice.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 13.187.925 teste RT-PCR şi 10.283.017 teste rapide antigenice.

    În total, pe teritoriul României, au fost înregistrate 2.919.461 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

    Incidenţa înregistrată la 14 zile este de 0,18.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 262 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Monitorul Oficial: Modificări ale reglementărilor privind organizarea și finanțarea rezidențiatului

    Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative privind unele măsuri din domeniul sănătății, a fost publicată în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordonanței de Urgență:

    Art. I. – Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

    1. La articolul 2, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” (3) Cifra de şcolarizare pentru rezidenţiat este stabilită anual prin ordin al ministrului sănătăţii. La stabilirea cifrei de şcolarizare se are în vedere capacitatea de pregătire disponibilă comunicată de instituţiile de învăţământ superior cu profil medical acreditate, până cel târziu la data de 1 august a fiecărui an. Pentru domeniul medicină, cifra de şcolarizare este cel puţin egală cu numărul absolvenţilor cu diplomă de licenţă din promoţia anului în curs.”

    2. La articolul 3, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 3. – (1) Ministerul Sănătăţii organizează admiterea în rezidenţiatul pe locuri şi pe posturi, prin concurs naţional, cu tematică şi bibliografie unice, în temeiul unei metodologii aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei.”

    3. La articolul 4, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” (4) Pentru organizarea şi desfăşurarea concursului naţional de rezidenţiat, Ministerul Sănătăţii poate încheia contracte cu instituţiile de învăţământ superior publice acreditate care au facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie în baza cărora se stabilesc atât obligaţiile, cât şi responsabilităţile părţilor.”

    4. La articolul 4, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

    ” (5) Necesarul de bunuri şi servicii aferente activităţilor ocazionate de organizarea concursului de rezidenţiat, precum şi categoriile de cheltuieli ce pot fi decontate se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii anterior semnării contractelor prevăzute la alin. (4).”

    5. La articolul 6, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul cuprins:

    ” (7) În situaţia în care un medic specialist, un medic dentist specialist sau un farmacist specialist înscris la programul de pregătire într-o altă specialitate în regim cu taxă într-una din sesiunile bianuale organizate de Ministerul Sănătăţii se înscrie la un nou program de pregătire într-o altă specialitate, acesta se află în stare de incompatibilitate şi are obligaţia de a opta, în scris, în maximum 15 zile de la data începerii unui nou program de pregătire pentru una dintre cele două specialităţi; în caz contrar se consideră că a renunţat la primul program de pregătire.”

    6. La articolul 8, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

    ” (3) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, gestionarea la nivel naţional a activităţii de pregătire în rezidenţiat, prin Registrul matricol naţional al rezidenţilor, se va face de către Ministerul Sănătăţii prin structura de specialitate, respectiv de Ministerul Educaţiei şi departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic din structura instituţiilor de învăţământ superior cu profil medical acreditate.

    (4) Normele de gestionare a Registrului matricol naţional al rezidenţilor se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei.”

    7. La articolul 9, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    ” Art. 9. – (1) Pregătirea în rezidenţiat se desfăşoară în mod descentralizat, regional, la nivelul centrelor universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate, prin departamentele de învăţământ postuniversitar medical, medico-dentar şi farmaceutic în unităţi sanitare publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, autorităţilor administraţiei publice locale, ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, inclusiv în unităţi medico-militare sau aflate în administrarea universităţilor de medicină şi farmacie, precum şi în cabinete medicale individuale de medicină de familie.”

    8. La articolul 91, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 91. – (1) Pregătirea în rezidenţiat se poate desfăşura şi în cadrul unităţilor sanitare private şi în instituţiile de învăţământ superior particulare acreditate, care au în structură programe de studii universitare de licenţă în domeniul medicină, medicină dentară sau farmacie.”

    9. La articolul 10, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu următorul cuprins:

    „(41) Curriculumurile se revizuiesc ori de câte ori este nevoie, în funcţie de evoluţia ştiinţei şi tehnicii.

    (42) Curriculumurile revizuite, precum şi cele aferente specialităţilor nou-înfiinţate sunt aprobate potrivit dispoziţiilor alin. (3) şi se aplică rezidenţilor care intră în pregătire în urma concursului de rezidenţiat organizat în trimestrul IV al anului respectiv.”

    10. La articolul 12, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(3) Criteriile şi procedurile de acreditare/reacreditare în vederea derulării programelor de pregătire prin rezidenţiat pentru unităţile sanitare prevăzute la alin. (1), precum şi pentru unităţile sanitare prevăzute la art. 9 alin. (1) şi art. 91 alin. (1) sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei.”

    11. La articolul 13, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (3)-(6), cu următorul cuprins:

    „(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2023, cheltuielile de personal prevăzute la alin. (1) sunt suportate de la bugetul de stat, pentru persoanele care promovează un nou concurs de rezidenţiat, şi sunt confirmate prin ordin al ministrului sănătăţii, în limita a maximum 10 ani de pregătire.

    (4) În termenul prevăzut la alin. (3) persoanele în cauză pot începe maximum 3 programe de rezidenţiat dacă nu finalizează cel puţin unul dintre acestea cu promovarea examenului de specialist. La calculul celor 3 programe de rezidenţiat se iau în considerare şi eventualele schimbări de specialitate potrivit art. 222.

    (5) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3) cheltuielile de personal prevăzute la alin. (1) se pot suporta din bugetele unităţilor sanitare angajatoare.

    (6) În vederea aplicării prevederilor alin. (3) şi (5), precum şi pentru monitorizarea pregătirii rezidenţilor, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti au obligaţia de a raporta lunar Ministerului Sănătăţii datele privind situaţia acestora.”

    12. La articolul 15, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(3) Examenul prevăzut la alin. (2) se organizează de Ministerul Sănătăţii în centrele universitare cu facultăţi de medicină generală, stomatologie şi farmacie acreditate în care s-a efectuat pregătirea. Comisiile de examinare şi comisiile de soluţionare a contestaţiilor sunt formate din specialişti şi sunt numite prin ordin al ministrului sănătăţii la propunerea instituţiilor de învăţământ superior publice acreditate, care au facultăţi de medicină, stomatologie şi farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale.”

    13. La articolul 15, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31), cu următorul cuprins:

    „(31) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), pentru specialitatea anestezie şi terapie intensivă şi, respectiv, specialitatea medicină de urgenţă examenul se organizează potrivit metodologiei specifice aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.”

    14. La articolul 17, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 17. -(1) Rezidenţiatul pe locuri se organizează pentru un număr de locuri în acord cu necesităţile din teritoriu, stabilit conform previziunilor pe specialităţi pentru următorii 3-7 ani transmise de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, conform politicilor de resurse umane promovate.”

    15. După articolul 182 se introduce un nou articol, articolul 183, cu următorul cuprins:

    „Art. 183. – În unităţile sanitare publice, posturile devenite vacante ca urmare a încetării contractelor individuale de muncă încheiate cu rezidenţii pe post pot fi ocupate prin concurs de către rezidenţii aflaţi în anul 3-6 de pregătire, cu avizul Ministerului Sănătăţii.”

    16. La articolul 19, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (11) şi (12), cu următorul cuprins:

    „(11) Metodologia-cadru de înscriere la programul de pregătire în cea de-a doua specialitate în baza prevederilor alin. (1) lit. b) se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii.

    (12) Persoanele înscrise la programul de pregătire în cea de-a doua specialitate potrivit alin. (1) lit. b) sunt confirmate în specialitatea de pregătire prin ordin al ministrului sănătăţii.”

    17. La articolul 20, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), stagiile de pregătire efectuate în prima specialitate, similare ca durată şi conţinut, care se regăsesc în curriculumul de pregătire al celei de-a doua specialităţi, se echivalează de către Ministerul Sănătăţii în limita a maximum jumătate din durata totală a noii specialităţi, la recomandarea coordonatorului de rezidenţiat sau directorului de program de rezidenţiat, după caz, şi cu avizul instituţiei de învăţământ superior cu profil medical acreditate unde se derulează programul de pregătire.”

    18. După articolul 221 se introduce un nou articol, articolul 222, cu următorul cuprins:

    „Art. 222. – (1) Medicii rezidenţi pe loc pot solicita schimbarea specialităţii alese în urma concursului de rezidenţiat în termen de maximum 36 de luni de la data începerii pregătirii, cu condiţia ca punctajul obţinut la concursul de rezidenţiat promovat să fie cel puţin egal cu cel mai mic punctaj de la specialitatea solicitată în centrul universitar respectiv şi numai cu avizul de primire al instituţiei de învăţământ superior cu profil medical acreditate şi al unui coordonator acreditat din centrul universitar de pregătire. Avizul coordonatorului/directorului de program va conţine obligatoriu şi recomandarea privind stagiile ce pot fi echivalate ca urmare a schimbării specialităţii. Schimbarea specialităţii se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii, o singură dată pentru acelaşi concurs de rezidenţiat promovat.

    (2) În cazul medicilor stomatologi rezidenţi şi respectiv al farmaciştilor rezidenţi, termenul prevăzut la alin. (1) este de maximum 18 luni.

    (3) Rezidenţii care schimbă specialitatea în condiţiile prevăzute la alin. (1), respectiv alin. (2) au obligaţia de a comunica Ministerului Sănătăţii dovada încheierii noului contract individual de muncă sau a actului adiţional la contractul individual de muncă, după caz, în termen de 45 de zile de la data emiterii ordinului ministrului sănătăţii.”

    19. La articolul 23, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul cuprins:

    „(3) Medicii rezidenţi care nu s-au prezentat la examenul de specialist pot fi încadraţi cu contract individual de muncă pe durată determinată de maximum un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcţia de medic, în unităţi sanitare publice care înregistrează deficit de personal şi sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă.

    (4) Lista unităţilor sanitare publice prevăzute la alin. (3) se publică pe site-ul direcţiei de sănătate publică şi se actualizează trimestrial.”

    20. Articolul 29 se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „Art. 29. – (1) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii cetăţeni ai unui alt stat decât statele membre ale Uniunii Europene, statele aparţinând Spaţiului Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot efectua specializare în rezidenţiat prin Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor legale, în una dintre specialităţile prevăzute în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală.

    (2) Locurile de rezidenţi, oferite românilor de pretutindeni de către Ministerul Educaţiei, conform Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se ocupă prin concurs în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 3 alin. (1).

    (3) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, români de pretutindeni, care ocupă prin concurs un loc de rezident în condiţiile prevăzute la alin. (2) sunt confirmaţi în rezidenţiat prin ordin al ministrului educaţiei.

    (4) Medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, români de pretutindeni, confirmaţi în rezidenţiat potrivit alin. (3) pot solicita Ministerului Sănătăţii încadrarea ca rezidenţi pe loc cu contract individual de muncă pe durată determinată, în condiţiile prevăzute la art. 17 alin. (2), dacă obţin drept de muncă pe teritoriul României, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

    (5) Specializarea pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (3) se face în limba română, cu respectarea duratei şi curriculumului de pregătire prevăzute pentru rezidenţiatul în specialitatea respectivă în România.

    (6) Examenul de specialitate se organizează de către Ministerul Sănătăţii, la sfârşitul specializării, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 15, în sesiune comună.”

    21. În cuprinsul ordonanţei, sintagmele „medic dentist”, „medicină dentară” şi „Colegiul Medicilor Dentişti din România” se înlocuiesc cu sintagmele „medic stomatolog”, „stomatologie” şi „Colegiul Medicilor Stomatologi din România”.

    Art. II. – (1) Până la data de 31 decembrie 2023, Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, prevăzut la art. 10 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se completează atât în format letric, cât şi în format electronic, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranţă informatică şi cu protecţia datelor cu caracter personal, potrivit dispoziţiilor Regulamentului UE 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

    (2) Începând cu data de 1 ianuarie 2024, Caietul de monitorizare a pregătirii rezidentului, prevăzut la art. 10 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, se completează doar în format electronic. Validarea înscrisurilor se face de către coordonator/directorul de program.

    Art. III. – Prevederile art. 13 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică rezidenţilor aflaţi în pregătire la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. IV. – Prin derogare de la prevederile art. 15 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea prezentării la examenul pentru obţinerea titlului de medic, medic stomatolog şi, respectiv, farmacist specialist, medicii rezidenţi, medicii stomatologi rezidenţi şi farmaciştii rezidenţi detaşaţi în alte unităţi sanitare sau care au întrerupt stagiul în care se aflau, în conformitate cu prevederile art. 19 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt consideraţi în perioada respectivă în stagiul de bază în specialitatea în care au fost confirmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii. Procedura de modificare şi/sau adaptare a curriculumului de pregătire până la finalizarea duratei de pregătire prin rezidenţiat se stabileşte prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. V. – De prevederile art. 29 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază şi medicii, medicii dentişti şi farmaciştii, români de pretutindeni, aflaţi în pregătire la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe locurile de rezidenţi, oferite românilor de pretutindeni de către Ministerul Educaţiei, dacă au drept de muncă pe teritoriul României.

    Art. VI. – În vederea aplicării prevederilor art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, normele de gestionare a Registrului matricol naţional al rezidenţilor se aprobă în termen de maximum 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. VII. – În vederea aplicării prevederilor art. 12 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, ordinul comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei se aprobă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. VIII. – În vederea aplicării prevederilor art. 13 alin. (6) din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, datele şi procedura de raportare se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

    Art. IX. – La articolul 154 alineatul (1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „m) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă organizate în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;”.

    Art. X. – La articolul 224 alineatul (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:

    „j) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care se află în executarea unei măsuri educative privative de libertate, precum şi persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;”.

    Art. XI. – (1) Pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, decontarea serviciilor medicale se efectuează la nivelul realizat. În situaţia în care serviciile medicale acordate acestor persoane depăşesc nivelul contractat cu casele de asigurări de sănătate se vor încheia acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi normele sale de aplicare.

    (2) Actele adiţionale de suplimentare a valorii de contract pentru situaţiile prevăzute la alin. (1), pentru acoperirea serviciilor acordate peste valoarea de contract, se vor încheia în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

    Art. XII. – La articolul 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 184/2015, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:

    „(51) În situaţia în care, ulterior termenului de comunicare a datelor prevăzut la alin. (5), Casa Naţională de Asigurări de Sănătate emite persoanelor obligate la plata contribuţiilor prevăzute la art. 12, cu care s-au încheiat contracte cost-volumrezultat, noi comunicări care rectifică datele în baza cărora acestea au declarat şi plătit contribuţia trimestrială, diferenţa faţă de contribuţia trimestrială iniţială se declară şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-a făcut noua comunicare.”

    Art. XIII. – Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prevederile art. IX şi X intră în vigoare la data publicării prezentei ordonanţe de urgenţă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Art. XIV. – Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 31 august 2009, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă renumerotare.

     

    Spitalul “Victor Babeș“ Timișoara, despre infecția cu Clostridium, ce poaate fi dobândită intraspitalicesc

    În ultimul deceniu a crescut severitatea infecției cu Clostridioides difficile (cunoscut anterior ca și Clostridium difficile), aceasta devenind una dintre cele mai frecvente infecții ce poate fi dobândită intraspitalicesc. Această tendință este cauzată de selectarea naturală a unei tulpini bacteriene hipervirulente, cu potențial de declanșare a unor forme severe de boală, cu rezistență crescută la antibioticele uzuale, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. “Victor Babeș“ Timișoara.

    “Clostridioides difficile (cunoscut anterior ca și Clostridium difficile) este un bacil (bacterie) prezent în flora microbiană normală a intestinului subțire. Infecția se manifestă doar în anumite condiții, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice – care distrug flora intestinală normală, imunosupresia, intervenții chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de rezecție a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal și crearea unor condiții favorabile dezvoltării acestuia, tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative în exces“, a declarat asist. univ. dr.  Adelina Marinescu- medic infecționist, potrivit unei postări pe pagina de Facebook – Spitalul Victor Babeș Timișoara.

    Semne și simptome ale infecției 

    Potrivit sursei citate, cele mai frecvente și comune simptome ale infecției care apar în cazurile ușoare și moderate sunt reprezentate de diaree apoasă (mai multe scaune diareice pe zi, timp de 2-3 zile), crampe abdominale ușoare și sensibilitate la atingerea/palparea abdomenului, febră, greață, scăderea poftei de mâncare, deshidratare și chiar scădere în greutate.

    “Manifestările clinice ale infecției cu Clostridium sunt variate, de la forme ușoare de boală diareică acută până la colită pseudomembranoasă și megacolon toxic. Uneori, evoluția negativă a infecției poate duce la decesul pacientului“ a precizat asist. univ. dr.  Adelina Marinescu.

    Diagnosticul se stabilește pe baza detecției toxinelor produse de Clostridioides difficile și este important pentru stabilirea unei terapii adecvate.

    “În formele ușoare de boală se recomandă oprirea tratamentului antibiotic pe care îl ia pacientul, ceea ce poate duce la remisiunea bolii. În funcție de forma clinică, se poate administra un tratament, pe o perioadă de 10 până la 14 zile cu antibiotice active pe bacteria care produce boala și, evident, un regim alimentar adecvat. Apariția unor terapii noi, inclusiv transplantul de microbiote fecale (repopularea intestinului cu bacterii provenite de la un individ sănătos, rudă de gradul I sau alți membri din familie) a adăugat noi opțiuni de eradicare“, a mai spus asist. univ. dr.  Adelina Marinescu.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.