Ministrul Sănătății: Măsurile anti-COVID-19 se menţin după reluarea cursurilor școlare

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că în contextul începerii cursurilor şcolare se menţin măsurile anti-COVID-19 luate la începutul anului, dar că este posibil să avem un sezon gripal „mai serios” în acest an.

„La începutul acestui an am elaborat un set de recomandări pe care le-am transmis Ministerului Educaţiei, a fost distribuit Inspectoratelor Şcolare, directorilor de unităţi de învăţământ. Sunt câteva lucruri simple, pe care le avem cu toţii la îndemână. Aceste măsuri sunt universale, previn şi infecţia cu coronavirus, previn şi gripa, pentru că e posibil să avem un sezon gripal mai serios în acest an, după o pauză de doi-trei ani şi nu vom schimba în niciun fel abordarea care a reuşit să menţină şcolile deschise”, a declarat ministrul Alexandru Rafila, la Timișoara.

Ministrul Sănătăţii a subliniat că şcolile au rămas deschise în valurile cinci şi şase pandemice pentru că abordarea nu a fost legată de numărul de cazuri, ci de capacitatea sistemului medical de a primi persoane infectate.

„Am dezvoltat în paralel serviciile ambulatorii. Acum avem experienţă, e bine să continuăm cu acest model de bună practică ce şi-a dovedit experienţa, a ţinut şcolile deschise, economia deschisă şi viaţa socială deschisă”, a precizat ministrul Alexandru Rafila.

Pacienții nu trebuie să plătească testul anti-COVID-19 la internarea în spital. Anunțul Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății a transmis, vineri, că pacienții nu trebuie să plătească testul anti-COVID-19 la internarea într-o unitate sanitară. ”Costurile activității de screening sunt suportate de unitatea sanitară publică din venituri proprii”, subliniază sursa citată.

”Prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății a aprobat un Ordin de ministru privind unele măsuri ce se aplică de unitățile sanitare, în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2. Conform documentului, în vederea prevenirii și limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale, unitățile sanitare publice pot organiza testarea pacienților pentru detecția infecției cu virusul SARS-CoV-2, în cadrul activității de screening la internare. Costurile activității de screening sunt suportate de unitatea sanitară publică din venituri proprii”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Conform sursei citate, managerii unităților sanitare publice au obligația de a dispune măsurile necesare în vederea asigurării accesului pacienților în unitățile sanitare publice, precum și accesului acestora la serviciile medicale, fără prezentarea rezultatului unui test pentru detecția infecției cu virusul SARS-CoV-2.

”Nerespectarea acestor prevederi de către managerii unităților sanitare publice constituie cauză de încetare a contractului de management, conform art. 184 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare”, potrivit comunicatului citat.

Ministrul Sănătății va propune reluarea finanţării chirurgiei robotice, de anul viitor

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că va propune ca programul de finanţare a chirurgiei robotice să fie reluat de anul viitor.

„Voi propune acest lucru, pentru anul viitor, să se dea drumul la finanţarea chirurgiei robotice, mai ales că este un program care a funcţionat până în urmă cu câţiva ani. Am văzut la lucru câţiva roboţi digitali din România, un robot de tip Da Vinci şi chiar era un pacient cu o problemă foarte serioasă, o anumită neoplazie, care beneficia de intervenţia robotică”, a afirmat ministrul Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a participat la o demonstraţie a activităţii unui robot chirurgical Da Vinci, într-un un bloc operator din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, unde i-a fost prezentat şi noul sistem informatic integrat care deserveşte secţiile şi compartimentele de terapie intensivă ale spitalului, recent lansat.

De asemenea, ministrul subliniat că pentru anumite categorii de pacienţi trebuie găsite şi resurse financiare adecvate, pentru că e nevoie de fonduri mari pentru consumabilele necesare activităţii chirurgicale bazate pe roboţi şi trebuie să facă subiectul unui program dedicat, având în vedere resursele spitalului şi decontarea serviciilor de către Casa de Sănătate nu sunt suficiente realizării unor astfel de intervenţii.

„Acolo unde nu discutăm doar despre confortul pacientului, ci şi despre beneficiul terapeutic major, chirurgie robotică versus alte metode chirurgicale, evident că astfel de pacienţi trebuie să beneficieze de acces, acolo unde există astfel de roboţi. În România există patru roboţi chirurgicali Da Vinci”, a explicat ministrul Alexandru Rafila.

Ministrul Sănătăţii a menţionat că trebuie făcută o analiză legată de numărul de intervenţii posibil de realizat cu astfel de roboţi într-un anumit interval de timp, iar finanţarea se va face în funcţie de capacitatea de lucru roboţi-personal calificat, pe de o parte, şi pe de altă parte, şi în funcţie de patologiile care ar trebui să fie eligibile pentru acest tip de intervenţie.

Totodată, ministrul a apreciat că digitalizarea din cadrul spitalului este un pas important în acordarea de îngrijiri medicale de bună calitate, care cresc accesul la servicii al pacienţilor aflaţi în stare critică.

„Acest sistem poate fi model de bună practică şi cred că poate fi extins, mai ales că Ministerul Sănătăţii are în momentul de faţă două surse de finanţare pentru astfel de programe, una dintre surse fiind din PNRR, în cadrul programului de digitalizare, şi am găsit la minister un proiect mai vechi care va fi relansat şi care să permită digitalizarea cât mai multor secţii de terapie intensivă din spitalele clinice din România”, a afirmat ministrul Alexandru Rafila.

Strategia națională de control al tuberculozei în România pentru perioada 2020-2030, în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat, vineri, Hotărârea privind aprobarea Strategiei naționale de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022—2030.

Potrivit documentului, tuberculoza are un impact semnificativ asupra capitalului uman al națiunii prin afectarea tinerilor și a populației active și subliniază riscul major pe care îl prezintă forma rezistentă la medicamente (TB MDR). Strategia reafirmă faptul că medicamentele care asigură vindecarea tuberculozei sunt esențiale.

”În ultimul deceniu România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei. Cu toate acestea, România rămâne printre cele 18 țări prioritare privind stoparea tuberculozei în Regiunea Europeană a OMS (18 HPC-EUR). Incidența tuberculozei și mortalitatea prin tuberculoză au fost în scădere cu 5,5 – 5,6% pe an; totuși, ratele de succes ale depistării și tratamentului TB MDR pot fi îmbunătățite de vreme ce România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei dintre țările UE, inclusiv cea a tuberculozei pediatrice și TB XDR, precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza MDR”, se arată în document.

Totodată, pe baza datelor de supraveghere ale ECDC din 2018, România are cea mai mare incidență a tuberculozei pediatrice în rândul statelor membre ale UE (17,4 la 100.000 de locuitori- 12,8 în 2019).

”România împreună cu Lituania furnizează peste 55% din totalul cazurilor de TB XDR din UE iar România este sursa a 23,5% din totalul cazurilor de tuberculoză raportate în UE. Incidența pentru anul 20197 are cele mai mari valori în județele din estul și sudul țării, pe când cele din centru și N-V au cea mai mică incidență (91,3 – 16,2 la 100.000 de locuitori). Aceeași distribuție pe județe o întâlnim și pentru prevalența maximă (anuală) pentru 2019, cu valoarea maximă de 151,0 la 100.000 de locuitori și o valoare minimă de 24,4 la 100.000 de locuitori. Din totalul celor 11.618 cazuri notificate în România în anul 2019, 3,4% sunt înregistrate la copii 0- 14 ani și 80,2% între 15-64 ani. Cele mai multe cazuri notificate se înregistrează la grupa de vârstă 45-49 ani – 1.348, iar rata de notificare este maximă la grupa de vârstă 55-59 ani (101,1 la 100.000 de locuitori). S-a constatat o tendință de creștere a vârstei medii a pacienților cu TB notificați în perioada 2009-2019, de la 43,0 ani la 46,8 ani. În mod obișnuit, cele mai multe cazuri se înregistrează la bărbați și în mediul rural (8.253, respectiv 6.486 în anul 2019). Incidența la copii în 2019 a fost de 12,8 la 100.000 de copii (maxim 45,3 la 100.000 copii și minim 2,0, un județ neînregistrând niciun caz incident în anul 2019)”, arată sursa citată.

Noua strategie propune o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tratament al tuberculozei (guvernanță, furnizarea serviciilor, finanțare), pentru atingerea obiectivelor de sănătate publică.

”Se propune schimbarea modelului de îngrijiri și asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.), care sunt esențiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România. De asemenea, strategia aduce o schimbare de paradigmă, de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale. Intervențiile trebuie să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale și pe ținte de sănătate publică ori intervenții socio-economice, ci și pe cercetări și inovații”, anunța Ministerul Sănătății.

Strategia națională de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea acestei boli până cel târziu în anul 2035.

Strategia Națională pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 a fost elaborată ca răspuns la solicitarea Institutului Național de Sănătate Publică din România (INSP). Documentul a fost pregătit cu sprijinul financiar al Fondului Global și sub îndrumarea tehnică a personalului și consultanților OMS, pe baza contribuțiilor experților naționali.

Strategia națională de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022—2030 poate fi consultată AICI 

MS: Donatorii de celule stem hematopoietice neasigurați, scutiți de la plata asigurării de sănătate timp de 10 ani

Ministerul Sănătății informează că donatorii de celule stem hematopoietice care nu realizează venituri sau realizează venituri sub salariul minim brut beneficiază de calitatea de asigurat pentru o perioadă de 10 ani, fiind scutiți, în această perioadă, de la plata asigurărilor de sănătate.

”Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind scutirea de la plata asigurărilor de sănătate pentru o perioadă de 10 ani a donatorilor de celule stem hematopoietice, precizăm următoarele: Noile modificări la Legea nr. 95/20026 privind reforma în domeniul Sănătății și la Legea nr.227/2015 privind Codul Fiscal, realizate prin Ordonanța nr.37/31.08.2002, se referă doar la persoanele care donează celule stem hematopoietice și nu realizează venituri sau realizeaza venituri sub salariu minim brut . Acestea vor beneficia de calitatea de asigurat pentru o perioadă de 10 ani”, potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Potrivit sursei citate, este o facilitate creată pentru persoanele neasigurate, care au salvat o viață prin donarea de celule stem hematopoietice pentru un pacient neînrudit sau înrudit, în vederea accesării serviciilor medicale, în caz de nevoie.

Proiect privind eficientizarea cercetării şi avansarea rapidă către teste clinice ale unor potenţiale tratamente pentru Long COVID

Cercetători de top din centre academice prestigioase şi-au reunit forţele pentru a răspunde la întrebarea-cheie referitoare la cauza principală a COVID de lungă durată (”Long COVID”) şi anume dacă fragmente din coronavirus persistă în ţesuturile anumitor indivizi, informează Reuters.

Proiectul, denumit Iniţiativa pentru cercetarea Long COVID (Long Covid Research Initiative), are drept scop eficientizarea cercetării şi avansarea rapidă către teste clinice ale unor potenţiale tratamente. Împărtăşind diverse seturi de abilităţi şi resurse, grupul speră să descopere fundamentele ştiinţifice ale acestei afecţiuni pe care să le folosească apoi în proiectarea unor cercetări bazate pe probe.

Long COVID este o afecţiune complexă, incapacitantă, insuficient înţeleasă şi care poate dura multe luni după infectarea iniţială cu virusul SARS-CoV-2 şi din cauza căreia multe dintre persoanele afectate se află în incapacitate de muncă. Afectează unul din cinci americani adulţi care au avut COVID-19, potrivit Centrului pentru controlul şi prevenirea bolilor din SUA.

Iniţiativa beneficiază de o finanţare iniţială de 15 milioane de dolari din partea Balvi, un fond de investiţii ştiinţific format de Vitalik Buterin, cofondatorul platformei blockchain Ethereum. Include oameni de ştiinţă de la Universităţile Harvard, Stanford, University of California, San Francisco, Universitatea Yale şi J. Craig Venter Institute.

”Primul lucru pe care trebuie să-l înţelegem în ceea ce priveşte long COVID este dacă pacienţii mai au sau nu mai au virusul în organism”, a spus Amy Proal, din cadrul organizaţiei nonprofit PolyBio Research Foundation, expertă în boli cronice asociate cu infecţia, care va fi conducătorul ştiinţific al iniţiativei.

În prezent, nu există tratamente care să-şi fi dovedit eficienţa în cazul long COVID, boală care afectează peste 150 de milioane de persoane la nivel global.

Tot mai multe dovezi indică spre prezenţa virusului în ţesuturi care continuă să provoace un răspuns din partea sistemului imunitar, a spus ea.

Acest lucru ar putea explica seria de circa 200 de simptome asociate long COVID printre care dureri, febră, dureri de cap, tulburări cognitive, dificultăţi de respiraţie şi epuizare în urma unor activităţi minimale.

Cercetătorii vor folosi imagistică avansată şi tehnici de secvenţiere cu ajutorul cărora vor căuta dovezi ale virusului în ţesuturi şi vor analiza efectele asupra sistemului imunitar.

Dacă se va dovedi că persistenţa virală este cauza long COVID, iniţiativa de cercetare are drept scop testarea unor tratamente antivirale, precum şi a altor feluri de medicamente care ajustează sistemul imunitar.

”Antiviralele sunt obiectivul principal al testelor noastre clinice”, a spus Proal, adăugând că grupul ar dori să studieze Paxlovid, produs de Pfizer.

Unele studii de caz au demonstrat că Paxlovid a ameliorat simptomele la câţiva dintre pacienţii cu long COVID. E nevoie însă de teste ample, bine concepute pentru a demonstra că tratamentele sunt de ajutor şi a identifica care dintre pacienţi au cea mai mare probabilitate de a beneficia de acestea.

Un purtător de cuvânt al Pfizer a precizat că grupul ”explorează în mod activ” potenţiale studii colaborative, dar nu a dorit să ofere alte detalii.

Iniţiativa a fost organizată de un grup de pacienţi cu long COVID din domenii precum financiar, start-up-uri şi tehnologie şi care conduc eforturile pentru strângerea de fonduri, printre care grantul iniţial de 15 milioane de dolari, precum şi alte sume care nu au fost încă făcute publice, a precizat Henry Scott-Green, unul dintre organizatori.

Scopul este de a accelera cercetarea depăşind blocajele instituţionale şi de finanţare.

UE şi-a asigurat o nouă tranşă de vaccinuri împotriva variolei maimuţei

Uniunea Europeană şi-a asigurat o cantitate suplimentară de 170.920 de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei, în contextul îngrijorărilor legate de răspândirea acestei boli, au anunţat, miercuri, reprezentanţi ai Comisiei Europene, informează Reuters.

Noua comandă sporeşte de peste două ori cantitatea de doze de vaccin de care va dispune Uniunea Europeană, ridicând numărul dozelor achiziţionate în mod direct de către UE la aproape 335.000.

Dozele suplimentare vor deveni disponibile pentru livrare înainte de sfârşitul acestui an, în timp ce dozele care au fost deja cumpărate sunt în prezent distribuite în statele membre, a precizat Comisia Europeană.

„Deşi s-a constatat că numărul cazurilor de variola maimuţei a scăzut la nivelul UE în ultimele săptămâni, ameninţarea nu a trecut, iar noi nu putem să lăsăm garda jos”, a declarat comisarul european pentru Sănătate Stella Kyriakides.

De la începutul epidemiei de variola maimuţei, aproximativ 18.500 de cazuri au fost raportate de statele care sunt membre în UE şi de partenerii acesteia, Norvegia şi Islanda.

Guvernul a aprobat Strategia Națională de Control al Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030

Guvernul a aprobat în ședința de miercuri proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei în România, pentru perioada 2022-2030.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, documentul stabilește ”obiective care continuă eforturile pentru controlul și eradicarea tuberculozei și oferă un cadru pentru schimbări profunde, care să accelereze progresul și să răspundă în mod profesionist nevoilor pacienților”.

La fel ca în Strategia Națională TB 2015-2020, și în Strategia Națională TB 2022-2030, una dintre prioritățile strategice râmâne reducerea morbidității și mortalității TB prin menținerea unor rate adecvate de detectare și succes al tratamentului.

Noua strategie propune o schimbare radicală a modului în care sunt organizate, furnizate și decontate serviciile de tratament al tuberculozei (guvernanță, furnizarea serviciilor, finanțare), pentru atingerea obiectivelor de sănătate publica.

”Se propune schimbarea modelului de îngrijiri și asimilarea tot mai mare a inovațiilor din domeniu (noi medicamente, servicii, teste de diagnostic, vaccin, protocoale etc.), care sunt esențiale pentru progresul spre eliminarea tuberculozei în România. De asemenea, strategia aduce o schimbare de paradigmă, de la acțiuni focalizate, cu impact asupra reducerii treptate a incidenței TB, la acțiuni multisectoriale. Intervențiile trebuie să se concentreze nu numai pe aspecte biomedicale și pe ținte de sănătate publică ori intervenții socio-economice, ci și pe cercetări și inovații”, potrivit comunicatului citat.

Strategia națională de control al tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 va ghida acțiunile naționale pentru eliminarea acestei boli până cel târziu în anul 2035.

Strategia Națională pentru Controlul Tuberculozei în România pentru perioada 2022-2030 a fost elaborată ca răspuns la solicitarea Institutului Național de Sănătate Publică din România (INSP). Documentul a fost pregătit cu sprijinul financiar al Fondului Global și sub îndrumarea tehnică a personalului și consultanților OMS, pe baza contribuțiilor experților naționali.

INSP: Sub-varianta BA.5, detectată în peste 98% din secvențierile raportate în ultima săptămână

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că în săptămâna 29 august – 4 septembrie au fost raportate 247 de secvenţieri ale SARS-CoV-2, la care s-a detectat varianta Omicron.

Potrivit sursei citate, până la data de 4 septembrie 2022 au fost confirmate 8.539 cazuri cu varianta Omicron.

Dintre acestea, la 2.970 a fost detectată sub-varianta BA.2 (35%), din care una în săptămâna 29 august – 4 septembrie.

În aceeaşi săptămână, la trei cazuri a fost detectată sub-varianta BA.4, iar la 243 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5.

Până în prezent, la 2.142 cazuri a fost detectată sub-varianta BA.5 (25%). Proporţia acestora din urmă a fost de 1,1 ori mai mare faţă de săptămâna precedentă.

Conform sursei citate, până la data de 4 septembrie au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 16.871 de secvenţieri, din care 247 în ultima săptămână.

Cele 247 de secvenţieri au fost raportate de Institutul Cantacuzino (183), Institutul „Matei Balş” (64).

Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână

În săptămâna 29 august – 4 septembri au fost administrate 2.270 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 570 – prima doză, 503 – doza a doua, 800 – a treia doză şi 397 – doza a patra, potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Din numărul total de doze administrate, 36 au fost Pfizer Pediatric.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.888.110 doze de vaccin pentru 8.136.698 de persoane.

Un număr de 8.124.339 de persoane au primit schema completă şi 2.624.854 au fost imunizate cu doza a treia.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.060 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.239 de tip local şi 17.821 de tip general.