Agenţia Europeană pentru Medicamente: Deși numărul cazurilor COVID-19 este în scădere, pandemia nu s-a încheiat

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat că pandemia de COVID-19 încă nu s-a încheiat în pofida scăderii numărului de cazuri şi de decese, cerând ţărilor să implementeze programe de vaccinare cu doze booster înainte de venirea iernii, relatează AFP.

Datele adunate în ultimele săptămâni „au arătat că a existat o scădere a numărului total de cazuri şi de decese asociate COVID-19 în Europa”, a declarat responsabilul strategiei de vaccinare a EMA, Marco Cavalieri.

„Cu toate acestea, pe măsură ce se apropie toamna, trebuie să ne pregătim pentru un nou val de infecţii, conform tendinţei manifestate de virus în ultimii doi ani”, a declarat Cavaleri în cadrul unei conferinţe de presă a EMA, fără a oferi însă cifre exacte.

„Este important ca statele membre să se pregătească pentru administrarea vaccinurilor, în special a vaccinurilor adaptate (împotriva variantei Omicron), pentru a preveni răspândirea acestei boli în Europa”, a „, a declarat Steffen Thirstrup, medicul-şef al agenţiei europene, în cadrul unei videoconferinţe.

Săptămâna trecută, EMA a aprobat primul vaccin – o versiune adaptată a Comirnaty de la Pfizer/BioNTech – care ţinteşte subvariantele extrem de contagioase BA.4 şi BA.5 ale Omicron.

Germania recomandă utilizarea ca doză booster a serurilor adaptate împotriva variantei Omicron

Comitetul consultativ pentru vaccinare din Germania (STIKO) a recomandat marţi utilizarea vaccinurilor adaptate împotriva variantei Omicron ca doză booster pentru persoanele eligibile, relatează dpa.

STIKO, un comitet de experţi independent care consiliază guvernul în timpul pandemiei de COVID, a afirmat că este de preferat să fie utilizat un vaccin adaptat împotriva Omicron ca doză booster dacă pacientul nu a primit deja o a treia sau a patra doză, potrivit Agerpres.

Aceasta nu este însă o recomandare finală şi statele germane vor trebui să-şi dea şi ele aprobarea, astfel încât modificări sunt încă posibile.

Proiectul de recomandare se referă atât la vaccinurile care vizează subvarianta BA.1 a Omicron şi noul vaccin modificat pentru tulpinile BA.4/BA.5.

Proiectul de recomandare al STIKO afirmă că o primă doză booster – sau a treia doză de vaccin – este în continuare recomandată persoanelor cu vârsta de 12 ani şi peste – „de obicei la şase luni după schema de bază de vaccinare sau după refacerea după boală”.

Grupurile pentru care STIKO a recomandat o a doua doză booster, sau a patra doză de vaccin anti-COVID, include persoane cu vârsta de 60 de ani şi peste, precum şi pacienţii cu risc, precum persoanele imunodeprimate cu vârsta de 12 ani şi peste, rezidenţi ai căminelor de bătrâni şi angajaţi în domeniul sănătăţii. Şi în acest caz se aplică un interval de şase luni după vaccinarea cu schema de bază sau trecerea prin boală.

Pentru persoanele cu risc crescut, precum persoanele foarte în vârstă şi pacienţii cu imunodeficienţă, se recomandă o a cincea doză, în funcţie de vaccinurile şi infecţiile anterioare, a mai spus STIKO.

Tratamentul bazat pe o combinaţie de anticorpi cu acţiune îndelungată împotriva COVID-19, dezvoltat de AstraZeneca, aprobat în UE

Tratamentul dezvoltat de AstraZeneca, bazat pe o combinaţie de anticorpi cu acţiune îndelungată împotriva COVID-19, a fost aprobat în Uniunea Europeană pentru persoanele cu vârste de peste 12 ani, informează DPA.

Aprobarea emisă de Comisia Europeană s-a bazat pe rezultatele furnizate de un studiu clinic de fază 3 ce a vizat tratamentul, au anunţat reprezentanţii companiei britanico-suedeze.

Rezultatele au arătat că o doză de Evusheld oferă o protecţie semnificativă din punct de vedere clinic şi statistic împotriva riscului de agravare a maladiei COVID-19 până la o formă gravă, precum şi împotriva riscului de deces la adulţii nespitalizaţi care prezintă simptome uşoare sau moderate pentru cel mult şapte zile.

Tratamentul primise deja încă din luna martie 2022 autorizaţia de comercializare pe piaţă în Uniunea Europeană, însă decizia anunţată atunci de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) viza folosirea acestui cocktail de anticorpi doar ca o terapie preventivă de pre-expunere împotriva COVID-19 pentru adulţii şi adolescenţii de peste 12 ani ale căror sisteme imunitare erau prea slăbite pentru a răspunde la vaccinare. Tratamentul este deja disponibil în majoritatea ţărilor din Europa.

Cocktailul terapeutic combină două tipuri de anticorpi de sinteză (Tixagevimab şi Cilgavimab) şi se administrează sub forma a două injecţii intramusculare. Tratamentul este considerat eficient împotriva variantei Omicron a noului coronavirus.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Transformarea digitală a sistemului sanitar este elementul cheie care poate face sistemul mai eficient

Pandemia ne-a arătat că sistemul sanitar este elementul fundamental, pilonul construcției unor sisteme reziliente, a declarat, marți, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale. ”Orice construcție societală care se vrea durabilă trebuie să investească în sănătate. Nu e o vorbă, este realitatea”, a subliniat consilierul prezidențial.

”Pandemia e încă destul de aproape de noi și ar trebui să valorificăm lecțiile pe care ar fi trebuit să le învățăm în acești doi ani și jumătate. Această criză sanitară ne-a relevat și mai acut vulnerabilitățile din sistemul medical românesc. Trebuie să recunoaștem cu toții decenii de ignoranță în a prioritiza investițiile în sistemul sanitar. Pandemia a avut și puncte bune, dacă putem spune asta. Ne-a arătat că, dacă în ciuda deficiențelor sistemului luăm măsuri proactive și suficient de ambițioase, dacă le transpunem rapid în acțiune, putem să trecem peste momente critice”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la Conferința  „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată în cadrul Conferinţelor CursDeGuvernare.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun a afirmat că este momentul oportun pentru crearea unui institut de management sanitar care să formeze conducători performanţi la toate nivelurile.

”Managerii trebuie pregătiți în mod performant. Este momentul oportun, inclusiv legislativ, în care să creăm manageri performanți, la toate nivelurile. (…) Este foarte important să implicăm comunitățile în răspunsul la o situație de criză, este important să avem o strategie corectă de comunicare, adaptată cultural”, a precizat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

În opinia consilierului prezidențial, este esențial ”să investim în inovație, în cercetare, în digitalizare”.

”Cred că transformarea digitală a sistemului sanitar este elementul cheie care poate face sistemul să fie mai eficient, mai durabil, mai rezilient. Nu e doar o chestiune tehnică sau legislativă, ține și de aspecte organizaționale. Exemplu: toată lumea creează sisteme informatice, ele nu sunt din păcate interconectate. Atunci când am lucrat Planul de cancer ne-a fost foarte greu să obținem date reale, cifre exacte din România. Ține de aspectul cultural- nu e ușor să operezi IT pentru generațiile mai mature. E dificil să capeți competențe operaționale, în acest sens trebuie acționat”, a explicat consilierul prezidențial.

Educaţia este mijlocul „cel mai la îndemână” pentru a putea realiza „o tranformare reală” în orice sistem, a evidenţiat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.

”Investiția în educație este mijlocul cel mai la îndemână pentru a transforma orice sistem. (…) E mult mai ieftin să previi decât să tratezi”, a subliniat consilierul prezidențial.

Adela Cojan (CNAS), despre programele naţionale de sănătate curative: Acestea sunt într-o etapă de mare prefacere şi de modernizare

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat, marţi, că programele naţionale de sănătate curative sunt într-o etapă de modernizare.

„Sunt într-o etapă de mare prefacere şi de modernizare aceste programe naţionale de sănătate curative. În sensul în care evaluarea indicatorilor va fi complet modificată începând cu normele tehnice ale programelor de anul viitor, astfel încât să ne ştim şansele de supravieţuire în funcţie de investiţiile financiare pe care le facem după ce am prioritizat finanţarea lor. Bolile oncologice, bolile cardiovasculare, insuficienţa renală cronică – Programul naţional de dializă şi diabetul zaharat se află pe primele locuri ca şi nivel de finanţare, însă orientarea tot mai mare şi accentuată începând cu acest an a CNAS a fost pentru şi este şi va rămâne în continuare pentru componenta preventivă, fiindcă din calculele efectuate de noi a reieşit clar că investiţia pe partea preventivă, în medicina preventivă, ne poate reduce şi eficientiza cheltuielile”, a declarat Adela Cojan, la Conferința „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”.

Președintele CNAS a amintit, de asemenea, că în această vară au fost modificate mai multe acte normative, astfel încât să se înlesnească accesul asiguraţilor atât la medicamente, cât şi la serviciile medicale.

„Au fost modificate vara aceasta o serie de acte normative pentru a înlesni accesul asiguraţilor atât la medicamente, cât şi la serviciile medicale: faptul că s-au desfiinţat graniţele judeţene în ceea ce priveşte valabilitatea reţetei medicale; s-au desfiinţat graniţele judeţene în legătură cu valabilitatea biletului de trimitere, introducerea acelor pachete de servicii de prevenţie obligatorie – o dată pe an la persoanele peste 40 de ani şi o dată la trei ani pentru persoanele între 18 şi 30 de ani; oferirea posibilităţii medicilor de familie de a prescrie investigaţii paraclinice pentru depistarea precoce a afecţiunilor cu impact major în sănătatea publică şi cu posibilitatea decontării peste valorile de contract a acestor investigaţii”, a explicat președintele CNAS.

Totodată, au fost introduse şi molecule noi în lista de medicamente compensate şi gratuite, a mai spus președintele CNAS, Adela Cjoan.

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Obezitatea necesită o abordare multidisciplinară

Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a declarat, marți, că obezitatea nu este o boală pe care să o trateze un singur medic şi necesită o abordare multidisciplinară.

„Obezitatea este o problemă reală de sănătate publică şi lucrul acesta nu îl spun eu, îl spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a definit obezitatea ca pe o boală. La fel și Comisia Europeană care, în anul 2021, a lansat o inițiativă preluată și de România. Societatea Română de Endocrinologie, împreună cu Federaţia Asociaţiilor Societăţilor de Diabet şi Boli de Nutriţie, au elaborat deja, la nivel naţional, un ghid de recomandări care se referă nu numai la ceea ce trebuie să facă pacienţii şi modul în care îi educăm în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos, dar ceea ce trebuie să facă echipele medicale. Obezitatea nu este o boală pe care să o trateze un singur medic şi necesită o abordare multidisciplinară de la momentul depistării factorilor de risc şi până în momentul în care pacientul ajunge într-un stadiu atât de grav încât necesită, spre exemplu, o intervenţie chirurgicală”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la Conferința  „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată în cadrul Conferinţelor CursDeGuvernare.

Potrivit consilierului prezidențial, la nivel naţional funcţionează un forum dedicat obezităţii, asumat de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Ministerului Sănătăţii, CNAS, şi care are întâlniri periodice, „tocmai în ideea de a lansa politici publice pentru obezitate”.

Ministrul Sănătății: Va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină

Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marţi, că în cursul acestui an sau la începutul anului viitor va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină.

„A trecut acum un act legislativ legat de posibilitatea de a finanţa serviciile de telemedicină. Cred că lucrurile sunt pe repede înainte. (…) Important este că noi deja am promovat legislaţia care face posibilă dezvoltarea acestor servicii şi finanţarea acestor servicii (…). Este clar că încă din cursul acestui an, începutul anului viitor va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină mai ales că discutăm tot timpul despre accesul pacienţilor la servicii de sănătate, pe de o parte. Pe de altă parte, discutăm de deficitul de resurse umane în anumite zone şi este clar că telemedicina este unul dintre răspunsurile normale, coerente. Mai mult, există şi o strategie la nivelul OMS. Regiunea europeană a organizaţiei promovează o astfel de politică de extindere a accesului la servicii de telemedicină”, a declarat ministrul Sănătății la Conferința „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată de CursDeGuvernare.ro.

De asemenea, potrivit ministrului, normativele de personal din domeniul medical care sunt vechi trebuie adaptate realităţilor.

„Important este să înţelegem că normativele de personal, fie că discutăm despre personalul medical sau despre alte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, trebuie adaptate realităţii. Vedem că sunt multe lucruri care nu se mai potrivesc. Probabil că în viitor o să ajungem şi la o zonă de flexibilizare a secţiilor de spital. Aceste secţii care în mod tradiţional au un anumit număr de paturi şi deservesc exclusiv pacienţi cu anumite tipuri de patologii. Trebuie să devină flexibilă şi să se adapteze nevoilor de servicii medicale dintr-un anumit moment. Este clar că aceste normative de personal care sunt destul de vechi trebuie şi ele adaptate realităţilor”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Ministrul a declarat că instituția pe care o conduce este un partener „pentru toţi cei care încearcă să contribuie la îmbunătăţirea accesului pacienţilor din România la diverse soluţii terapeutice sau dezvoltarea programelor de natură preventivă”.

„Există multe categorii de pacienţi cu boli cronice şi ei trebuie să facă subiectul unor programe de acces la medicamente, mai ales că acum discutăm de terapie care ar putea să fie personalizată şi combaterea sau chiar vindecarea unor boli altădată considerate imposibil de vindecat, cum ar fi anumite tipuri de cancer, cred că trebuie să deschidă calea unei noi abordări în cadrul acestor programe naţionale de sănătate, în ariile terapeutice prioritare”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

În acest context, ministrul a dat exemplul pacienților diagnosticaţi cu HIV.

„Vedeți infecția HIV, care beneficiază de tratament de foarte mulți ani în România. Pacienții au în momentul de față o viață apropiată de normal, cu condiția să asigurăm la timp medicația”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

 

CursDeGuvernare.ro: Conferința “Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuției pacienților”

CursDeGuvernare.ro organizează, marți, conferința “Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuției pacienților”.

Conferința este transmisă live, între orele 9.00 – 13.00 pe CursDeGuvernare.ro, Facebook și YouTube.

”Dincolo de investițiile în sistemul de Sănătate – prevăzute în bugete și în proiectele europene – stau politicile de sănătate, astfel încât alocările să fie focusate pe eficiență. Cum arată marile programe de sănătate ale României, care e randamentul lor și cum ar arăta modelul ideal de investiții? Ce schimbări de perspectivă și măsuri concrete de resetare a adus cu sine experiența pandemiei Covid? Și ce prioritate are prevenția bolilor grave pe agenda celor care construiesc politicile de Sănătate publică în România? Oficiali decidenți din Guvern, Administrația prezidențială și Parlament, experți în Sănătate și din sectorul producător de inovație în domeniu împreună cu reprezentanți din sistemul public și cel privat dezbat la Conferința CDG”, precizează CursDeGuvernare.ro.

Spekerii din cadrul Conferinței sunt:

  • Prof. univ. dr. Alexandru RAFILA, Ministrul Sănătății
  • Dr. Cătălin VIȘEAN, Secretar de Stat, Secretar de stat, Ministerul Sănătății
  • Conf. univ. dr. Diana PĂUN, consilier prezidențial, departamentul de sănătate publică al Administrației Prezidențiale
  • Nicoleta PAULIUC, senator, Parlamentul României
  • Conf. Dr. Adela COJAN, președinte, CNAS
  • Bogdan Paul DOBRIN, secretar general, Agenția Națională pentru Achiziții Publice – ANAP
  • Dr. Adrian Gabriel MARINESCU, director medical, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”
  • Dr. Michael SCHENKER, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, director medical Centrul de Oncologie „Sf. Nectarie” Craiova
  • Alina CULCEA, președinte, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
  • Claudiu CHELEȘ, general manager România, Gilead
  • Cezar IRIMIA, președinte, Alianța Pacienților Cronici din România și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
  • Iulian PETRE, director executiv, UNOPA – Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
  • Adrian PANĂ, consultant, Center for Health Outcomes and Evaluation

Ghidul beneficiarului privind investițiile în ambulatorii de specialitate, cu fonduri din PNRR, publicat în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat, luni, Ordinul ministrului Sănătății privind aprobarea Ghidului beneficiarului pentru investiția specifică: I1.3. Unități de asistență medicală ambulatorie din cadrul pilonului V: Sănătate și reziliență instituțională — componenta 12: Sănătate — investiția I1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești.

”Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR, așa cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4. Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență”, se arată în document.

Potrivit sursei citate, procentul de nevoi medicale nesatisfăcute se menține crescut în România. Există, de asemenea, diferențe privind accesul la servicii medicale în funcție de regiune, etnie,
vârstă sau nivelul de venituri.

”Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural sau urbanul mic, cele din comunități marginalizate și cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală. (State of Health 2019 – OECD). În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de asistență medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale țării și, respectiv, între mediul rural și cel urban. În perioada ianuarie-decembrie 2018, serviciile medicale în ambulatoriu reprezintă 16,87% din totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale. Este necesară integrarea serviciilor medicale pentru asigurarea accesului egal și echitabil și pentru asigurarea continuitatea de îngrijiri. Asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate, spitalele, sectorul sănătății publice și cel al asistenței sociale funcționează fragmentat și neintegrat, îngreunând accesul populației la servicii medicale integrate. Capacitatea de îngrijire în asistența medicală primară, în ambulatoriile de specialitate este distribuită neuniform și insuficient utilizată, astfel că majoritatea serviciilor medicale continuă să fie furnizate în spitale” se arată în Ordinul citat.

Investiția are un buget total de 80.200.000 euro fără TVA și ”se va realiza prin derularea unui apel deschis prin care se vor finanța 30 de ambulatorii/unități medicale publice sau a altor structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie din care cel puțin 20 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi situate în regiuni sau municipalități mai puțin dezvoltate”.

Potrivit sursei citate, valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 2,6 milioane euro fără TVA și poate include:

  • construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea / transformarea și dotarea infrastructurii ambulatorii existente;
  • îmbunătățirea accesibilității spațiului pentru serviciile medicale;
  • asigurarea/modernizarea utilităților generale și specifice (inclusiv conectarea la utilități pe amplasamentul obiectivului de investiții);
  • achiziționarea de echipamente pentru infrastructura ambulatorie.

Data pentru deschiderea platformei pentru depunerea dosarelor de finanțare este 25 septembrie 2022, ora 10:00. Se pot depune proiecte până cel târziu 30 noiembrie 2022, ora 16:00.

Dosarele de finanțare se vor încărca pe www.proiecte.pnrr.gov.ro.

Ghidul beneficiarului poate fi consultat AICI 

Începe procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare

Procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) va fi lansat, miercuri, la Cluj-Napoca, a anunțat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

„Dacă în data de 10 septembrie, 2022, cele mai puternice organizaţii din neurologia mondială au semnat la Cluj-Napoca un memorandum imperios necesar transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România, tot la Cluj-Napoca va fi lansat miercuri, 21 septembrie, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. Evenimentul va fi prezidat de către Ministrul Sănătăţii, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Rectorul UMF Iuliu Haţieganu, Prof. Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu, Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti (fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie) şi Prof. Univ. Dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu, Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR) şi unul dintre coordonatorii acestei iniţiative”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de organizatori.

Scopul dezvoltării şi adoptării Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a creşte nivelul de sănătate a populaţiei din România prin informarea şi implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel naţional, în congruenţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2027.

„Dezvoltarea strategiei va porni de la expertiza societăţilor profesionale din domeniul neurologiei şi a altor specialităţi relevante şi va beneficia de consultarea activă şi exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România. În final, viziunea SNCBC va reuni şi integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru iniţiative de reformă în acest domeniu la nivel naţional”, se precizează în comunicat.

Potrivit sursei citate, principiile directoare ale SNCBC sunt:

  • Descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populaţional, precum şi a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate
  • Identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare şi optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum şi a entităţilor cheie în implementarea acestora.
  • Restructurarea finanţării serviciilor de sănătate funcţie de trasee ale pacienţilor
  • Consolidarea reţelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare
  • Actualizarea dovezilor ghidurilor internaţionale şi implementarea acestora în plan naţional
  • Creşterea accesului la servicii de recuperare neurologică
  • Dezvoltarea şi implementarea unor programe eficiente de prevenţie (primordială, primară, secundară şi terţiară)
  • Evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili şi uşor de apreciat

Conform sursei citate, în România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer). Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu.

„În 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată în comunicatul citat.

Conform sursei citate, în continuarea acestui proiect început înaintea pandemiei, în data de 10 septembrie , 2022, cele mai puternice organizaţii din domeniul bolilor cerebrovasculare din lume (World Stroke Organisation – WSO, World Federation for Neurorehabilitation – WFNR, European Federation of Neurorehabilitation Societies – EFNR) s-au reunit din nou la Cluj-Napoca sub coordonarea Departamentului de Neuroştiinţe al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, pentru a semna un memorandum de înţelegere în vederea transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România. Rezultatele acestui demers vor fi concretizate prin elaborarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect iniţiat de Academia Română şi Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăţi de profil şi cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale.

„Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare reprezintă prioritatea absolută a neurologiei româneşti într-un context global general de transformare inovativă a sistemului de sănătate din România . Toate acestea trebuie să conducă la o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii pacienţilor prin impunerea unor noi strategii şi condiţii de diagnostic, tratament, spitalizare şi de recuperare”, declară, citat în comunicat, prof. univ. dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu şi Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR).

Conform sursei citate, cu aceeași ocazie va fi abordată o altă temă importantă, anume sprijinul din partea Ministerului Sănătăţii pentru Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP).

În cadrul evenimentului de miercuri, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN.

Sănătatea creierului, o prioritate la nivel mondial

Anul acesta, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătăţii, a fost adoptat Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP). Prin lansarea IGAP, forurile mondiale decizionale se angajează să acorde prioritate sănătăţii creierului în următorul deceniu. Afecţiunile neurologice sunt principala cauză de dizabilitate şi a doua cauză de deces la nivel mondial. Mai mult de una din trei persoane va dezvolta o tulburare a creierului de-a lungul vieţii, multe dintre acestea putând fi prevenite şi tratate. În cele din urmă, IGAP intenţionează să consolideze strategia de luptă împotriva bolilor neurologice ca şi prioritate de top pe agenda factorilor de decizie la nivel mondial.

Academia Europeană de Neurologie (EAN), organizaţie ce reprezintă 47 de ţări din Europa şi din alte părţi ale lumii, este partener cheie în implementarea obiectivelor IGAP în Europa. Pe 10 mai, EAN a lansat Strategia de sănătate a creierului, conturând un program de reducere a poverii tulburărilor neurologice şi de promovare a sănătăţii creierului în Europa în următorii ani.