SJU Satu Mare: A doua prelevare de organe din acest an, de la o pacientă decedată în urma unui accident vascular cerebral

A doua prelevare de organe din acest an, de la o pacientă în vârstă de 70 de ani, decedată în urma unui accident vascular cerebral, a avut loc la Spitalul Județean de Urgență Satu Mare, informează Agenția Națională de Transplant (ANT).

”Pentru intervenţia de prelevare ficat, la Satu Mare, a fost prezentă echipa Institutului Clinic Fundeni, formată din Dr. Guenadiy Vatachki şi Dr. Marius Păun, care a adus speranța la viaţă pentru o pacientă de 40 de ani, aflată la cumpăna dintre viață și moarte din cauza unei insuficienţe hepatice acute post ingestie ciuperci. Intervenţia salvatoare de transplant hepatic a fost realizată cu succes de echipa chirurgicală a Centrului de Transplant Hepatic Institutul Clinic Fundeni , condusă de Prof.Dr. Vladislav Braşoveanu, cu suportul indispensabil al echipei ATI: Prof.Dr. Dana Tomescu, Dr. Andrada Tudor, Dr. Marian Tudoroiu”, potrivit unei informări a ANT.

Alți doi pacienți au primit șansa la o viață normală datorită operațiilor de transplant renal.

”Rinichii au fost prelevaţi de echipa Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj, condusă de Dr. Dan Pop. La Cluj, echipele de transplant ale #ICUTR Cluj, conduse de Dr. Dan Pop şi Dr. Mihai Suciu, au încheiat cu succes încă o verigă din acest lung lanţ: doi pacienţi, un bărbat de 65 de ani, şi o femeie de 56 de ani, au primit şansa la o viață normală datorită operațiilor de transplant renal”, arată sursa citată.

Masca facilă care poate detecta expunerea virală în urma unei conversaţii de 10 minute cu o persoană infectată

O mască facială care poate detecta expunerea virală în urma unei conversaţii de 10 minute cu o persoană infectată a fost dezvoltată de un grup de cercetători chinezi.

Agenţii patogeni respiratori care provoacă COVID-19 şi gripă se transmit prin aerosoli şi mici picături emise de persoanele infectate atunci când vorbesc, tuşesc sau strănută.

Masca bioelectronică portabilă creată de cercetători de la Universitatea Tongjin poate detecta virusuri respiratorii comune, inclusiv gripale şi coronavirusul, în pictăturile din aer sau aerosoli, după care îi vor alerta pe purtători prin intermediul dispozitivelor lor mobile.

„Cercetări anterioare au arătat că purtarea măștii poate reduce riscul de răspândire și de contractare a bolii. Așadar, am dorit să creăm o mască care să detecteze prezența virusului în aer și să alerteze purtătorul”, a declarat Yin Fang, autorul studiului și cercetător în materiale la Universitatea Tongji din Shanghai.

Masca facială extrem de sensibilă este capabilă să măsoare urme de lichid de 0,3 microlitri, precum şi mostre gazoase la o concentraţie ultra-scăzută de 0,1 femtograme pe mililitru, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în revista Matter.

Pragul de detecţie pentru lichidul care conţine proteine virale într-o încăpere închisă este de ”aproximativ 70 până la 560 de ori mai mic decât volumul de lichid produs într-un singur strănut şi mult mai redus decât volumul produs prin tuse sau vorbire”, a spus Fang Yin.

Echipa lui Fang a proiectat un senzor de mici dimensiuni care conţine trei tipuri de molecule sintetice care pot recunoaşte simultan proteine de suprafaţă pentru SARS-CoV-2, H5N1 şi H1N1.

Odată ce aceste molecule detectează proteinele-ţintă, un tranzistor ionic integrat în mască va amplifica semnalul şi îi va alerta pe purtători, potrivit unui studiu.

Creatorii au spus că pot cu uşurinţă să adapteze dispozitivul portabil în scopul detectării unor noi virusuri respiratorii.

Proiecte în valoare de peste 6 milioane de euro prin PNRR pentru Spitalul Clinic CF Timișoara

sursa foto: Spitalul Clinic CF Timișoara/Facebook

Spitalul Clinic CF Timișoara ar putea obține aproape 30 de milioane de lei pentru modernizarea unității sanitare, proiectul urmând să fie depus pentru finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, au anunțat, joi, reprezentanții unității medicale. Proiectul vizează reabilitarea, modernizarea și extinderea unor secții din spital, modernizarea laboratoarelor și achiziționarea de echipamente destinate reducerii infecțiilor intraspitalicești (nosocomiale).

„Practic, vrem să înfiinţăm mai multe saloane cu confort hotelier, încăperi prevăzute cu sisteme de presiune negativă, în care să fie internaţi pacienţi cu infecţii cu Clostridium difficile, una dintre cele mai frecvente infecţii ce pot fi dobândite intraspitalicesc, care provoacă o inflamaţie la nivelul colonului. Formele severe de boală pot duce la deces. Este nevoie de izolarea acestor pacienţi, pentru că transmiterea se poate face inclusiv prin folosirea în comun a unor obiecte contaminate. De aceea, având o structură funcţională de boli infecţioase pentru izolarea şi tratarea pacienţilor cu o asemenea infecţie, putem reduce riscul de transmitere a bacteriei şi la alţi pacienţi internaţi. Tot în cadrul acestui proiect, ne-am propus să realizăm controlul biologic al aerului din blocul operator şi din ATI. Vrem să modernizăm blocul operator, compartimentele de chirurgie, gastroenterologie şi obstetrică – ginecologie”, a declarat managerul Spitalului CF Timişoara, conf. dr. Stela Iurciuc.

Prin acelaşi proiect, spitalul ar putea fi dotat cu analizatoare automate sau semi-automate de identificare a micro-organismelor şi de efectuare a antibiogramelor. Totodată, vor fi cumpărate şi echipamente automate de testare şi de determinare a sensibilităţii la antibiotice.

În acelaşi timp, ar urma să fie achiziţionate echipamente destinate reducerii infecţiilor nosocomiale. În această categorie intră sisteme de decontaminare a aerului din încăperi, de dezinfecţie cu abur la presiune înaltă a suprafeţelor, sisteme de sterilizare a echipamentelor de protecţie şi sisteme bazate pe tehnologii moderne cu plasmă pentru sterilizarea instrumentarului medical.

„Finanţarea prin PNRR vine în continuarea unui alt proiect, început în urmă cu un an, prin care am reuşit obţinerea de fonduri europene prin Program Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Acesta va fi finalizat în decembrie 2022. Am atras 4,6 milioane de euro pentru dotări cu aparatură de ultimă generaţie în compartimentul de gastroenterologie, în secţiile urologie, chirurgie, oftalmologie, în ambulatoriul ORL şi cel de cardiologie, dar şi pe secţia de dermatologie. Obiectivul nostru este să modernizăm întreg spitalul. Din păcate, puţini sunt cei care ştiu că la Spitalul CFR Timişoara nu mai există restricţii de internare legate de apartenenţa la ceea ce a fost Casa de Sănătate a Ministerului Transporturilor. Orice pacient poate veni pentru consult în Ambulatoriu pe baza cardului de sănătate şi a unui bilet de trimitere de la medicul de familie. Dar poate fi şi internat, dacă medicul care-l consultă în spital decide acest lucru”, a explicat conf. dr. Stela Iurciuc.

Spitalul Clinic CF Timişoara are în structură 226 de paturi, 14 dintre acestea fiind alocate spitalizării de zi. Unitatea sanitară are 21 de specializări deservite de 44 de medici.

Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare are o nouă secție de Terapie Intensivă

sursa foto: CJ Maramureș/Facebook

Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie din municipiul Baia Mare beneficiază de o nouă secţie de Terapie Intensivă (ATI), după o investiție de 10 milioane de lei.

„Secţia ATI a fost realizată în cadrul proiectului de extindere a unităţii spitaliceşti, care cuprinde şi reabilitarea mansardei clădirii şi transformarea acesteia în saloane moderne, de ultimă generaţie. În ceea ce priveşte saloanele din compartimentul de terapie intensivă, acestea sunt dotate cu paturi speciale de terapie intensivă, dispun de monitoare de funcţii vitale de înaltă performanţă, conectate la staţia de monitorizare centralizată, ventilatoare mecanice şi sisteme formate din injectomate automate cu 6 seringi, 2 pompe de perfuzie şi 2 pompe de nutriţie. Ultimele dotări necesare au fost comandate şi urmează să fie recepţionate”, a informat, joi, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş, Ionel Bogdan.

Conform acestuia, valoarea investiţiei a ajuns la suma de 10 milioane de lei.

„Valoarea totală a proiectului este de 10 milioane lei, TVA inclus. Finanţarea a fost asigurată din bugetul Consiliului Judeţean Maramureş, în sumă de 6,7 milioane lei, 2,8 milioane lei au fost asiguraţi din fonduri proprii ale spitalului, urmând ca finanţarea din partea Consiliului Judeţean să fie suplimentată pentru finalizarea acestui obiectiv de investiţii”, a mai precizat Ionel Bogdan.

Preşedintele CJ Maramureş a subliniat că în cursul acestei săptămâni, instituţia va depune prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR, proiectul pentru construirea unei noi clădiri cu ambulatoriu la Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare.

Ministerul Sănătății anunță că România ar putea fi gazda unui Centru regional de excelență al OMS Europa la București

România ar putea fi gazda unui Centru regional de excelență al OMS Europa la București, a informat, miercuri, Ministerul Sănătății.

Guvernul României a aprobat, miercuri, Memorandumul pentru aprobarea constituirii grupului de lucru interinstituţional pentru înfiinţarea unui Centru de Excelenţă al Biroului Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) la Bucureşti.

„Documentul aprobă crearea unui grup interinstituţional, la nivel de secretar de stat sau asimilat cu această funcţie, sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, pentru avansarea propunerilor de organizare şi funcţionare a unui Centru de Excelenţă ca organism al OMS Europa”, informează un comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii.

Grupul de lucru va cuprinde reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului, RAPPS şi ai Departamentului Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale.

De asemenea, la şedinţele grupului de lucru pot participa şi reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

Potrivit sursei citate, constituirea unui Centru regional de excelenţă în România reprezintă o parte a iniţiativei OMS Europa dedicată evaluării impactului elementelor comportamentale şi culturale asupra sănătăţii.

Iniţiativa urmăreşte:

  • sprijinirea ţărilor interesate, precum şi a structurilor regionale şi subregionale, pentru a identifica oportunităţi de adoptare şi creare de bune practici în promovarea unei culturi a sănătăţii;
  • să producă un compendiu de bune practici pentru a face politicile, procesele, procedurile şi reglementările adecvate cultural, centrate pe oameni şi uşor de utilizat, cu accent deosebit pe includerea informaţiilor despre experienţa pacientului în elaborarea politicilor;
  • înfiinţarea unui centru de resurse pentru cercetările emergente privind factorii comportamentali şi culturali care afectează comportamentul în ceea ce priveşte sănătatea.

Senat: A fost adoptat Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România

Senatorii au adoptat, miercuri, cu unanimitate de voturi, proiectul legislativ de aprobare a Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România.

Propunerea legislativă are ca obiect aprobarea Planului naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România, pentru perioada 2023 – 2030, în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, precum şi la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit expunerii de motive, propunerea legislativă „răspunde nevoilor societăţii de a pune în centru pacienţii şi de a întări rezilienţa acestora, asigurându-le mijloace şi resurse pentru prevenirea şi, respectiv, tratarea cancerului ca boală care poate şi trebuie să fie învinsă”.

Senatorul Nicoleta Pauliuc, unul dintre inițiatorii acestei legi, a declarat, în plen, că numărul bolnavilor de cancer şi al deceselor cauzate de acesta va scădea substanţial odată cu aplicarea legii privind Programul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România.

„În fiecare an 100.000 de români sunt diagnosticaţi cu cancer şi tot în fiecare an 55 dintre ei pierd marea bătălie a vieţii lor. Prin legea de aprobare a Programului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului în România, tuturor acestor oameni le oferim deopotrivă muniţie împotriva bolii şi motivaţie să lupte. Odată ce această strategie va fi aplicată, adică adoptată de Parlament, promulgată de preşedinte, implementată de Ministerul Sănătăţii şi bugetată corespunzător de Executiv, sunt convinsă că toate aceste cifre înfiorătoare pe care vi le-am prezentat vor scădea substanţial (…). Eu cred că este nevoie de înţelegerea mai bună a realităţii afecţiunii, a opţiunilor şi un management corect al aşteptărilor. Iar aici avem destul de mult de lucrat, pentru că sistemul de sănătate are impresia că dacă şi-a făcut treaba, nu mai trebuie să-l intereseze calitatea vieţii bolnavului, odată ce el a ieşit din spital, din clinică sau din cabinet”, a precizat Nicoleta Pauliuc, potrivit Agerpres.

La nivel tehnic, documentul propune două modificări substanţiale de abordare administrativă a cancerului.

„Una din problemele majore cu care se confruntă doctorii din România ţine de faptul că nu avem un registru naţional al pacienţilor oncologici care să fie funcţional. În al doilea rând, se propune o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte stabilirea unei scheme de tratament pentru bolnavii de cancer. Se va insista mai mult pe consultarea interdisciplinară, să vorbească între ei şi oncologul, şi chirurgul, şi radiologul, şi persoana care se ocupă de aplicarea tratamentului cu chimioterapie, poate şi psihologul, pentru a stabili o cale de urmat pentru fiecare pacient în parte”, a explicat  Nicoleta Pauliuc.

Senatorul a adăugat că, prin adoptarea acestui proiect, România va fi printre primele ţări din Uniunea Europeană care adoptă o strategie anti-cancer.

„A existat o consultare largă pe plan, care este pe linia planului de luptă împotriva cancerului, adoptat la nivelul UE, în februarie 2021. Prin votul pe care urmează să îl acordaţi astăzi, România va fi printre primele ţări din UE care adoptă o strategie anti – cancer, în concordanţă cu cele mai înalte recomandări europene şi cu cele mai bune standarde de calitate. Ştiu că adoptarea acestui proiect şi implementarea sa de către Ministerul Sănătăţii va genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat. Vieţile bolnavilor oncologici au prioritate”, a concluzionat Pauliuc.

Senatul este prima Cameră legislativă sesizată.

OMS: Bolile netransmisibile, în multe cazuri evitabile, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial

Afecţiunile netransmisibile, precum bolile de inimă, cancerul şi diabetul, sunt responsabile pentru 74% dintre decese la nivel mondial, iar o acţiune decisivă împotriva factorilor de risc ar putea salva zeci de milioane de vieţi, conform unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), publicat miercuri, informează AFP.

Bolile netransmisibile, care în multe cazuri pot fi prevenite şi sunt cauzate de un stil de viaţă sau de condiţii de trai nesănătoase, ucid 41 de milioane de persoane în fiecare an, dintre care 17 milioane cu vârste de 70 de ani.

Afecţiunile cardiace, cancerul, diabetul şi bolile respiratorii sunt în prezent principalele cauze de deces la nivel mondial, înaintea bolilor infecţioase, subliniază OM.

„La fiecare două secunde, o persoană sub 70 de ani moare din cauza unei boli netransmisibile”, a declarat, la Geneva, Bente Mikkelsen, directoarea diviziei OMS responsabilă de caz, potrivit Agerpres.

Cu toate acestea, finanţarea pentru organizarea luptei contra acestor boli este insuficientă, crede aceasta.

În plus, bolile netransmisibile au un impact semnificativ asupra capacităţii celor afectaţi de a rezista în faţa maladiilor infecţioase, aşa cum a demonstrat în timpul pandemiei de COVID-19. În acest sens, s-a dovedit, spre exemplu, că obezitatea sau diabetul au crescut riscul de îmbolnăvire mai gravă sau chiar de deces din cauza COVID-19, subliniază raportul.

„Dacă aceste date oferă o imagine clară, problema este că lumea o ignoră”, avertizează raportul.

Contrar credinţei populare, aceste boli nu reprezintă o problemă care se manifestă în principal în ţările bogate. De fapt, 86% dintre decesele premature cauzate de bolile netransmisibile din întreaga lume survin în ţările cu venituri mici şi medii, potrivit studiului. Prevenţia şi îngrijirea sunt insuficiente.

Lupta contra bolilor netransmisibile nu este, prin urmare, doar o chestiune de sănătate, ci şi de „echitate”, a spus Mikkelsen.

Un nou portal cu date asupra bolilor netransmisibile, lansat miercuri de OMS, arată, spre exemplu, că cea mai mare prevalenţă a deceselor cauzate de afecţiunile cardiovasculare – ucigaşul numărul unu în lume – este în ţări precum Afganistan şi Mongolia.

„Prea des, mediul în care trăim ne limitează deciziile, făcând alegerile sănătoase dificile, dacă nu imposibile”, se arată în raport.

Deşi cifrele sunt surprinzătoare, OMS a subliniat că aceasta este o problemă ce poate fi, în cea mai mare parte, rezolvată.

Principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile sunt cunoscuţi, ca şi cea mai bună modalitate de a le trata.

Tabagismul, dieta nesănătoasă, abuzul de alcool, activitatea fizică insuficientă şi poluarea aerului sunt considerate principalele cauze ale apariţiei bolilor netransmisibile.

Fumatul este responsabil pentru peste opt milioane de decese în fiecare an.

„Peste un milion dintre aceste decese sunt în rândul nefumătorilor”, a declarat Doug Bettcher, consilier principal al directorului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus în domeniul bolilor netransmisibile.

Alte opt milioane de decese sunt atribuite alimentaţiei nesănătoase – hrană prea puţină sau prea multă sau de proastă calitate.

Abuzul de alcool, care cauzează, printre altele, ciroza hepatică şi cancer, ucide aproximativ 1,7 milioane de oameni pe an, în timp ce sedentarismul este responsabil pentru aproximativ 830.000 de decese.

Cu toate acestea, OMS susţine că există modalităţi dovedite de a reduce aceşti factori de risc, insistând că, dacă toate ţările le-ar implementa, în următorii şapte ani ar putea fi salvate 39 de milioane de vieţi.

Raportul subliniază că prin investiţii relativ mici în prevenţia şi tratamentul bolilor netransmisibile diferenţele ar putea fi uriaşe.

UMF „Iuliu Haţieganu”: A fost lansat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare

La Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a fost lansat, miercuri, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare.

„Este o temă foarte importantă lansarea strategiei naţionale de combatere a bolilor cerebrovasculare şi cardiovasculare, un demers care are atât susţinerea Guvernului României, a Ministerului Sănătăţii, cât şi a Administraţiei Prezidenţiale. Aceste demers este de o importanţă vitală pentru ţara noastră, care are ca principale cauze de mortalitate accidentul vascular cerebral şi complicaţiile bolilor arterotrombotice vasculare şi sunt convinsă că prin tot ceea ce se va defini în strategie viitorul pacienţilor cu accident vascular acut şi al asistenţei medicale va fi cu totul schimbat şi îmbunătăţirea supravieţuirii şi stării acestora după accidentul vascular cerebral va fi cu totul altul. Deci, calitatea vieţii pacienţilor va fi substanţial îmbunătăţită. Era foarte necesară această strategie, pentru că în România în primul rând se moare de complicaţii ale bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare, e ceva ce trebuia să facem chiar de mai mult timp”, a declarat prof. dr. Anca Dana Buzoianu, rectorul UMF „Iuliu Haţieganu”.

Evenimentul a fost prezidat de ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

„Patologia cardiovasculară şi cerebrovasculară, până la urmă discutăm de aceeaşi entitate, care afectează foarte serios din punct de vedere al sănătăţii, al afectării capacităţii de a lucra, de a fi o persoană activă în societate şi nu în ultimul rând din punct de vedere al mortalităţii populaţia din ţara noastră. Aceste patologii sunt răspunzătoare de cea mai mare mortalitate înregistrată, sunt pe locul întâi la cauzele de mortalitate în ţara noastră, iar ce se întâmplă de un timp încoace este un lucru pozitiv, în sensul că dacă unităţile acestea care tratează infarctul miocardic acut sunt mai răspândite în România şi au dus la câştiguri extraordinare din punct de vedere al supravieţuirii şi al reluării activităţii normale a unei persoane care suferă un infarct miocardic acut, în domeniul patologiei cerebrovasculare, dacă ne referim la accidentele vasculare de tip trombotic, lucrurile au evoluat, dar trebuie să le aducem cel puţin la acelaşi nivel ca în zona cardiovasculară din punct de vedere al accesului pacienţilor, nu din alt punct de vedere”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.

Ministrul a mai precizat că avem la nivel naţional circa 43 de centre care fac tromboliză, dar, „din păcate, doar patru centre care înlătură mecanic trombii, deci trombectomie”.

„E clar că la nivel naţional trebuie să existe un acces mult mai mare, pentru că intervenţia în primele ore după instalarea accidentului vascular cerebral este esenţială în primele 4-5 ore de la apariţia acestui eveniment nefericit. E clar că dacă ai doar patru, accesul este imposibil. Şi trebuie să vedem, să facem, dincolo de cadrul strategic şi de un plan de acţiune -pentru că asta ne dorim, să avem un plan de acţiune cuantificabil, care poate fi urmărit, poate fi dezvoltat şi implementat indiferent de persoanele care sunt temporar la Ministerul Sănătăţii sau la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, (…) să dezvoltăm un model de bune practici ca în alte ţări din Europa (…), un program coerent, măsurabil şi eficient din punct de vedere al rezultatelor obţinute prin redarea sănătăţii complete, dacă se poate, pacienţilor, evitarea complicaţiilor şi mai ales a decesului”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Unul dintre artizanii proiectului este prof. dr. Dafin Mureşanu, director al Departamentului de Neuroştiinţe al UMF „Iuliu Haţieganu” şi preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare, care a subliniat importanţa parteneriatelor realizate pentru acest proiect.

„Absolut nimic nu se poate construi fără parteneriate. Ne aflăm în faţa unui proiect care beneficiază de o susţinere, poate mai mare decât oricând, din partea Ministerului Sănătăţii şi care este expresia unui parteneriat greu de realizat în general (…), pe de o parte între societăţile profesionale din România -Societatea de Neurologie, d-na prof. Tiu (…), Societatea de Cardiologie, prof Vinereanu (…), Societatea de Neurochirurgie, prof. Florian (…)-, societăţi internaţionale (…), cu toţii ne-am dat mâna în a încerca să găsim o structură care să ne facă să avem un transfer cât mai fluid, cât mai bun de know how specific, dar şi de o susţinere permanentă. De asemenea, două universităţi mari, principalele universităţi de medicină din România, Universitatea Iuliu Haţieganu, şi aici este doamna rector (…), şi Univeritatea Carol Davila din Bucureşti. Noi suntem, să spunem iniiatorii acestui proiect, într-un fel, dar deasupra există şi o coordonare foarte importantă a Academiei Române. Iată, deci, parteneriat între societăţi profesionale, între universităţi, între toate aceste structuri interne româneşti şi tot ceea ce înseamnă structurile internaţionale”, a spus, în aceeaşi conferinţă de presă, prof. dr. Dafin Mureşanu.

În cadrul evenimentului de miercuri a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN.

În România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer), potrivit sursei citate.

„Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu. În anul 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată într-o prezentare a organizatorilor.

Comisia Europeană recomandă extinderea publicului ţintă pentru depistarea cancerului de sân

Comisia Europeană recomandă extinderea publicului ţintă pentru depistarea cancerului în UE, în special scăderea la 45 de ani a vârstei la care femeile sunt eligibile pentru un screening organizat al cancerului de sân, relatează AFP.

„Trebuie să depistăm mai mult şi mai bine”, a declarat comisarul UE pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, ea însăşi fiind o supraviețuitoare a cancerului de sân.

„Propunem să extindem depistarea cancerului de sân (care, conform recomandărilor europene actuale, vizează femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani) la femeile cu vârsta cuprinsă între 45 şi 74 de ani”, a spus comisarul cipriot.

„În plus, recomandăm utilizarea imagisticii prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru femeile cu sâni deosebit de denşi”, a adăugat Stella Kyriakides.

De asemenea, Comisia recomandă ca testul HPV (infecţie cu papilomavirus uman) să fie propus femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 şi 65 de ani la fiecare cinci ani, mai degrabă decât examenul citologic („testul Papanicolau”). Pentru depistarea cancerului colorectal, sunt recomandate teste imunochimice din fecale la persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani pentru a determina necesitatea unei monitorizări prin endoscopie.

Comisia propune, de asemenea, introducerea screening-ului pentru cancerul pulmonar, cancerul de prostată şi, în anumite condiţii, cancerul de stomac.

În cazul cancerului pulmonar, se preconizează un screening pentru fumătorii înrăiţi şi foştii fumători înrăiţi cu vârsta cuprinsă între 50 şi 75 de ani. În cazul cancerului de prostată, se propune introducerea unui test (antigen specific de prostată) pentru bărbaţii cu vârsta de până la 70 de ani, cu un RMN suplimentar ca test de urmărire.

În cele din urmă, responsabilul european recomandă screening-ul pentru cancerul de stomac în ţări sau regiuni în care incidenţa şi rata mortalităţii acestui cancer sunt ridicate.

Stella Kyriakides şi-a exprimat speranţa că aceste recomandări vor fi aprobate de către Consiliu – instituţie care reprezintă statele membre – până în decembrie.

21 septembrie – Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer

0

Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este marcată, în fiecare an, la 21 septembrie, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra acestei boli şi pentru a înlătura stigmatul care persistă în jurul acesteia şi a tuturor tipurilor de demenţă.

Pe parcursul lunii septembrie, Alzheimer’s Disease International (ADI), Federaţia internaţională a asociaţiilor de Alzheimer şi demenţă din întreaga lume, transmite un apel mondial, nu doar pentru organizaţiile mari, asociaţii, grupuri constituite pentru a lupta cu această boală, de a organiza acţiuni, ci pornind de la nivel individual în ce priveşte implicarea.

În 2022, ADI continuă campania de anul trecut „Cunoaşteţi demenţa, cunoaşteţi boala Alzheimer”, care s-a concentrat pe informarea pentru primirea unui diagnostic. În acest an, Federaţia pune un accent pe sprijinul post-diagnostic, ca urmare a evoluţiilor cercetărilor recente şi a potenţialelor descoperiri în domeniu, potrivit www.alzint.org.

Cu prilejul Zilei mondiale pentru combaterea bolii Alzheimer, pe 21 septembrie, este lansat, în fiecare an, raportul mondial Alzheimer. Denumit în 2022, „Viaţa după diagnostic: navigarea prin tratament, îngrijire şi sprijin.”, susţine acţiunile demarate oferind o perspectivă globală asupra modelelor de îngrijire după primirea unui diagnostic şi a celor mai bune practici, studii de caz, comentarii şi perspective atât pentru persoanele care trăiesc cu demenţă cât şi pentru îngrijitorii acestora, continuând şi lupta împotriva barierelor existente.

Lansată de către Federaţia internaţională pentru Alzheimer, în 1994, cu sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Ziua mondială pentru combaterea bolii Alzheimer este motivată de necesitatea de a face cunoscută această boală, pentru a opri stigmatizarea persoanelor afectate de ea.

Impactul bolii Alzheimer asupra lumii, în prezent, este în creştere, iar stigmatizarea şi dezinformarea care înconjoară această afecţiune rămâne o problemă care necesită acţiuni ample, la nivel internaţional, se subliniază pe www.worldalzmonth.org. Organizaţii şi persoane de pretutindeni se pot implica în a sprijini tema campaniei discutând despre demenţă cu familia, prietenii şi colegii. Campania poate fi urmărită şi pe reţelele de socializare.

Alzheimer’s Disease International, fondată în 1984, cuprinde în prezent 105 de asociaţii axate pe bolile de demenţă şi Alzheimer. Are statut consultativ din 2012 pe lângă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Misiunea ADI este de a îmbunătăţi calitatea vieţii persoanelor afectate de această maladie şi a familiilor acestora.

Această afecţiune a fost identificată pentru prima dată, în 1906, de medicul german Alois Alzheimer. Această maladie neurodegenerativă afectează celulele creierului şi ale coloanei vertebrale, cauzează un proces de deteriorare progresivă a funcţiilor cognitive (atenţia, percepţia, memoria, etc.). Afectează 50-60% dintre persoanele cu demenţă. Alte tipuri de demenţă includ demenţa vasculară, demenţa cu corpuri Lewy şi demenţa frontotemporală. De asemenea, demenţa poate afecta uneori şi persoanele cu vârsta sub 65 de ani. Aceasta este cunoscută sub numele de demenţă cu debut tânăr.