27.8 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    România va primi prin donație de la NATO două echipamente de producere a oxigenului medical

    ​România va primi prin donație de la NATO două echipamente de producere a oxigenului medical, a informat, marți, Guvernul. Aceste echipamente medicale, cu o valoare de piață cumulată de aproximativ 910.000 de dolari, sunt destinate încărcării buteliilor de oxigen medical necesare continuării îngrijirilor medicale pentru pacienții care necesită oxigen.

    Premierul Nicolae Ciucă a convocat marți, în format hibrid, Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pentru aprobarea procedurilor prin care România va beneficia de două echipamente de producere a oxigenului medical, donate de NATO.

    ”Mulțumesc partenerilor noștri din Alianța Nord-Atlantică pentru acest act puternic de solidaritate și sprijin, dovadă a relației strategice consolidate, orientată spre reziliență și protecție a comunităților în fața dezastrelor”, a afirmat prim-ministrul Ciucă.

    CNSU a aprobat Hotărârea nr. 38 din 30.08.2022, ca urmare a scrisorii Centrului Euro-Atlantic de Coordonare a Răspunsului la Dezastre prin care informează reprezentantul României la NATO cu privire la faptul că Alianţa Nord-Atlantică îşi exprimă disponibilitatea de a face o donaţie României.

    Potrivit hotărârii, „se acceptă donaţia făcută de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) statului român, constând în două echipamente de producere a oxigenului medical destinate încărcării buteliilor de oxigen medical”.

    Donaţia este formată din două instalaţii de umplere cu oxigen pentru cilindrii de oxigen medical şi echipament complementar în valoare de peste 900.000 dolari, respectiv 4.447.426 lei, calculat în lei la cursul BNR din data 29 august.

    Bunurile vor intra în proprietatea privată a statului şi se dau, prin Hotărâre de Guvern, în administrarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, în vederea constituirii ca stoc de urgenţă medicală.

    „Secretarul de stat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă emite ordinul prin care aprobă donaţia (…) şi-l mandatează pe reprezentantul permanent al României la NATO, domnul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar Dan Neculăescu pentru îndeplinirea formalităţilor de acceptare a donaţiei, în numele statului român, pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Predarea-primirea bunurilor şi transportul acestora în România se asigură de către Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din centrul Operaţional Sud (prin Mario Rondinelli SMC, 74121 Taranto Italia)”, se precizează în hotărârea CNSU.

    Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, întreprinde demersurile necesare pentru asigurarea tuturor cheltuielilor ocazionate de transport, conform prevederilor legale.

    În cadrul transportului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă preia şi transportă în Republica Moldova – Chişinău şi asistenţa internaţională furnizată acestei ţări de către NATO prin proiectul PRTF B/07, constând în materiale sanitare – echipamente de protecţie, se mai arată în document.

    MS: 34 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 219 persoane

    Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.046 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 2.141 mai multe față de ziua anterioară. 830 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 187 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.717 cu 219 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 219 persoane, cu 26 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 219 pacienți internați la ATI, 181 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 351 sunt minori, 348 fiind internați în secții, cu 30 mai puțini față de ziua anterioară și 3 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

    Până astăzi, 66.673 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

    În intervalul 29.08.2022 (10:00) – 30.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 34 decese (18 bărbați și 16 femei), fără decese raportate anterior intervalului de referință.

    Dintre cele 34 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 9 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 16 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

    Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 7 erau vaccinați.

    În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.384 teste RT-PCR ( 2.852 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.532 la cerere) și 18.638 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.421.988 teste RT-PCR și 11.222.009 teste rapide antigenice.

    Ministerul Sănătății: Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei și rubeolei, în transparență decizională

    Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin privind aprobarea Planului de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital și a Instrucțiunii privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare.

    Planul de acțiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.

    Infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.

    Proiectul de ordin cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.

    Strategii cheie

    Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Potrivit proiectului de Ordin, acestea sunt:

    1. Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
    2. Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.
    3. Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.
    4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
    5. Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.

    În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie

    În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înțelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică.

    În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

    Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii:

    • contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii
    • personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici
    • persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii
    • adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

    În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.

    Context epidemiologic

    Începand cu anul 2009 acoperirile la vaccinarea cu ROR, atât la prima cât și la a doua doză, au inceput să scadă continuu ajungând sub nivelul (95%) celor care asigură controlul bolii.

    Consecințele acestui fenomen s-au concretizat în apariția și evoluția unor epidemii, care s-au succedat la intervale scurte de timp, în perioada 2010 – 2020.

    Epidemia de rujeolă, care a debutat la sfârșitul lunii august 2010, a evoluat până în 2013 și a totalizat un numar de 13.586 de cazuri, din care 4 decese. Cea mai afectată a fost grupa de vârstă sub 1 an (incidența = 760,9 la 100 000 locuitori), urmataă de grupa de vârstă 1-4 ani (incidența = 333,2 la 100 000 locuitori) și grupa de vârstă 5-9 ani (incidența = 115 la 100 000 locuitori). Boala a apărut la copii nevaccinați (peste 70% din cazuri). Cea mai importantă măsură de intervenție a constat în organizarea unor campanii suplimentare de vaccinare cu ROR în zonele afectate (copii cu vârste între 7 luni – 7 ani fără antecedente vaccinale antirujeolice); astfel, au fost vaccinați aproximativ 4.500 de copii.

    În perioada septembrie 2011- decembrie 2012, în România, a evoluat concomitent cu epidemia de rujeolă și o epidemie de rubeolă, care a totalizat un numar de 24.627 de cazuri; nu s-a inregistrat niciun deces. Cele mai afectate grupe de vârstă pentru ambele genuri au fost : 15-19 ani, cu 16.245 (65,9%) cazuri, fiind urmată de grupa de vârstă 10-14 ani, cu 3.314 (13,5%) cazuri, respectiv grupa 20-24 ani, cu 2.370 (9,6%) cazuri. Cele mai multe cazuri – 24.067 (97,7%) au apărut în rândul persoanelor nevaccinate.

    În epidemia de rujeolă care a evoluat în perioada 2016 – 2019 au fost raportate peste 20.000 de cazuri, din care 64 de decese. Cea mai afectată grupă de vârstă (incidență > 900/100.000) a fost cea sub 1an (neeligibili la vaccinarea cu ROR). Ponderea cea mai mare a deceselor (51,1%) s-a înregistrat la grupa de vârstă sub 1 an.

    Tulpina de virus rujeolic identificată a fost de import (B3), diferită față de tulpina endemică din România (D4).

    În România, supravegherea infecției rubeolice congenitale (inclusiv a sindromului rubeolic congenital) se face conform “Metodologiei de supraveghere a IRC/SRC”, utilizând definițiile de caz ale Uniunii Europene.

    Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital poate fi consultat AICI

    Instrucțiunea privind vaccinarea cu ROR in cadrul asistenței medicale primare poate fi consultată AICI

    FABC: Proiect pentru îmbunătățirea calității vieții pacienților cu cancer

    Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania (FABC) inițiază „o abordare unică în tratamentul cancerului atât în România cât și în Europa de Est prin proiectul: Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice”.

    Proiectul se dorește a fi un demers care sintetizează concluziile specialiștilor oncologi din Europa și Statele Unite ale Americii, conform cărora medicamentele, tehnologia și cercetarea nu sunt suficiente în lupta cu această maladie atunci când calitatea vieții pacientului oncologic este afectată, se arată într-un comunicat al FABC.

    Proiectul pilot „Îmbunătățirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oncologice” va fi implementat în colaborare cu cele 3 Institute de Oncologie din țară. La Institutul Oncologic București proiectul este deja în curs de implementare urmând a fi preluat de Institutul Regional de Oncologie Iași și de Institutul Oncologic Cluj-Napoca.

    Principalele direcții ale proiectului sunt Nutriția Oncologică, Consilierea Psihologică și Managementul terapiei limfedemului.

    „Este vorba despre o abordare interdisciplinară în care, pe lângă medicii specialiști să fie integrați și acceptați și specialiștii în nutriție si dietetică, specialiștii în psihoterapia oncologică precum și specialiștii în terapia limfedemului și în recuperarea fizică medicală. Și pe lângă toate acestea avem nevoie de pacient în această echipă: un pacient cu stima de sine, cu încredere în coechipieri”, precizează coordonatoarea acestui proiect, Roxana Raluca Bârzu.

    Nutriția Oncologică

    În prima faza de implementare a proiectului FABC la IOB se vor oferi gratuit consultații de nutriție oncologică tuturor pacienților oncologici care sunt în terapie la Institut.

    Pacienții care vor începe tratamentele oncologice vor beneficia de evaluare nutrițională, consiliere și monitorizare nutrițională pe toată durata tratamentului oncologic. Toate aceste servicii vor fi oferite de nutriționiști dieteticieni care sunt specializați în nutriția pacientului cu afecțiuni oncologice, se mai arată în comunicatul citat.

    „Obiectivul nostru este să oferim pacienților oncologici informații corecte în ceea ce privește alimentația lor în etape diferite ale bolii și ale tratamentului. De cele mai multe ori, pacienţii își iau singuri informația de pe surse îndoielnice și ajung să intre în terapie dezechilibrați din punct de vedere nutrițional. Unii dintre ei abordează diete restrictive care le epuizează organismul înainte ca ei sa înceapă tratamentele. Alții încep să creadă că soluția constă în așa-zisele alimente miraculoase. De aceea ne propunem să desființam cu ajutorul specialiștilor nutriționiști și dieteticieni aceste mituri”, a explicat Roxana Raluca Bârzu.

    Cu ajutorul specialiștilor în nutriție si dietetică, susține coordonatoarea proiectului, vor fi elaborate noi meniuri pentru pacientul oncologic și va fi dotată bucătăria spitalului cu cele mai performante echipamente, dar vor fi inițiate și ghiduri de nutriție pe înțelesul pacienților oncologici, în funcție de afecțiuni.

    „Pasul cel mai important din cadrul acestei Etape este însă monitorizarea și evaluarea nutrițională a pacientului oncologic prin intermediul testelor specifice care se vor putea realiza în cadrul Centrului de Cercetare existent în Institutul Oncologic București“ a mai precizat coordonatoarea proiectului.

    Consilierea psihologică

    În lupta cu cancerul este foarte importantă păstrarea stimei de sine. Mulți pacienți trăiesc sentimente și emoții contradictorii: se simt frustrați, devin furioși, cad în depresie, se simt abandonați, se izolează și își pierd încrederea în ei și mai ales în efectul terapiilor unii dintre ei abandonând tratamentele, precizează sursa citată.

    În cadrul acestei etape, pacienții vor putea beneficia de sesiunile gratuite de psihoterapie care pot fi individuale dar și de grup. Tot în cadrul acestei etape inițiatorii au în vedere dotarea cu sisteme de tip cooling-scalp, o tehnologie care permite pacientului oncologic să-și păstreze părul în timpul chimio-radioterapiei, vor fi oferite proteze mamare și servicii cosmetice dedicate pacientelor oncologice.

    Managementul terapiei limfedemului și recuperare fizică medicală

    În această etapă, se precizează în comunicat, pacienţii vor beneficia gratuit de serviciile specialiștilor în terapia limfedemului și în recuperare fizică medicală.

    Inițiatorii își propun să pună la dispoziția pacienților oncologici saloane de recuperare fizica medicală dar și spații de recreere în cadrul cărora pacienţii oncologici să poată socializa, să aibă acces la o bibliotecă și eventual chiar la un mic cinema.

    Toate studiile din ultimii ani acordă o importanță din ce în ce mai mare acestor 3 direcții descrise pe care dorim să le implementam prin intermediul acestui Proiect, arătând cât de importantă este calitatea vieții pacienților oncologici în timpul terapiilor, mai precizează comunicatul transmis de FABC.

    „Scopul final al proiectului inițiat și implementat de FABC este că aceasta noua abordare să poată fi multiplicată și aplicată în toate spitalele României care tratează bolnavi cronici, nu doar pe cei oncologici”, a declarat președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din Romania, Cezar Irimia, citat în comunicat.

    Proiect: Ajutor suplimentar de deces în cazul personalului medical care a participat la acţiuni împotriva COVID-19

    Soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau orice altă persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de decesul unei persoane din cadrul personalului medical care a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, beneficiază de un ajutor suplimentar de deces egal cu de două ori cȃştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care a survenit decesul.

    Măsura este prevăzută în proiectul de Ordin privind modalitatea de acordare a drepturilor stabilite la art. 3 alin.(1) din Legea nr.56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, publicat în transparență decizională.

    Vă prezentăm textul proiectului de Ordin publicat în transparență decizională:

    Ministrul Sănătății emite prezentul ORDIN:

    Art.1 În urma decesului unei persoane din cadrul personalului medical care a participat la acţiuni medicale împotriva COVID-19 prevăzut la art.2 alin (1) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, încadrat în instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii, beneficiază de ajutor suplimentar de deces o singură persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau orice altă persoană care prezintă unităţii angajatoare documentele justificative, prevăzute la art.3 alin.(3) din Legea nr. 56/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

    Art.2 Ajutorul suplimentar de deces se suportă din bugetul Ministerului Sănătăţii, cu încadrarea în creditele de angajament şi creditele bugetare aprobate în buget.

    Art. 3 Unitatea angajatoare acordă ajutorul suplimentar de deces care este egal cu de două ori cȃştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului în care a survenit decesul.

    Art. 4 Conducerea instituţiei angajatoare completează situaţia centralizatoare, prevăzută în anexa 1 la prezentul ordin, anexȃnd documentele prevăzute la art.3 alin. (3) din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi declaraţia pe propria răspundere, prevăzută în anexa 2 la prezentul ordin.

    Art. 5 Anexele 1 şi 2, fac parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 6 Direcţiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, precum și instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

    Art. 7 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    MO: Metodologia de implementare a proiectului-pilot privind îngrijirea în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România

    Ordinul ministrului sănătății pentru aprobarea Metodologiei de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Scopul proiectului-pilot este de a stabili mecanismele necesare pentru realizarea diagnosticului de tuberculoză și, respectiv, pentru inițierea și monitorizarea tratamentului tuberculozei la nivelul dispensarelor de pneumoftiziologie, pentru acele categorii de pacienți care sunt eligibili, conform metodologiei, se arată în Ordinul citat.

    Potrivit sursei citate, Proiectul-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România este coordonat din punct de vedere tehnic de Ministerul Sănătății prin Unitatea de Planificare și Implementare de Politici ale Programului ROU-T-MOH „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România”, iar din punct
    de vedere metodologic de către Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

    „Proiectul-pilot se va derula în perioada 1 septembrie 2022—31 martie 2023 în dispensarele de pneumoftiziologie din municipiul București și în dispensarele de pneumoftiziologie din județele Ialomița (dispensarele TB Slobozia, Urziceni și Fetești), Botoșani (dispensarele TB Botoșani și Dorohoi), Maramureș (dispensarele TB Baia Mare, Târgu Lăpuș și Sighetu Marmației), Mehedinți
    (dispensarele TB Drobeta-Turnu Severin și Vânju Mare), Brașov (dispensarele TB Brașov și Făgăraș), Călărași (dispensarele TB Oltenița), Constanța (dispensarele TB Constanța și Mangalia),
    Galați (dispensarele TB Dispensarul TBC nr. 1 Galați și Tecuci), Iași (dispensarele TB Iași, Pașcani și Hârlău), Olt (dispensarele  TB Slatina, Drăgănești și Scornicești), Suceava (dispensarele TB Suceava și Fălticeni), Satu Mare (dispensarele TB Satu Mare și Tășnad), Teleorman (dispensarele TB Videle și Roșiori de Vede) și Tulcea (dispensarele TB Tulcea și Babadag)”, se arată în Ordinul publicat în Monitorul Oficial.

    Potrivit Metodolgiei de implementare a proiectului-pilot, populația țintă este compusă din pacienții adulți, care îndeplinesc criteriile de suspect TB și se adresează dispensarelor din București și din judetele Ialomita, Maramureș, Botoșani, Mehedinți,Brașov, Călărași, Constanța, Galați, Iași, Olt, Suceava, Satu-Mare, Teleorman și Tulcea în vederea confirmării diagnosticului și inițierea tratamentului.

    „Pacientul se prezintă în dispensarele de pneumoftiziologie (…) ca suspect TB, din proprie inițiativă sau îndrumat din alt serviciu medical (medic de familie, camera de garda, altă specialitate medicală etc) sau nemedical (centru social etc.) având elemente anamnestice sugestive de tuberculoză (simptome, contact TB sau aparțin unei categorii la risc pentru tuberculoză: infectați HIV, candidați la transplantul de organe sau celule stem, pacienți cu afecțiuni autoimune în vederea administrării terapiei biologice)”, arată sursa citată.

    Pacientul care se prezintă la unul dintre dispensarele de pneumoftiziologie este examinat clinic și radiologic. Pe baza rezultatelor acestor examinări (leziuni sugestive de TB) și a examenului
    microbiologic al sputei (microsocopie), pacientul este fie caz infirmat, fie este declarat bolnav TB.

    Potrivit sursei citate, „în cazul în care pacientul este declarat bolnav TB, i se va recolta sputa pentru testare GENEXPERT. Dacă la testarea GENEXPERT rezultatul arată TB sensibilă, el va fi inclus în programul pilot și se va iniția tratamentul la nivelul dispensarului”.

    Conform Metodologiei, pacientul inclus în programul pilot trebuie să întrunească următoarele condiții:

    1. are vârsta de peste 18 ani

    2. are domiciliul în București sau ȋn zonele limitrofe Bucureştiului arondate dispensarelor de pneumoftiziologie, respectiv în județele selectate (Ialomita, Maramureș, Botoșani, Mehedinți, Brașov, Călărași, Constanța, Galați, Iași, Olt, Suceava, Satu-Mare, Teleorman și Tulcea) si este diagnosticat cu următoarele:

    • a) caz TB pulmonară cu microscopie negativă sau pozitivă la examenul bacteriologic,
      indiferent de rezultatul testului GeneXpert sau
    • b) caz TB extrapulmonară

    3. diagnosticarea conform punctului 2, a și b, reprezintă criterii de spitalizare

    4. nu reprezintă o urgență medicală

    „Pacientul inclus în programul pilot va începe tratamentul antituberculos în unul din dispensarele TB din București sau din dispensarele județelor Ialomita, Maramureș, Botoșani, Mehedinți, Brașov, Călărași, Constanța, Galați, Iași, Olt, Suceava, Satu-Mare, Teleorman și Tulcea. Pacientului declarat bolnav de tuberculoză i se va recolta spută pentru efectuarea testului GeneXpert, iar dacă testul va indica rezistență la tratament acesta va fi indrumat către internare în spital. Dacă testul arată TB sensibilă el va continua tratamentul în ambulator. Înrolarea pacienților în programul pilot va continua până la data încheierii proiectului „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” finantat de Fondul Global sau în urma deciziei finanțatorului ca urmare a atingerii obiectivului de extindere cu succes a modelului de îngrijiri la nivelul întregii țări”, se mai arată în Ordinul publicvat în Monitorul Oficial.

    Metodologia de implementare a proiectului-pilot privind modelul de îngrijire în sistem ambulatoriu a pacienților cu tuberculoză din România poate fi consultată AICI

    Coronavirus: Prima țară care a autorizat un vaccin bivalent împotriva COVID-19

    Agenţia de reglementare a medicamentelor din Elveţia, Swissmedic, a anunţat, luni, că a autorizat primul vaccin bivalent anti-COVID-19 din această ţară, care va putea fi utilizat ca doză booster, informează Reuters.

    Vaccinul Spikevax, dezvoltat de compania americană Moderna cu ajutorul tehnologiei ARN mesager împotriva a două variante ale noului coronavirus, a fost autorizat pentru toate persoanele cu vârste de peste 18 ani, au precizat reprezentanţii Swissmedic.

    Swissmedic a emis o autorizaţie temporară de utilizare a acestui vaccin Moderna, care a fost adaptat pentru a oferi protecţie împotriva a două tulpini diferite ale virusului SARS-CoV-2.

    Noul vaccin, denumit „Spikevax Bivalent Original/Omicron”, a fost conceput pentru a fi administrat în două doze de câte 0,5 ml.

    Fiecare doză conţine 25 de micrograme din vaccinul original Spikevax mRNA-1273 şi 25 de micrograme de ARN mesager care vizează varianta Omicron (subvarianta originală BA1 şi subvariantele BA.4/BA.5).

    Luni, reprezentanţii Swissmedic au declarat că acest vaccin a generat în cadrul testelor clinice concentraţii mai mari de anticorpi împotriva variantei Omicron decât vaccinul original Spikevax şi că noul ser bivalent a avut „efecte secundare comparabile” în raport cu serul original, potrivit Agerpres.

    Efectele secundare includ iritaţie, roşeaţă sau inflamare în zona de injectare, oboseală, dureri de cap, frisoane şi senzaţie de greaţă.

    Reprezentanţii Comitetului de Experţi în Medicină Umană au autorizat la rândul lor, printr-o decizie separată, utilizarea noului vaccin bivalent produs de Moderna, a precizat Swissmedic.

    Conf. univ. dr. Mihai Craiu, apel la părinți: Nu dați copiilor produse așa-zis naturale fără să citiți eticheta

    Conf. univ. dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru, trage un semnal de alarmă cu privire la sucurile de fructe ”naturale”, dar cu etichetele pline de chimicale. „Nu mai dați copiilor mici tot felul de așa-zise produse naturale fără să citiți eticheta”, atrage atenția medicul. ”Mai bine, luați din piață fructe și legume autohtone. Le spălați bine și le dați copilului asa cum sunt, proaspete. E mai sigur”, subliniază conf. univ. dr. Mihai Craiu.

    Reacția medicului vine după ce a găsit, „în frigiderul de la spital, un suc „natural” pe care l-am uitat acolo în urmă cu mai mult de un an”.

    ”Peste 10.000 de substanțe chimice sunt autorizate pentru a fi adăugate în alimente în SUA, conform Food Drug and Cosmetic Act (Public Law 85-929). La acestea se adaugă un număr impresionant de substanțe numite GRAS care pot fi adăugate în alimente fără aprobarea FDA și fără a notifica această autoritate („Generally Regarded as Safe” – adică unele considerate ca sigure… întrebarea este cine le consideră sigure?! Deoarece multe au fost etichetate, ca atare, de către experți plătiți chiar de către companiile care utilizează aceste substanțe. Unele din aceste substanțe pot avea efecte adverse asupra copiilor, efecte care sunt mai mari decât cele generate asupra adulților. De ce? Pentru că un copil are expunere relativă, la diverse substanțe, mai mare decât un adult (aport mai mare pe kilogram), au sisteme de detoxifiere imature și organele lor aflate în creștere sunt mai susceptibile la acțiuni toxice/disruptive mult mai mult decât organele gata formate ale adultului. Multe substanțe utilizate în procesarea alimentelor sau la ambalarea lor pe termen lung au efecte adverse dovedite asupra copiilor”, a transmis conf. univ.  dr. Mihai Craiu, pe pagina de Facebook – Spitalul Virtual pentru Copii.

    Potrivit medicului, coloranții artificiali, nitriții și nitrații, bisfenolii si ftalații din plastice, pesticidele non-persistente, percloratul, perfluroalchilii sunt doar câteva astfel de substanțe utilizate în procesarea și ambalarea produselor alimentare.

    ”Acum ele sunt notate pe unele ambalaje (textul acela cu „o mie de vorbe” scrise cu litere extrem de mici, text pe care nu îl citește aproape nimeni și pe care îl înțelege un număr și mai mic de persoane). Și ce dacă? În afară de faptul că unele persoane sunt stresate de ce au citit, nu se întâmplă nimic! Ca să se întâmple ceva ar trebui introdusă în școală o educație ce vizează aceste aspecte ale substanțelor aflate în mâncarea noastră sau în ambalajul acesteia… ”, a precizat conf. univ.  dr. Mihai Craiu

    Iași: O nouă Unitate de Primire a Urgenţelor va fi construită la Spitalul pentru Copii „Sfânta Maria”

    sursa foto: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Sfânta Maria Iași/Facebook

    Contractul de achiziţie publică pentru execuţia lucărilor de extindere şi dotare a Unităţii de Urgenţă din cadrul Spitalului pentru Copii „Sfânta Maria” Iași a fost semnat luni. Valoarea contractului se ridică la 25,27 milioane de lei fără TVA, iar durata de execuţie este de 17 luni.

    „La finalul lucrărilor, Unitatea de Primiri Urgenţe de la Spitalul pentru Copii va funcţiona practic într-o clădire nouă, cu demisol, parter şi etaj, pe terasa căruia va fi amenajat şi un heliport. Iar investiţiile pe care le facem la Spitalul de Pediatrie nu se vor opri aici pentru că ne ocupăm şi de extinderea spaţiilor medicale, un proiect care va însemna un Ambulatoriu, un Centru de Recuperare Neuromotorie şi o nouă clădire de 8 etaje ce va cuprinde inclusiv un bloc operator. Suntem pe ultima sută de metri şi cu lucrările de reabilitare şi modernizare la actualele corpuri de clădiri, iar toate acestea ne vor ajuta să facem din Spitalul pentru Copii un centru de excelenţă pediatrică”, a declarat Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași.

    Acesta a precizat că finanţarea pentru extinderea şi dotarea Unităţii de Urgenţă din cadrul Spitalului pentru Copii este asigurată prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 8 – Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale.

    Cluj: Centru de transplant multiorgan, unic în Europa de Est. Valoarea estimată se ridică la 200 de milioane euro

    sursa foto: Consiliul Judeţean Cluj/Facebook

    Un centru de transplant multiorgan, unic în România şi în Europa de Est, va fi construit la Cluj-Napoca, valoarea sa estimată ridicându-se la 200 de milioane de euro.

    „Consiliul Judeţean Cluj a transmis în vederea publicării în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) anunţul referitor la achiziţionarea serviciilor de execuţie a lucrărilor de edificare a Centrului Integrat de Transplant de la Cluj. (…) Cu o valoare estimată la circa 200 de milioane euro, proiectul Consiliului Judeţean Cluj vizează edificarea primului centru de transplant din ţară care integrează facilităţile necesare pentru patru tipuri de transplant: de cord, plămân, hepatic şi renal. În cadrul acestuia, toate circuitele, spaţiile şi funcţiunile necesare vor fi realizate la cele mai înalte standarde din domeniu”, se artă într-un comunicat transmis, luni, de Consiliul Judeţean (CJ) Cluj.

    Potrivit sursei citate, centrul medical va avea un regim de înălţime 4S+P+5E+Et., va dispune de 12 săli de operaţie şi chirurgie, zone de Imagistică şi U.P.U., laboratoare, unitate de transfuzii şi recoltare sânge, zona A.T.I., cabinete medicale şi săli de cercetare, saloane, heliport etc. De asemenea, va avea un număr de 280 de pături pentru pacienţi şi 176 de locuri de parcare.

    „Intrăm într-o nouă etapă, extrem de importantă, cu această investiţie prin intermediul căreia vom construi, la Cluj, unicul Centru Integrat de Transplant din ţară şi din Europa de sud-est. Vom face tot ceea ce ţine de noi pentru ca etapele procedurale să se deruleze într-un ritm alert, astfel încât construcţia acestui obiectiv medical ultramodern, de o importanţă aparte atât pentru judeţul Cluj cât şi pentru întreaga Românie, să fie finalizată în maxim trei ani”, a declarat, preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, citat în comunicat.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.