Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultima săptămână

Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 14 – 20 noiembrie, au fost administrate 612 doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 166 – prima doză, 121 – doza a doua, 202 – a treia doză şi 123 – doza a patra.

De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost imunizate 8.139.786 de persoane.

Un număr de 8.128.622 de persoane au primit schema completă, 2.629.483 au fost imunizate cu doza a treia şi 21.770 cu doza a patra.

În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.075 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.243 de tip local şi 17.832 de tip general.

Când vor ajunge în țară primele doze de vaccin anti-COVID-19 adaptat la variantele Omicron BA4 şi BA5

La finalul lunii noiembrie vor sosi în ţară primele doze de vaccin anti-COVID-19 adaptat la variantele Omicron BA4 şi BA5, a anunțat, duminică, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Pandemia de COVID-19 este o problemă la nivel global, dar manifestările din fiecare ţară sunt particulare. Noi avem între 200 şi 400 de cazuri pe zi, câteva decese. Au fost şi zile fără niciun deces. Este clar că, în acest moment, COVID-19 nu mai reprezintă o problemă de sănătate publică în ţara noastră. Dar, ca orice viroză imprevizibilă din punct de vedere al evoluţiei, face să existe recomandarea vaccinării, mai ales că vine până la sfârşitul lunii vaccinul adaptat BA4, BA5, pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani sau pentru persoanele cu diverse boli cronice”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că este pentru prima dată când se va utiliza „un vaccin adaptat” şi că nu este exclus ca imunizarea anti-COVID-19 să devină sezonieră.

„Eu personal, de exemplu, o să mă vaccinez cu cea de-a patra doză. Mi se pare protectiv, aşa cum m-am vaccinat şi împotriva gripei. Nu este exclus ca în viitor să avem o vaccinare sezonieră şi pentru COVID-19, aşa cum este şi pentru gripă, fără ca acest lucru să aibă acelaşi impact sau vreo legătură cu situaţia dramatică care a existat în cursul anului 2021, când în al patrulea val pandemic am avut peste 26.000 de decese”, a explicat ministrul.

Potrivit ministrului Sănătăţii, vaccinarea anti-COVID-19 se va face la medicii de familie şi în centrele de vaccinare deschise în multe spitale din România.

Ministrul Rafila: 75% dintre prezentările la primiri urgenţe au cod verde şi galben, nu sunt urgenţe care să aibă nevoie de intervenţie de la UPU

75% dintre prezentările la primiri urgenţe au cod verde şi galben, deci nu sunt de fapt urgenţe care să aibă nevoie de intervenţie de la UPU, a declarat, duminică, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„Este sezonul virozelor. Nu este nimic neobişnuit. Este un anumit decalaj. Au început şcolile mai devreme. Trebuie să ne gândim cum să facem, să luăm ca şi exemplu abordarea din pandemie, să încurajăm spitalele să deschidă ambulatorii de specialitate pentru pediatrie pentru că doar o mică parte dintre copii au nevoie de internare. Părinţii trebuie să aibă unde să meargă cu copiii lor, în centre ambulatorii cu pediatri, dacă nu sunt disponibili medicii de familie, astfel încât să nu supraaglomerăm camerele de gardă. 75% dintre prezentările la primiri urgenţe au cod verde şi galben, deci nu sunt de fapt urgenţe care să aibă nevoie de intervenţie de la UPU”, a spus ministrul Sănătăţii.

Ministrul a precizat că aceste centre trebuie dezvoltate în oraşele mari.

„Trebuie să le oferim ceva în contrapartidă. Nu au unde să se ducă, în week-end, seara, şi vreau să găsim o soluţie rapid, mai ales în oraşele mari, să poată să aibă acces la serviciile medicale nu neapărat în unităţile de primiri urgenţe. La Spitalul ‘Grigore Alexandrescu’ sunt 400 de prezentări zilnic, e vorba de supraaglomerare, Trebuie să găsim o soluţie rapidă şi o vom găsi, vom dezvolta ambulatorii de specialitate pentru populaţie, în general, şi pentru copii, în special”, a adăugat ministrul Sănătății.

Totodată, ministrul le-a recomandat părinţilor să nu îşi trimită în colectivitate copiii cu simptomatologie respiratorie şi să se adreseze medicului de familie.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană: Examenul de Rezidențiat, un eveniment de referință pentru orice Universitate de Medicină și Farmacie din țară

Examenul de intrare în Rezidențiat reprezintă un eveniment de referință în viața oricărei Universități de Medicină și Farmacie din țară, dar și un moment de maturitate pentru tinerii medici înscriși la concurs, a declarat, duminică, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Prorector cu probleme de Învățământ postuniversitar al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București.

Duminică s-a desfășurat concursul național de intrare în Rezidențiat. Peste o treime din numărul total al candidaților înscriși la examenul din acest an au susținut concursul în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

„Suntem bucuroși că un număr important de candidați a ales să desfășoare concursul de Rezidențiat în centrul universitar București. Considerăm că acest examen anual este unul important, un eveniment de referință în viața oricărei Universități de Medicină și Farmacie din țară. Este momentul în care tinerii medici se confruntă cu un concurs care reprezintă, de fapt, un moment de maturitate în activitatea lor și care este important pentru toată activitatea pe care o vor desfășura ulterior. Ca Universitate, suntem îndreptățiți nu doar să organizăm  acest concurs, ci și să asigurăm ulterior pregătirea viitorilor specialiști în funcție de domeniile pe care și le aleg în urma acestui concurs de Rezidențiat. Resursa umană este unul dintre elementele cele mai importante ale sistemului de sănătate, iar sistemul de sănătate românesc are nevoie de medici foarte bine pregătiți”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Prorector cu probleme de Învățământ postuniversitar al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

La nivel național, 10.330 de candidaţi s-au înscris la examenul de intrare în Rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie din acest an. Aceștia concurează pentru un număr de 5.866 locuri și posturi din cadrul unităților sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale, pentru cele 3 domenii de pregătire: 4.734 locuri și posturi pentru domeniul medicină, 621 locuri pentru domeniul medicină dentară și 511 locuri și posturi pentru domeniul farmacie.

Examenul s-a desfășurat în șase centre universitare medicale: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Concursul a durat 4 ore, iar testele de tip grilă au inclus 200 de întrebări.

Pentru a promova examenul de rezidenţiat, un absolvent de medicină trebuie să realizeze minimum 60% din punctajul cel mai mare obţinut de candidaţi.

Rezidențiat 2022: Peste 3.600 de candidați au susținut examenul în centrul universitar București, la UMF „Carol Davila”

Peste 35% din numărul candidaților înscriși la concursul național de intrare în Rezidențiat din acest an au susținut examenul, duminică, în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”. Astfel, un număr de 3.636 de absolvenți ai Facultăților de medicină, medicină dentară și farmacie (2.090 pentru domeniul medicină, 798 pentru domeniul medicină dentară și 748 pentru domeniul farmacie) au fost prezenți în centrul universitar București.

„Admiterea la rezidenţiat trebuie să ţină cont de două elemente: numărul de absolvenţi ai universităţilor de medicină, care nu au drept de liberă practică, şi de priorităţile pe care le are România în domeniul resurselor umane. (…) Alocarea de locuri și de posturi pentru rezidenţiat a ţinut cont de aceste elemente, dar şi de capacitatea de şcolarizare. Nu poți să pui pur și simplu niște cifre. Aceste cifre se traduc în foarte multă muncă din partea cadrelor didactice, care sunt coordonatori sau responsabili de pregătirea rezidenților în toate Universitățile de Medicină și Farmacie din țară”, a declarat ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a subliniat că rezidențiatul din acest an este unul „de tranziție”.

„Este un rezidenţiat de tranziţie pentru că una dintre reformele majore care va fi implementată prin PNRR se va referi la resursele umane din sănătate şi vrem să răspundem nevoii de servicii de sănătate a populaţiei. Nu putem să pregătim rezidenţi de dragul pregătirii, ci, pregătim rezidenţi pentru ca ei să devină specialişti şi să poată să ofere populaţiei serviciile de sănătate pentru fiecare specialitate de care oamenii au nevoie. Până anul viitor vom avea o nouă abordare care să permită dezvoltarea cu prioritate a specializărilor care sunt deficitare şi să căutăm o stabilizare a personalului medical care în momentul de faţă nu beneficiază de specialişti din diverse domenii”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a afirmat că opţiunile profesionale ale absolvenţilor Universităţilor de Medicină şi Farmacie sunt respectate, dar scopul organizării specializării de rezidenţiat este „să oferim specialişti din toate specialităţile necesare ca să poată să ajungă (…) în toate localităţile din România”.

„Vom avea o mapare a nevoii de servicii de sănătate din toată ţara şi atunci vom putea să corelăm şi mai bine cifrele de şcolarizare cu capacitatea Universităţilor, pe de o parte, şi cu nevoia de servicii de sănătate. Absolvenţii Facultăţilor de Medicină nu au drept de liberă practică decât dacă termină un program de pregătire în rezidenţiat”, a adăugat ministrul.

Pentru a promova examenul de rezidenţiat, un absolvent de medicină trebuie să realizeze minimum 60% din punctajul cel mai mare obţinut de candidaţi.

„Medicina de familie are, întotdeauna, cele mai multe locuri alocate. Există 700 de localităţi din ţară unde nu există medic de familie. 700 de localităţi nu au medici de familie şi 47% dintre localităţi nu au suficienţi medici de familie. Medicina de familie e un domeniu complex, este răspunsul pe care trebuie să îl dea orice ţară problemelor de sănătate şi asta nu înseamnă să ai medici de familie, ci să le creezi şi un cadru profesional, pe de o parte – posibilitatea de a face investigaţii, de a prescrie tratamente. Avem în PNRR 3.000 de cabinete de familie pe care să le dotăm, avem peste 1.000 evaluate şi în curând vom semna primele contracte cu medicii de familie, încât să îşi poată să îşi doteze cabinetele. Sperăm ca acest demers pe care îl facem să fie stimulativ, încât tot mai mulţi tineri să opteze pentru acest domeniu care este foarte important. (…) Trebuie să existe stimulente pentru medicii de familie, pentru ca tinerii să acceseze şi localităţile din mediul rural, chiar mai îndepărtate de oraş”, a mai spus ministrul Sănătății.

Preşedintele comisiei de rezidenţiat, secretarul de stat conf. univ. dr. Adriana Pistol, a menţionat că la concursul naţional de intrare în Rezidenţiat în domeniile medicină, medicină dentară şi farmacie s-au înscris 10.330 de candidaţi la Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

„Pentru domeniul medicină avem un număr mai mare de locuri la rezidenţiat faţă de numărul absolvenţi. Îi încurajăm pe tineri să ocupe aceste locuri, astfel încât specializările deficitare să fie încet încet acoperite. Totul a decurs, până în prezent, conform programului şi metodologiei aprobate. Nu au existat incidente, totul decurgând normal şi firesc”, a explicat conf. univ. dr. Adriana Pistol.

Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a subliniat necesitatea unei corelări „mai bune” între capacitatea de pregătire a medicilor rezidenți și nevoile de personal din teritoriu.

„În ceea ce privește deficienţa cadrelor de la medicina de familie, trebuie să vedem cum găsim modalitatea, prin capacitatea noastră de pregătire a rezidenților, dar și de necesitățile de personal din teritoriu, să le corelăm mai bine, astfel încât să completăm acolo unde este cazul. Mulţi vor centre universitare mari. În localităţi mai mici, în spitalele judeţene, sunt specialităţi foarte bune care nu sunt ocupate de către specialişti. De asmenea, la repartiţie o să vedeţi că se ia mai greu chirurgia cardiovasculară şi chirurgia mare şi se merge către specialităţi unde privatul are un loc important”, a spus prof univ.dr. Viorel Jinga.

Peste o treime din numărul total al candidaților înscriși la examenul de intrare în Rezidențiat din acest an au susținut concursul în centrul universitar București, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

„Suntem bucuroși că un număr important de candidați a ales să desfășoare concursul de Rezidențiat în centrul universitar București. Considerăm că acest examen anual este unul important, de referință în viața oricărei Universități de Medicină și Farmacie din țară. Este momentul în care tinerii medici se confruntă cu un concurs care reprezintă, de fapt, un moment de maturitate în activitatea lor și care este important pentru toată activitatea pe care o vor desfășura ulterior. Ca Universitate, suntem îndreptățiți nu doar să organizăm  acest concurs, ci și să asigurăm ulterior pregătirea viitorilor specialiști în funcție de domeniile pe care și le aleg în urma acestui concurs de Rezidențiat. Resursa umană este unul dintre elementele cele mai importante ale sistemului de sănătate, iar sistemul de sănătate românesc are nevoie de medici foarte bine pregătiți”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, Prorector cu probleme de Învățământ postuniversitar al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

La nivel național, 10.330 de candidaţi s-au înscris la examenul de intrare în Rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie din acest an. Aceștia concurează pentru un număr de 5.866 locuri și posturi din cadrul unităților sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale, pentru cele 3 domenii de pregătire: 4.734 locuri și posturi pentru domeniul medicină, 621 locuri pentru domeniul medicină dentară și 511 locuri și posturi pentru domeniul farmacie.

Examenul s-a desfășurat în șase centre universitare medicale: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara. Concursul a durat 4 ore, iar testele de tip grilă au inclus 200 de întrebări.

Rezidențiat 2022: Peste 10.300 de candidați vor concura pentru cele 5.866 locuri și posturi disponibile

Peste 10.300 de candidaţi s-au înscris la examenul național de intrare în Rezidențiat în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie din acest an, care va avea loc duminică, în şase centre universitare medicale. Ministerul Sănătății (MS) a anunțat, vineri, că au fost scoase la concurs 5.866 de locuri și posturi din cadrul unităților sanitare aflate în subordinea MS și a autorităților publice locale.

”Anul acesta s-au înscris la concurs 10.330 de candidați. Aceștia vor concura pentru un număr de 5.866 locuri și posturi din cadrul unităților sanitare aflate în subordinea Ministerului Sănătății și a autorităților publice locale, pentru cele 3 domenii de pregătire: 4.734 locuri și posturi pentru domeniul medicină, 621 locuri pentru domeniul medicină dentară și 511 locuri și posturi pentru domeniul farmacie”, potrivit Ministerului Sănătății.

Concursul se va desfășura în șase centre universitare medicale: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, cu o durată de 4 ore, în care trebuie rezolvate teste de tip grilă cu 200 de întrebări.

”Echipa Ministerului Sănătății ia toate măsurile pentru a evita apariția de disfuncționalități în procesul de organizare, pentru ca toți candidații să beneficieze de aceleași condiții optime de desfășurare a concursului. Toate informațiile de interes public se regăsesc pe site-ul rezidențiat.ms.ro”, mai arată sursa citată.

Schimb de experiență la nivel internațional pe specialitatea ORL, timp de două zile, la București, în cadrul ENT Masterclass World Congress

Schimb de experiență la nivel internațional pe specialitatea ORL, timp de două zile, la București, în cadrul evenimentului ENT Masterclass World Congress, ediția 2022.

Lideri de opinie la nivel internațional și din România dezbat, vineri și sâmbătă, la Palatul Parlamentului, în cadrul manifestării științifice, subiecte de interes din practica clinică pe specialitatea ORL.

Coordonatorul științific din România al ENT Masterclass World Congress, ediția 2022, este conf. univ. dr. Răzvan Hainăroșie, director medical al Institutului de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”.

„Este important că la ediția 2022 a ENT Masterclass World Congress s-au înscris foarte mulți medici tineri, ceea ce ne arată că există interes și nevoie de astfel de manifestări, care să aibă în centrul lor schimbul de experiență, esențial în orice specialitate. În cadrul evenimentului științific sunt prezenți key opinion leaders la nivel internațional și din România, care abordează teme de interes din practica clinică pe specialitatea ORL. Sunt onorat că din postura de coordonator științific am organizat acest eveniment de prestigiu pentru specialitatea ORL în România”, a declarat conf. univ. dr. Răzvan Hainăroșie.

Coordonatorul internațional al ENT Masterclass, Dr. Mahmoud Daoud, a declarat, în deschiderea evenimentului organziat la București, că „este extrem de important ca, după ultimii ani marcați de pandemie, medicii să poată crea punți de legătură, dezvoltând colaborări la nivel internațional în cadrul ENT Masterclass World Congress”. De asemenea, Chairman ENT Masterclass este Prof. Shahed Quraishi OBE.

Printre temele abordate în cadrul ENT Masterclass World Congress, se regăsesc:

  • Paediatric airways
  • Three approaches to the medial orbital abscess
  • Endoscopic ear surgery
  • Facial nerve in temporal bone surgery
  • Infections of the skull base
  • Surgery in cholesteatoma: techniques
  • Modelling progressive hearing loss – what otologists need to know
  • Otological implants
  • Intratympanic treatment for inner ear pathology
  • Systematic approach to the frontal sinus
  • Assessment for rhinoplasty
  • Juvenile angiofibroma surgery
  • Safe & effective technique in open septorhinoplasty
  • Complications of sinus surgery
  • The role of open partial laryngectomy
  • Management of thyroid nodules
  • Pre-malignant lesions of the vocal fold
  • Management of the unknown primary cancer
  • Controversies in neck dissection
  • Current management of salivary neoplasms

Manifestarea este adresată exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății.

ENT Masterclass reprezintă programul educațional care a stat la baza acordării de către Regina Elisabeta a II-a a distincției Order of British Empire inițiatorului acestui proiect.

Evenimentul ENT Masterclass World Congress, ediția 2022 a fost organizată sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” și a partenerilor: Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL „Prof. Dr. Dorin Hociotă”, Head&Neck Surgery, Societatea de ORL și chirurgie cervico-facială.

PR&Comunicare și managementul evenimentului sunt asigurate de Sănătatea Press Group.

18 noiembrie – Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice

Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice (European Antibiotic Awareness Day – EAAD) este marcată, în fiecare an, la 18 noiembrie.

Desfăşurată sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), manifestarea se axează pe problema rezistenţei la antimicrobiene, un inamic al sănătăţii publice mondiale, în prezent.

ECDC va continua colaborarea cu ambasadorii reţelelor sociale din ţările Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European (UE/SEE). Aceşti ambasadori vor furniza informaţii la nivel naţional, în limba ţării respective, privind rezistenţa la antimicrobiene, utilizarea prudentă a antibioticelor în general. Anul acesta vor fi lansate cinci videoclipuri care evidenţiază cele mai importante concepte greşite despre rezistenţa la antimicrobiene şi despre antibiotice, răspunzând la întrebări importante care se perpetuează (Sunt antibioticele eficiente împotriva COVID-19, a gripei sau răcelii? Oamenii sau animalele devin rezistente la antibiotice?).

La fel ca în 2021, pe site-ul web al EAAD va fi publicat un instrument interactiv, prezentând resursele naţionale şi ambasadorii reţelelor sociale din fiecare ţară, precum şi cele mai recente date privind rezistenţa la antimicrobiene şi consumul de antimicrobiene în UE/SEE.

Dintre evenimentele în format digital face parte şi o conferinţă de presă, unde directorul ECDC, Andrea Ammon, precum şi experţi tehnici vor publica cele mai recente date privind rezistenţa la antimicrobiene şi consumul de antimicrobiene în UE/SEE şi un eveniment de lansare digitală EAAD cu tema „Prevenirea împreună a rezistenţei antimicrobiene”, care va prezenta un panel ştiinţific ce va oferi o imagine de ansamblu asupra situaţiei actuale din UE/SEE în ceea ce priveşte politica, datele şi măsurile necesare pentru a continua abordarea acestei probeleme, potrivit ECDC.

Rezistenţa la antibiotice este o ameninţare tot mai mare pentru sănătatea umană. În fiecare an, 33.000 de persoane mor din cauza unor infecţii provocate de bacterii rezistente la antibiotice. Povara efectului infecţiilor este comparabilă cu cea provocată de gripă, tuberculoză şi HIV/SIDA la un loc, conform paginii dedicate zilei.

Raportul epidemiologic anual pentru anul 2019, care se bazează pe datele raportate la Reţeaua europeană de supraveghere a rezistenţei antimicrobiene (EARS-Net) pentru perioada 2015-2019, preluate din Sistemul european de supraveghere (TESSy) şi din stocarea descentralizată de date a ECDC pentru rezistenţa antimicrobiană şi infecţiile asociate asistenţei medicale, evidenţiază că cea mai frecvent raportată specie bacteriană a fost E.coli (44,2%), urmată de S.aureus (20,6%), K.pneumoniae (11,3%), E.faecalis (6,8%), P.aeruginosa (5,6%), S.pneumoniae (5,3%), E.faecium (4,5%) şi specii de Acinetobacter (1,7%), precizează ECDC.

Același raport arată pentru România un consum total de antibacteriene de uz sistemic, sector comunitar și spitalicesc, în anul 2019, exprimat ca doză zilnică la 1.000 de locuitori/ zi) de 25,8.

Înainte de descoperirea antibioticelor, mii de oameni mureau din cauza bolilor provocate de bacterii, cum ar fi pneumonia sau infecţiile în urma unei intervenţii chirurgicale. De când au fost descoperite şi utilizate antibioticele, tot mai multe bacterii, care iniţial erau sensibile, au devenit rezistente, ele au dezvoltat numeroase mijloace de a lupta împotriva antibioticelor. Deoarece rezistenţa este în creştere, iar în ultimii ani au fost descoperite şi comercializate puţine antibiotice noi, rezistenţa la antibiotice reprezintă în prezent o ameninţare majoră pentru sănătatea publică.

Fără antibiotice, întreaga omenire s-ar putea întoarce la „epoca pre-antibiotice”, când transplanturile de organe, chimioterapia împotriva cancerului, terapia intensivă şi alte proceduri medicale nu ar mai fi posibile. Bolile bacteriene s-ar răspândi şi nu ar mai putea fi tratate, provocând moartea, atrage atenţia site-ul amintit.

Uniunea Europeană a comandat o cantitate importantă de doze de vaccin împotriva variolei maimuţei

Producătorul singurului vaccin autorizat împotriva variolei maimuţei, laboratorul danez Bavarian Nordic, a anunţat, joi, o comandă ce ar putea ajunge până la două milioane de doze pe o perioadă de doi ani de la Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA), relatează AFP.

Contractul acoperă perioada 2023-2024 şi permite ţărilor membre ale Uniunii Europene, dar şi ale Spaţiului Economic European şi din Balcani să cumpere vaccinul, a precizat Bavarian Nordic într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Laboratorul afirmă că a primit o comandă iniţială de 700.000 de doze pentru 2023 din partea a 14 ţări afectate, via Autoritatea Europeană de Pregătire şi Răspuns în Situaţii de Urgenţă (HERA), creată în urma pandemiei de COVID-19.

Din iunie 2022 şi după raportarea unui număr mare de cazuri de variola maimuţei în Europa şi în întreaga lume, HERA a achiziţionat deja 330.000 de doze, a precizat Bavarian Nordic.

Comitetul de Urgenţă al OMS a decis pe 1 noiembrie menţinerea alertei sanitare maxime privind variola maimuţei, declarată pe 23 iulie.

Boala – care este endemică în unele ţări din Africa de Vest – se manifestă prin erupţii cutanate, care pot apărea pe organele genitale sau în gură, şi poate fi însoţită de pusee de febră, dureri în gât sau dureri la nivelul ganglionilor limfatici.

INSP: 79.866 de infecţii respiratorii acute înregistrate în perioada 7 – 13 noiembrie

Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică a informat joi că, la nivel naţional, au fost raportate, în perioada 7 – 13 noiembrie, 79.866 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii.

În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 44.023 de cazuri.

Potrivit INSP, în perioada 7 – 13 noiembrie au fost raportate cinci cazuri confirmate de gripă: trei cu virus gripal AH3 şi două cu virus gripal A nesubtipat.

De la începutul sezonului, au fost raportate 14 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul: şapte cazuri cu virus gripal A nesubtipat, cinci cazuri gripă AH3, două cazuri gripă AH1.

În perioada de referinţă au fost raportate la nivel naţional 251 de cazuri de gripă clinică, faţă de 250 înregistrate anul trecut în acelaşi interval de timp.

Un număr de 1.208.333 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 30 octombrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.