27.8 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun: Obezitatea necesită o abordare multidisciplinară

    Conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale, a declarat, marți, că obezitatea nu este o boală pe care să o trateze un singur medic şi necesită o abordare multidisciplinară.

    „Obezitatea este o problemă reală de sănătate publică şi lucrul acesta nu îl spun eu, îl spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii care a definit obezitatea ca pe o boală. La fel și Comisia Europeană care, în anul 2021, a lansat o inițiativă preluată și de România. Societatea Română de Endocrinologie, împreună cu Federaţia Asociaţiilor Societăţilor de Diabet şi Boli de Nutriţie, au elaborat deja, la nivel naţional, un ghid de recomandări care se referă nu numai la ceea ce trebuie să facă pacienţii şi modul în care îi educăm în vederea adoptării unui stil de viaţă sănătos, dar ceea ce trebuie să facă echipele medicale. Obezitatea nu este o boală pe care să o trateze un singur medic şi necesită o abordare multidisciplinară de la momentul depistării factorilor de risc şi până în momentul în care pacientul ajunge într-un stadiu atât de grav încât necesită, spre exemplu, o intervenţie chirurgicală”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la Conferința  „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată în cadrul Conferinţelor CursDeGuvernare.

    Potrivit consilierului prezidențial, la nivel naţional funcţionează un forum dedicat obezităţii, asumat de la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, Parlamentului, Ministerului Sănătăţii, CNAS, şi care are întâlniri periodice, „tocmai în ideea de a lansa politici publice pentru obezitate”.

    Ministrul Sănătății: Va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină

    Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, marţi, că în cursul acestui an sau la începutul anului viitor va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină.

    „A trecut acum un act legislativ legat de posibilitatea de a finanţa serviciile de telemedicină. Cred că lucrurile sunt pe repede înainte. (…) Important este că noi deja am promovat legislaţia care face posibilă dezvoltarea acestor servicii şi finanţarea acestor servicii (…). Este clar că încă din cursul acestui an, începutul anului viitor va exista o foarte mare deschidere pentru extinderea serviciilor de telemedicină mai ales că discutăm tot timpul despre accesul pacienţilor la servicii de sănătate, pe de o parte. Pe de altă parte, discutăm de deficitul de resurse umane în anumite zone şi este clar că telemedicina este unul dintre răspunsurile normale, coerente. Mai mult, există şi o strategie la nivelul OMS. Regiunea europeană a organizaţiei promovează o astfel de politică de extindere a accesului la servicii de telemedicină”, a declarat ministrul Sănătății la Conferința „Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuţiei pacienţilor”, organizată de CursDeGuvernare.ro.

    De asemenea, potrivit ministrului, normativele de personal din domeniul medical care sunt vechi trebuie adaptate realităţilor.

    „Important este să înţelegem că normativele de personal, fie că discutăm despre personalul medical sau despre alte categorii de personal care îşi desfăşoară activitatea în domeniul sănătăţii, trebuie adaptate realităţii. Vedem că sunt multe lucruri care nu se mai potrivesc. Probabil că în viitor o să ajungem şi la o zonă de flexibilizare a secţiilor de spital. Aceste secţii care în mod tradiţional au un anumit număr de paturi şi deservesc exclusiv pacienţi cu anumite tipuri de patologii. Trebuie să devină flexibilă şi să se adapteze nevoilor de servicii medicale dintr-un anumit moment. Este clar că aceste normative de personal care sunt destul de vechi trebuie şi ele adaptate realităţilor”, a explicat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a declarat că instituția pe care o conduce este un partener „pentru toţi cei care încearcă să contribuie la îmbunătăţirea accesului pacienţilor din România la diverse soluţii terapeutice sau dezvoltarea programelor de natură preventivă”.

    „Există multe categorii de pacienţi cu boli cronice şi ei trebuie să facă subiectul unor programe de acces la medicamente, mai ales că acum discutăm de terapie care ar putea să fie personalizată şi combaterea sau chiar vindecarea unor boli altădată considerate imposibil de vindecat, cum ar fi anumite tipuri de cancer, cred că trebuie să deschidă calea unei noi abordări în cadrul acestor programe naţionale de sănătate, în ariile terapeutice prioritare”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    În acest context, ministrul a dat exemplul pacienților diagnosticaţi cu HIV.

    „Vedeți infecția HIV, care beneficiază de tratament de foarte mulți ani în România. Pacienții au în momentul de față o viață apropiată de normal, cu condiția să asigurăm la timp medicația”, a afirmat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

     

    CursDeGuvernare.ro: Conferința “Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuției pacienților”

    CursDeGuvernare.ro organizează, marți, conferința “Programele de Sănătate ale României: folosirea inteligentă a contribuției pacienților”.

    Conferința este transmisă live, între orele 9.00 – 13.00 pe CursDeGuvernare.ro, Facebook și YouTube.

    ”Dincolo de investițiile în sistemul de Sănătate – prevăzute în bugete și în proiectele europene – stau politicile de sănătate, astfel încât alocările să fie focusate pe eficiență. Cum arată marile programe de sănătate ale României, care e randamentul lor și cum ar arăta modelul ideal de investiții? Ce schimbări de perspectivă și măsuri concrete de resetare a adus cu sine experiența pandemiei Covid? Și ce prioritate are prevenția bolilor grave pe agenda celor care construiesc politicile de Sănătate publică în România? Oficiali decidenți din Guvern, Administrația prezidențială și Parlament, experți în Sănătate și din sectorul producător de inovație în domeniu împreună cu reprezentanți din sistemul public și cel privat dezbat la Conferința CDG”, precizează CursDeGuvernare.ro.

    Spekerii din cadrul Conferinței sunt:

    • Prof. univ. dr. Alexandru RAFILA, Ministrul Sănătății
    • Dr. Cătălin VIȘEAN, Secretar de Stat, Secretar de stat, Ministerul Sănătății
    • Conf. univ. dr. Diana PĂUN, consilier prezidențial, departamentul de sănătate publică al Administrației Prezidențiale
    • Nicoleta PAULIUC, senator, Parlamentul României
    • Conf. Dr. Adela COJAN, președinte, CNAS
    • Bogdan Paul DOBRIN, secretar general, Agenția Națională pentru Achiziții Publice – ANAP
    • Dr. Adrian Gabriel MARINESCU, director medical, Institutul Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș”
    • Dr. Michael SCHENKER, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății, director medical Centrul de Oncologie „Sf. Nectarie” Craiova
    • Alina CULCEA, președinte, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM)
    • Claudiu CHELEȘ, general manager România, Gilead
    • Cezar IRIMIA, președinte, Alianța Pacienților Cronici din România și Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer
    • Iulian PETRE, director executiv, UNOPA – Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA
    • Adrian PANĂ, consultant, Center for Health Outcomes and Evaluation

    Ghidul beneficiarului privind investițiile în ambulatorii de specialitate, cu fonduri din PNRR, publicat în Monitorul Oficial

    Monitorul Oficial a publicat, luni, Ordinul ministrului Sănătății privind aprobarea Ghidului beneficiarului pentru investiția specifică: I1.3. Unități de asistență medicală ambulatorie din cadrul pilonului V: Sănătate și reziliență instituțională — componenta 12: Sănătate — investiția I1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești.

    ”Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa cum a afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR, așa cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4. Astfel, obiectivul general al PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență”, se arată în document.

    Potrivit sursei citate, procentul de nevoi medicale nesatisfăcute se menține crescut în România. Există, de asemenea, diferențe privind accesul la servicii medicale în funcție de regiune, etnie,
    vârstă sau nivelul de venituri.

    ”Astfel, persoanele care locuiesc în mediul rural sau urbanul mic, cele din comunități marginalizate și cele cu nivel socio-economic scăzut au acces redus la îngrijire medicală. (State of Health 2019 – OECD). În plus, există un nivel redus de integrare între diferitele forme de asistență medicală, iar personalul medical este inegal distribuit între diferite zone ale țării și, respectiv, între mediul rural și cel urban. În perioada ianuarie-decembrie 2018, serviciile medicale în ambulatoriu reprezintă 16,87% din totalul cheltuielilor cu serviciile medicale, medicamentele și dispozitivele medicale. Este necesară integrarea serviciilor medicale pentru asigurarea accesului egal și echitabil și pentru asigurarea continuitatea de îngrijiri. Asistența medicală primară, asistența medicală ambulatorie de specialitate, spitalele, sectorul sănătății publice și cel al asistenței sociale funcționează fragmentat și neintegrat, îngreunând accesul populației la servicii medicale integrate. Capacitatea de îngrijire în asistența medicală primară, în ambulatoriile de specialitate este distribuită neuniform și insuficient utilizată, astfel că majoritatea serviciilor medicale continuă să fie furnizate în spitale” se arată în Ordinul citat.

    Investiția are un buget total de 80.200.000 euro fără TVA și ”se va realiza prin derularea unui apel deschis prin care se vor finanța 30 de ambulatorii/unități medicale publice sau a altor structuri publice care furnizează asistență medicală ambulatorie din care cel puțin 20 de unități de îngrijire ambulatorie vor fi situate în regiuni sau municipalități mai puțin dezvoltate”.

    Potrivit sursei citate, valoarea maximă nerambursabilă a finanțării alocate per proiect este de 2,6 milioane euro fără TVA și poate include:

    • construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea / transformarea și dotarea infrastructurii ambulatorii existente;
    • îmbunătățirea accesibilității spațiului pentru serviciile medicale;
    • asigurarea/modernizarea utilităților generale și specifice (inclusiv conectarea la utilități pe amplasamentul obiectivului de investiții);
    • achiziționarea de echipamente pentru infrastructura ambulatorie.

    Data pentru deschiderea platformei pentru depunerea dosarelor de finanțare este 25 septembrie 2022, ora 10:00. Se pot depune proiecte până cel târziu 30 noiembrie 2022, ora 16:00.

    Dosarele de finanțare se vor încărca pe www.proiecte.pnrr.gov.ro.

    Ghidul beneficiarului poate fi consultat AICI 

    Începe procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare

    Procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) va fi lansat, miercuri, la Cluj-Napoca, a anunțat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

    „Dacă în data de 10 septembrie, 2022, cele mai puternice organizaţii din neurologia mondială au semnat la Cluj-Napoca un memorandum imperios necesar transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România, tot la Cluj-Napoca va fi lansat miercuri, 21 septembrie, procesul de elaborare a Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare. Evenimentul va fi prezidat de către Ministrul Sănătăţii, Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, Rectorul UMF Iuliu Haţieganu, Prof. Univ. Dr. Anca Dana Buzoianu, Prof. Univ. Dr. Claudio Bassetti (fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie) şi Prof. Univ. Dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu, Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR) şi unul dintre coordonatorii acestei iniţiative”, se arată într-un comunicat trimis, luni, de organizatori.

    Scopul dezvoltării şi adoptării Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) este de a creşte nivelul de sănătate a populaţiei din România prin informarea şi implementarea unui plan comprehensiv de reformă în domeniul bolilor cerebrovasculare la nivel naţional, în congruenţă cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate 2022-2027.

    „Dezvoltarea strategiei va porni de la expertiza societăţilor profesionale din domeniul neurologiei şi a altor specialităţi relevante şi va beneficia de consultarea activă şi exhaustivă a actorilor din sistemul de sănătate din România. În final, viziunea SNCBC va reuni şi integra recomandările într-un document cadru ce va servi drept reper la nivel de politici de sănătate pentru iniţiative de reformă în acest domeniu la nivel naţional”, se precizează în comunicat.

    Potrivit sursei citate, principiile directoare ale SNCBC sunt:

    • Descrierea magnitudinii problemei bolilor cerebrovasculare la nivel populaţional, precum şi a barierelor privind gestionarea adecvată a patologiilor asociate
    • Identificarea obiectivelor specifice de dezvoltare şi optimizare a sistemului de sănătate relevante pentru bolile cerebrovasculare, precum şi a entităţilor cheie în implementarea acestora.
    • Restructurarea finanţării serviciilor de sănătate funcţie de trasee ale pacienţilor
    • Consolidarea reţelei de tratament în fază acută a bolilor cerebrovasculare
    • Actualizarea dovezilor ghidurilor internaţionale şi implementarea acestora în plan naţional
    • Creşterea accesului la servicii de recuperare neurologică
    • Dezvoltarea şi implementarea unor programe eficiente de prevenţie (primordială, primară, secundară şi terţiară)
    • Evaluarea implementării reformelor prin intermediul unor indicatori fiabili şi uşor de apreciat

    Conform sursei citate, în România, tulburările cerebrovasculare reprezintă a doua cauză de deces şi o a treia cea mai frecventă cauză de dizabilitate (după bolile cardiovasculare şi cancer). Din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a creşterii factorilor de risc comportamentali (alimentaţie, nivel de activitate, etc) este previzionată o creştere semnificativă a incidenţei acestor boli în următorul deceniu.

    „În 2019, la iniţiativa medicilor neurologi din România şi cu sprijinul World Stroke Organisation, Ministerul Sănătăţii a extins numărul de unităţi medicale speciale prin Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al accidentului vascular cerebral de la 10 la 43 de centre. Prin acest program, pacienţii care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) ischemice pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 ore şi jumătate de la debutul primelor simptome. În ciuda acestui progres remarcabil ce contribuie zilnic la creşterea calităţii şi speranţei de viaţă a pacienţilor, în România există prea puţine centre în care se poate realiza tratamentul endovascular al AVC prin trombectomie mecanică (doar 4 la nivel naţional). De asemenea, nevoia de servicii de recuperare neurologică post-AVC este slab deservită pe teritoriul României, disponibilitatea acestor servicii fiind polarizată în jurul centrelor universitare, iar finanţarea prin Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este insuficientă”, se arată în comunicatul citat.

    Conform sursei citate, în continuarea acestui proiect început înaintea pandemiei, în data de 10 septembrie , 2022, cele mai puternice organizaţii din domeniul bolilor cerebrovasculare din lume (World Stroke Organisation – WSO, World Federation for Neurorehabilitation – WFNR, European Federation of Neurorehabilitation Societies – EFNR) s-au reunit din nou la Cluj-Napoca sub coordonarea Departamentului de Neuroştiinţe al Universităţii de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu, pentru a semna un memorandum de înţelegere în vederea transferului de expertiză, cunoştinţe şi bune practici către sistemul de sănătate din România. Rezultatele acestui demers vor fi concretizate prin elaborarea Strategiei Naţionale pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare (SNCBC) – proiect iniţiat de Academia Română şi Societatea de Neurologie din România (SNR), în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, WSO, WFNR, EFNR împreună cu alte societăţi de profil şi cu sprijinul Administraţiei Prezidenţiale.

    „Strategia Naţională pentru Combaterea Bolilor Cerebrovasculare reprezintă prioritatea absolută a neurologiei româneşti într-un context global general de transformare inovativă a sistemului de sănătate din România . Toate acestea trebuie să conducă la o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii pacienţilor prin impunerea unor noi strategii şi condiţii de diagnostic, tratament, spitalizare şi de recuperare”, declară, citat în comunicat, prof. univ. dr. Dafin F. Mureşanu, Director al Departamentului de Neuroştiinţe UMF Iuliu Haţieganu şi Preşedinte al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuro-Reabilitare (EFNR).

    Conform sursei citate, cu aceeași ocazie va fi abordată o altă temă importantă, anume sprijinul din partea Ministerului Sănătăţii pentru Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP).

    În cadrul evenimentului de miercuri, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca va acorda titlul de Doctor Honoris Causa profesorului Claudio Bassetti, fost preşedinte al Academiei Europene de Neurologie – EAN.

    Sănătatea creierului, o prioritate la nivel mondial

    Anul acesta, la cea de-a 75-a Adunare Mondială a Sănătăţii, a fost adoptat Planul de acţiune global intersectorial privind epilepsia şi alte afecţiuni neurologice 2022-2031 (IGAP). Prin lansarea IGAP, forurile mondiale decizionale se angajează să acorde prioritate sănătăţii creierului în următorul deceniu. Afecţiunile neurologice sunt principala cauză de dizabilitate şi a doua cauză de deces la nivel mondial. Mai mult de una din trei persoane va dezvolta o tulburare a creierului de-a lungul vieţii, multe dintre acestea putând fi prevenite şi tratate. În cele din urmă, IGAP intenţionează să consolideze strategia de luptă împotriva bolilor neurologice ca şi prioritate de top pe agenda factorilor de decizie la nivel mondial.

    Academia Europeană de Neurologie (EAN), organizaţie ce reprezintă 47 de ţări din Europa şi din alte părţi ale lumii, este partener cheie în implementarea obiectivelor IGAP în Europa. Pe 10 mai, EAN a lansat Strategia de sănătate a creierului, conturând un program de reducere a poverii tulburărilor neurologice şi de promovare a sănătăţii creierului în Europa în următorii ani.

    Campanie de testare gratuită a glicemiei în București

    sursa foto: ASSMB – Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București/Facebook

    Bucureştenii îşi vor putea testa gratuit glicemia în centre special amenajate, începând de luni până pe 7 octombrie, în cadrul unei campanii a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB). „Scopul acţiunii este conştientizarea pericolului grav pe care diabetul îl reprezintă pentru calitatea vieţii şi sănătatea generală, în special atunci când boala nu este diagnosticată şi tratată la timp”, precizează ASSMB.

    „Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) împreună cu Spitalul Clinic „Sf. Maria”, Spitalul Clinic Colţea şi Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa”, cu sprijinul Primăriei Capitalei şi al celor şase primării de sector, a iniţiat astăzi cea mai amplă campanie de testare gratuită a glicemiei – „Bucureşti, vezi cât de dulce eşti””, potrivit unui comunicat al ASSMB.

    Luni, în prima zi a campaniei, aproape 300 de bucureşteni şi-au testat glicemia la centrele special amenajate din toate cel şase sectoare al Capitalei.

    Campania se va desfăşura în 14 locaţii din Capitală. Programul de funcţionare a centrelor este de luni până vineri, între orele 7,00 – 9,00.

    Centrele de testare sunt următoarele:

    • Sectorul 1 – Piaţa Amzei (cort); Piaţa Matache (cort), Spitalul Clinic „Sf. Maria” (cort, în faţa unităţii sanitare)
    • Sectorul 2 – Piaţa Obor (cort)
    • Sectorul 3 – Unirii (cort, ieşirea de la metrou – M2), Piaţa Universităţii (cort, ieşirea de la metrou din laterala Spitalului Colţea); Dristor (cort, zona metrou)
    • Sectorul 4 – Str. Străduinţei nr.1B (cort); Şos. Berceni nr.50 (cort); Piaţa Sudului (cort)
    • Sectorul 5 – Piaţa Rahova (cort), Staţia de metrou Eroii Sanitari (cort, ieşirea de la metrou corespondentă SUUB)
    • Sectorul 6 – Zona Pasajului Lujerului (cort), Piaţeta Drumul Taberei, Nr. 34 (cort).

    „Dacă rezultatul testării glicemiei ridică semne de întrebare pentru cadrele medicale din punctele unde se face analiza, pacienţii sunt sfătuiţi să meargă la medicul de familie pentru a fi îndrumaţi cu bilet de trimitere către un medic specialist diabetolog. Spitalele administrate de ASSMB unde bucureştenii se pot adresa pentru diagnosticarea şi tratarea diabetului zaharat sunt Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” şi Spitalul Clinic Colentina”, se arată în comunicatul citat.

    Variola maimuței: A fost confirmat un nou caz în România, la un bărbat de 41 de ani din București

    Ministerul Sănătății a anunțat, luni, că un nou caz de variola maimuței a fost confirmat în România.

    Potrivit sursei citate, este vorba despre un bărbat cu vârsta de 41 de ani, din București.

    ”Starea lui de sănătate este bună și se află în izolare”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

    Până în prezent, în România au fost diagnosticați cu variola maimuței 38 de pacienți.

    Proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a INSP, în transparență decizională

    0

    Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Institutului Național de Sănătate Publică.

    Potrivit documentului, Institutul Naţional de Sănătate Publică este organ de specialitate al administraţiei publice centrale în domeniul sănătăţii publice, în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu statut de unitate sanitară clinică fără paturi.

    ”Institutul asigură îndrumarea tehnică și metodologică a rețelei de sănătate publică, supraveghează starea de sănătate a populației, bolile transmisibile și netransmisibile pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară, elaborează metodologia, instrumentele și indicatorii de monitorizare și evaluare a serviciilor și programelor de sănătate publică, de promovare a sănătății și de educație pentru sănătate și asigură un sistem informațional integrat pentru managementul sănătății publice, la nivel național și regional”, se arată în proiectul de Ordin.

    Conform sursei citate, Institutul are ca scop:

    a) prevenirea, supravegherea și controlul bolilor transmisibile și netransmisibile;
    b) monitorizarea stării de sănătate a populației;
    c) promovarea sănătății și educația pentru sănătate;
    d) evaluarea sănătății ocupaționale și medicina muncii;
    e) monitorizarea sănătății în relație cu mediul;
    f) participarea la elaborarea reglementărilor în domeniul sănătății publice;
    g) asigurarea managementului sănătății publice;
    h) dezvoltarea serviciilor de sănătate publică specifice;
    i) organizarea și administrarea bazei naționale de date privind statisticile de sănătate;
    j) elaborarea indicatorilor de evaluare a stării de sănătate și a eficienței rețelei sanitare.

    Institutul exercită următoarele atribuții principale:

    a) asigură îndrumarea tehnică și metodologică a rețelei de sănătate publică prin structurile sale naționale și regionale;
    b) participă la elaborarea strategiilor și politicilor din domeniul sănătății publice;
    c) elaborează proiecte de acte normative, norme, metodologii și instrucțiuni privind domeniile specifice din cadrul sănătății publice;
    d) efectuează expertize, oferă asistență tehnică și realizează servicii de sănătate publică, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice;
    e) supraveghează starea de sănătate a populației, bolile transmisibile și netransmisibile, pentru identificarea problemelor de sănătate comunitară;
    f) asigură sistemul de supraveghere epidemiologică, precum și de alertă precoce și răspuns rapid și participă la schimbul de informații în cadrul rețelei europene de supraveghere epidemiologică în domeniul bolilor transmisibile;
    g) participă la efectuarea de investigații epidemiologice de teren, din proprie inițiativă, la solicitarea Ministerului Sănătății sau a direcțiilor de sănătate publică;
    h) elaborează metodologia, instrumentele și indicatorii de monitorizare și evaluare a serviciilor și programelor de sănătate publică, de promovare a sănătății și de educație pentru sănătate;
    i) participă la procesul de învățământ medical de specializare și perfecționare în domeniile specifice din cadrul sănătății publice, atât ca unitate acreditată să desfășoare programe de specializare prin rezidențiat, cât și prin alte forme de învățământ de specialitate medical, medico-sanitar și farmaceutic uman;
    j) desfășoară activități de cercetare-dezvoltare în domeniul sănătății publice și al managementului sanitar;
    k) asigură sistemul informațional integrat pentru managementul sănătății publice;
    l) colectează, analizează și diseminează datele privind starea de sănătate a populației și alte aspecte de sănătate publică;
    m) efectuează analize, studii și anchete medicale privind starea de sănătate a populației;
    n) comunică și transmite datele statistice din domeniul sănătății către organizațiile internaționale din care România face parte, Organizația Mondială a Sănătății, denumită în continuare OMS, EUROSTAT, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, sau cele fată de care are angajamente conform legii, la cererea acestora;
    o) realizează activități de informare și documentare medicală, în special în domeniul programelor inițiate și derulate de Comisia Europeană și OMS.

    ”Institutul asigură implementarea programelor naționale de sănătate pentru care este desemnat, desfășurând activitățile prevăzute în cadrul acestora. Institutul participă la organizarea fluxului informațional din domeniul asistenței de sănătate publică prin: elaborarea structurii bazelor de date, a metodologiei culegerii și transmiterii datelor, validarea datelor, analiza și interpretarea informațiilor, elaborarea rapoartelor și a sintezelor naționale privind starea de sănătate a populației în relație cu principalii determinanți”, se arată în documentul citat.

    Regulamentul de organizare și funcționare a Institutului Național de Sănătate Publică poate fi consultat AICI 

    Infecția cu virusul West Nile: Cauze, simptome și tratament

    sursa foto: Spitalul Victor Babeș Timișoara/Facebook

    West Nile este un virus cu un ciclu de viață ce implică transmiterea la om prin intermediul țânțarului. 1% dintre persoanele infectate cu virusul West Nile prezintă manifestări serioase, cu morbiditate și mortalitate crescută la cele de peste 50 ani, atrag atenția specialiștii de la Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumologie ”Victor Babeş” din Timişoara.

    ”Este o cauză frecventă de boală febrilă, fără afectarea sistemului nervos central. Ocazional, determină meningită aseptică și encefalită severă, în special în rândul vârstnicilor. Majoritatea pacienților au infecții care nu prezintă simptome evidente, ci doar ceea ce se numește în literatura de specialitate febra West Nile”, a declarat Eduard Florescu, medic rezident boli infectioase.

    Potrivit medicului, simptomele de infecție ușoară durează între 3 și 6 zile și includ febră, greață, vărsături, oboseală, dureri de cap, dureri de spate, articulare, dureri la înghițire, erupție cutanată, dureri oculare.

    ”Semnele mai severe de boală includ slăbiciune musculară, paralizie flască, fotofobie, convulsii, modificări ale funcțiilor cerebrale, cum ar fi confuzia, amnezia, dezorientare, probleme respiratorii și o erupție pe corp, maculo-papuloasă la nivelul gâtului, trunchiului, brațelor, picioarelor. Encefalita și sechelele neurologice sunt mai frecvente în rândul persoanele vârstnice, diabetice, cu hipertensiune arterială și cu afectare a sistemului nervos central. Pe lângă sechelele mai severe motorii și cognitive, altele mai ușoare includ tremor, anomalii minore ale capacității motorii și pierderea funcțiilor de execuție. Transmiterea de la femeile însărcinate la făt este posibilă”, a explicat medicul.

    Diagnosticul este serologic și constă în detectarea anticorpilor de tip Imunoglobulina M (IgM). Scanările de tipul RMN arată modificari cerebrale la o treime dintre pacienții infectați, arattă sursa citată.

    ”Tratamentul este, în general, simptomatic cu antitermice, antivomitive, calmante, la formele ușoare de boală, iar cele mai grave necesită medicație adaptată în funcție de pacient. La bolnavii cu sechele neurologice este necesară recuperarea post infecție, de lungă durată, cu fizioterapie, terapie de vorbire, reabilitare cognitivă cu ajutorul unui neuropsiholog”, a precizat medicul rezident.

    Potrivit sursei citate, prognosticul este unul bun pentru persoanele tinere, fără comorbidități asociate, ”dar persoanele cu imunitate scăzută pot avea o evolutie fulminantă a bolii, ce poate duce la deces sau pot dobândi o infecție persistentă a sistemului nervos central”.

    Cauza incendiului de la Spitalul de Copii din Timișoara: Un aparat defect de purificare a aerului

    Reprezentanţi ai ISU şi ai Poliţiei Timiş au stabilit că degajările mari de fum care s-au produs în Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara, în noaptea de sâmbătă spre duminică, au fost cauzate de defectarea unui aparat electric de purificare a aerului din camera tehnică a Compartimentului Transplant Medular, a anunţat ISU Timiş.

    „Incidentul s-a produs în camera tehnică, situată la etajul I al imobilului, din cadrul Compartimentului Transplant Medular, iar cauza probabilă a incendiului, care a dus la degajări mari de fum la nivelul etajelor I şi II ale spitalului, a fost defectarea pe timpul exploatării a unui aparat electric de purificare a aerului”, precizează purtătorul de cuvânt al ISU Timiş, Elena Megherea, citată de Agerpres.

    42 de copii au fost evacuaţi în cursul nopţii de sâmbătă spre duminică de la Spitalul de Copii „Louis Ţurcanu” din Timişoara, în urma degajării de fum la două etaje ale clădirii. Aceștia au fost transferaţi pe alte secţii ale unităţii sanitare şi la mai multe spitale din oraş. Șase copii au fost intubaţi, iar unul dintre micuţi avea insuficienţă respiratorie.

    Începând cu ora 2:20, a fost dezactivat Planul Roşu de intervenţie.

    Cei 42 de copii au fost transferaţi la alte unităţi sanitare din Timişoara cu ajutorul a trei autosanitare SMURD, şapte ambulanţe SAJ, două autospeciale de transport personal şi victime multiple şi un microbuz de transport persoane din cadrul ISU Timiş.

    Din fericire, nicio persoană nu a necesitat îngrijiri medicale suplimentare, menţionează sursa citată.

    Odată cu cei 42 de copii au fost evacuaţi şi 41 de părinţi.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.